Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) a lansat joi o cercetare intitulată „Ghidul Toamna Rezilienței: De la crize globale la măsuri anticipative de contracarare”, în care subliniază că în ciuda undei de șoc generate de agresiunea rusă asupra Ucrainei, România a gestionat eficient criza refugiaților. Totodată, cercetarea indică și faptul că țara noastră va rezista și în fața crizelor din domeniile alimentar și energetic.
„Pe măsură ce conflictul din Ucraina s-a prelungit, statele europene au fost nevoite să evalueze vulnerabilitățile, riscurile și amenințările suplimentare pe care acesta îl proiectează asupra unui număr extins de domenii cheie. Astfel, consecințele deja dificil de gestionat ale pandemiei în sectoare precum cel energetic, alimentar sau al continuității lanțurilor de aprovizionare, au fost accentuate și multiplicate de criza securitară și umanitară din Ucraina”, indică cercetarea E-ARC.
În ceea ce privește domeniul alimentar, experții E-ARC notează că țara noastră deține a patra populație rurală - ca ordin de mărime - din UE, o suprafață arabilă considerabilă și favorabilă agriculturii, ceea ce o face să reziste față de o posibilă penurie alimentară internațională.
Cercetarea E-ARC punctează faptul că în dificultățile mai dificil de soluționat sunt cele din economie, acolo unde, pe fondul unor provocări persistente, țara noastră va fi nevoită să absoarbă și impactul masiv al inflației importate.
„Dincolo de imperativul navigării posibilelor impasuri economico-financiare prin politici publice și decizii rapide, coerente și echilibrate, estimăm că reziliența societală a României ar putea fi testate și prin acțiuni de dezinformare și propagandă, de actori ostili, statali sau non-statali, care acționează constant pentru subminarea valorilor occidentale. Totuși, încrederea cetățenilor români în NATO și UE rămâne la un nivel bun în raport cu media statelor membre”, spun experții Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București.
În cercetarea E-ARC se evidențiază că dincolo de faptul că țara noastră nu este în pericolul de a traversa o criză alimentară profundă, precum statele vulnerabile ale lumii, România poate valorifica mai eficient potențialul agricol enorm pe care îl deține.
Țara noastră poate participa la consolidarea rezilienței alimentare europene și mondiale prin:
adaptarea rapidă a sistemelor de ecartament feroviar, astfel încât vagoanele cu cereale ucrainene (care circulă pe ecartament lat) să poată fi preluate direct în sistemul de transport european, asigurând decongestionarea depozitelor ucrainene de cereale și aprovizionarea statelor dependente de aceste produse;
creșterea capacității de procesare a produselor alimentare și, în special, a celor cerealiere, pe fondul necesității existente la nivel global și a oportunității de comercializare mai avantajoasă a produselor prelucrate;
dezvoltarea capacității de stocare a cerealelor și produselor agricole; această măsură ar fi cu atât mai urgent de implementat cu cât România ar trebui să preia o cantitate cât mai mare de cereale din Ucraina, care nu își mai poate transporta mărfurile pe cale maritimă din cauza indisponibilizării porturilor cauzate de război;
- dezvoltarea capacității de procesare, transfer și depozitare a porturilor românești, atât cele maritime, cât și cele fluviale (Dunărea fiind în prezent un coridor de transport sigur, spre deosebire de Marea Neagră);
„În pofida situației regionale complexe și a crizelor multiple pe care le va avea de înfruntat, țara noastră are avantajul apartenenței la NATO, care a demonstrat că este o garanție de securitate eficientă și care a reacționat prompt și eficace la agresiunea rusă, adoptând măsuri consolidate, după cum demonstrează Concluziile Summitului NATO de la Madrid din 29 iunie”, se mai arată în cercetarea E-ARC.
Experții Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență de la București mai avertizează că multiplele crize pe care România le-ar putea traversa în viitorul apropiat pot fi valorificate de către actori ostili intereselor naționale prin exploatarea nemulțumirilor populației. „Scăderea nivelului de trai, dificultățile economice, de asigurare a nivelului de confort uzual – cauzate de criza energetică, alimentară și cea a aprovizionării cu anumite bunuri – pot reprezenta terenul fertil pentru amplificarea curentelor naționaliste, extremiste sau populiste”, concluzionează cercetarea E-ARC.
Citește și: Ciucă: Nu există niciun fel de temere ca România să nu aibă gazul necesar pentru iarna 2022-2023
Notă editorială: Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC) este o structură de expertiză în domeniul rezilienței menită să ofere instrumente de lucru statelor UE și NATO. Centrul funcționează în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, ca o platformă de comunicare între autoritățile publice, spațiul academic, societatea civilă, mediul de afaceri și orice altă voce relevantă în domeniu. Misiunea E-ARC este aceea de a scana un orizont cât mai vast, încercând să anticipeze următoarea criză majoră, să pregătească societatea pentru neașteptat și să identifice în prealabil semnalele de alertă. Rezultatele cercetărilor E-ARC sunt transpuse în ghiduri destinate autorităților, dar Centrul se adresează în egală măsură și publicului larg, pentru a consolida reziliența pe toate palierele societății.
Editor : Marco Badea
