Mai mulți cercetători internaționali și-au unit forțele pentru a salva de la dispariție o broasă cu un nume mai puțin obișnuit: broasca-scrot, scrie CNN.
Această broască, cu numele științific Telmatobius culeus, trăiește lângă lacul Titicaca, aflat pe o suprafață de peste 5.000 de kilometri pătrați la granița dintre Peru și Bolivia, la o altitudine de 3779 de metri.
Broasca-scrot este cea mai mare broască de apă din lume, iar pielea ei largă formează falduri și riduri, de unde a apărut și porecla sa.
Broasca atinge 20 de centimetri și este considerată pe cale de dispariție pentru că este vânată pentru consum uman, peștii îi mănâncă mormolocii, iar habitatul ei natural este degradat treptat.
Este greu de estimat câte broaște au mai rămas, având în vedere dimensiunile uriașe ale lacului Titicaca și numeroasele vietăți din el. Autoritățile și activiștii de meniu atrag atenția asupra scăderii numărului broaștelor de ani de zile. Populația de broaște-scrot s-a redus cu 80% în intervalul 1994-2004, potrivit Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN).
De atunci, starea lacului s-a înrăutățit și probabil va continua să se deterioreze. În anumite zone de pe partea boliviană a lacului, aproape 90% din populația acestei broaște a dispărut.
Acum, un grup de oameni de știință din Bolivia, Peru, Ecuador și SUA vor să salveze broaștele rămase. În cadrul proiectului, cercetătorii vor studia comportamentul broaștelor sub apă și vor evalua starea populației și trăsăturile lor genetice.
Datele oferite de cercetători vor ajuta autoritățile să prioritizeze zonele de conservare și sa creeze politici de mediu. Proiectul este susținut de guvernul peruan și cel bolivian.
Broaștele-scrot sunt o specie importantă din lacul Titicaca, denumită "specie indicator", pentru că ajută autoritățile să măsoare starea de sănătate al ecosistemului.
Declinul populației de broaște-scrot a fost mediatizat în 2016, când peste 10.000 de broaște au murit brusc. Nu s-a aflat motivul, însă, în timpul anchetei, autoritățile au găsit reziduuri și presa locală a scris că deversările de canalizare ar fi avut un rol.
Editor web: V.M.
