Exclusiv Strategia României pentru COP 27. Ministrul Mediului: „Suntem purtătorii de drapel în luptă împotriva schimbărilor climatice”
Conferinţa anuală a ONU privind schimbările climatice, cunoscută și sub numele de COP 27, a început duminică în staţiunea egipteană Sharm El-Sheikh şi va încerca să răspundă la întrebarea cine şi cum va plăti tranziţia energetică şi daunele provocate de schimbările climatice. Președintele Klaus Iohannis a anunțat că România va susține în Egipt „angajamentul de neutralitate climatică al Uniunii Europene până în 2050”. Digi24.ro a stat de vorbă cu Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, care va participa săptămâna viitoare la cel mai important eveniment climatic al anului. Acesta a declarat că va susține la COP 27 măsurile ce trebuie să vină în sprijinirea cetățenilor vulnerabili care vor fi cei mai afectați de tranziția către o economie verde. Totodată, ministrul a spus că Europa este purtătorul de drapel în lupta împotriva schimbărilor climatice, iar așteptările Uniunii Europene sunt ca și ceilalți lideri mondiali să se alăture acestor demersuri și să considere vitală realizarea țintelor ce vor fi stabilite săptămânile următoare în Egipt.
Digi24.ro: Domnule ministru, care este strategia României pentru COP 27? Care sunt în mod direct prioritățile ministerului pe care îl conduceți pentru acest eveniment?
Ministrul Mediului: Plecăm la COP 27 cu speranța că obiectivele stabilite anul trecut vor fi menținute, iar liderii mondiali vor veni să susțină acele obiective care au fost negociate cu greu și acceptate anul trecut la Glasgow.
E bine de știut faptul că statele membre ale UE nu negociază singure la aceste evenimente globale. Atingerea țintelor, chiar dacă sunt stabilite și la nivel național, nu se pot realiza individual. România va susține poziția UE. Și țin să vă reamintesc că UE este liderul global al ambițiilor și în acest moment arată calea pentru reducerea impactului schimbărilor climatice. Totodată, arată modalitățile practice prin care putem să reducem emisiile de carbon și emisiile de gaze cu efect de seră, care generează aceste probleme de mediu.
Uniunea Europeană deja a luat câteva decizii radicale. Fiecare stat membru implementează deja acele strategii de decarbonizare:
- de reducere a folosiri cărbunelui în sectorul energetic
- de eliminare din trafic a mașinilor pe combustie internă din 2035. După acel moment doar mașinile electrice vor putea fi înmatriculate în Europa. Acest lucru va însemna treptat o eliminare a mașinilor pe combustie internă din Europa.
Suntem (Europa - n.red.) purtătorul de drapel în această luptă împotriva schimbărilor climatice și așteptările Uniunii Europene și ale statelor membre sunt ca și ceilalți lideri mondiali să se alăture acestor demersuri și să considere vitală realizarea țintelor pe care le stabilim împreună la COP 27.
Digi24.ro: Ați spus anul trecut, într-un interviu pentru Digi24.ro înainte de COP26, că va trebui să venim acasă de la Glasgow și să punem în practică politicile naționale asumate la nivel internațional. Ce a făcut România în ultimul an pentru a combate problemele de mediu?
Ministrul Mediului: Sectorial, în România au început câteva programe extrem de ambițioase. Am putea aminti aici sectorul energetic, care are una dintre cele mai mari contribuții la creșterea impactului emisiilor. Iar în această privință, Ministerul Energiei și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, împreună cu Ministerul Mediului, au pus la punct o strategie de creștere a producției de energie regenerabilă, care va însemna în următorii ani miliarde de euro - investiții.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Unele dintre aceste scheme de finanțare sunt în derulare, se depun și astăzi cereri de finanțare în acest domeniu. Și există și un proiect nou, care a fost discutat săptămânile trecute inclusiv la Comisia Europeană, REPowerEU, un proiect foarte ambițios, prin care noi, în România, vom crește și capacitatea de creștere a energiei regenerabile pe fotovoltaic, pe eolian și pe hidro.
În paralel, în sectorul locativ avem deja peste 30.000 de cereri de finanțare aprobate la AFM (Administrația Fondului pentru Mediu- n.red.) pentru a realiza independența energetică totală sau parțială a gospodăriilor prin instalarea panourilor fotovoltaice.
Avem deja sute de contracte semnate cu autoritățile locale pentru creșterea eficienței energetice în administrația locală, avem programul rabla pentru mașini cu două elemente suplimentare completate.
Am aprobat o Ordonanță de Urgență prin care ne propunem să scoatem sute de mii de mașini mai vechi de 15 ani din trafic.
În paralel vom descentraliza și următoarele etape de fotovoltaice pentru gospodării, astfel încât impactul să fie iarăși de ordinul sutelor de mii de gospodării. Acestea sunt deja nu doar planuri naționale, ci sunt proiecte concrete naționale care sunt în implementare.
Toate aceste programe se bazează pe tehnologii noi de producere de energie regenerabilă, prin care impactul asupra mediului va fi semnificativ redus.
Dar nu doar aceste programe contează. Contează foarte mult și susținerea economiei circulare. În cazul economiei circulare, săptămânile următoare vom lansa apelul de proiecte pentru fabricile de reciclare. Practic se va face posibilă introducerea din nou în economie a materiilor prime rezultate din reciclarea deșeurilor de diverse tipuri, începând de la textile, cauciucuri, pet și alte tipuri de plastic.
Toate aceste măsuri duc la o decarbonizare, o reducere a emisiilor de carbon apropiată de țintele Acordului de la Paris.
Digi24.ro: Când vorbim de independența energetică a consumatorilor casnici nu putem să ignorăm faptul că intenția de a deveni prosumator în România este încă o bătaie de cap. Dumneavoastră chiar ați declarat recent că Agenția Fondului pentru Mediu este sufăcată practic de numărul mare de dosare de cereri de finanțare pe programele lansate anul trecut și că nu va avea niciodată capacitatea să gestioneze sute de mii de cereri de finanțare venite de la cetățeni. De ce? Unde este problema? Nu există o soluție pentru rezolvarea acestei probleme?
Ministrul Mediului: Soluția am și dat-o. Am aprobat în octombrie o Ordonanță de Urgență care permite descentralizarea unor programe finanţate de AFM. Asta înseamnă că vom avea practic peste 3.000 de agenți de implementare. Toate primăriile vor putea semna acord de implementare cu AFM pentru a sprijini comunitatea locală în primirea dosarelor la primărie, evaluarea dosarelor la primărie și plata dosarului.
În felul acesta, AFM asigură prefinanțarea în funcție de o listă care se întocmește în urma înscrierii în program a tuturor cetățenilor din fiecare unitate administrativ teritorială (fiecare sat, fiecare oraș - n.red.), după care implementarea efectivă se va face cu resursele primăriei.
Asta înseamnă o multiplicare cu peste 3.000 a capacității de implementare de la nivel central și o descentralizare a programelor.
Finanțarea va fi asigurată în continuare de AFM. Va exista o platformă națională în care se înscriu toți beneficiarii. Ordinea primirii cererilor de finanțare și a evaluării dosarelor se stabilește prin această înscriere în platforma națională, urmând ca procedurile de verificare, semnare și plată să se facă la nivel local.
Astfel creștem practic capacitatea de implementare și vom fi capabili să investim trei, patru miliarde de lei în doi, trei ani în creșterea independenței energetice a fiecărei gospodării.
Da, este în continuare o provocare să devi prosumator, pentru că este o operațiune relativ nouă și pentru distribuitorul de energie electrică.
La un moment dat și rețelele de transport și distribuție de energie electrică trebuie regândite, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în alte state unde dezvoltarea acestor capacități individuale de producție a fost una foarte rapidă și presiunea pe rețelele vechi a devenit atât de mare încât a trebuit să se interzică intrarea în sistem a producției de energie proprie din gospodării. Dar noi încă suntem departe de acel punct.
Până acolo trebuie să rezolvăm problema de creștere a capacității administrative de finanțare. Bani există în momentul de față.
Digi24.ro: Cum au fost adaptate politicile de mediu din România la realitățile geopolitice din proximitate cum ar fi războiul din Ucraina?
Ministrul Mediului: În România nu s-a deschis nicio centrală pe cărbune după izbucnirea conflictului din Ucraina și nu am permis redeschiderea niciunei centrale care nu a avut autorizație de mediu. Cele care au autorizație de mediu, într-adevăr, au început să lucreze la capacitate maximă pentru a echilibra sistemul energetic și pentru a asigura o securitate în domeniul furnizării energiei electrice.
Eu sper că acest dezechilibru generat de războiul din Ucraina să nu fie unul permanent și odată cu intrarea în producție a noilor capacități de producție a energiei electrice regenerabile să reducem și cantitățile produse în centralele bazate pe cărbune.
Pentru echilibrarea sistemului și pentru a asigura o producție constantă, avem nevoie de resursa hidro și de resursa de energie nucleară de la Cernavodă, pentru că resursa regenerabilă este o producție fluctuantă, iar pentru echilibrarea sistemului avem nevoie de cele trei alternative de tranziție. Una este de tranziție, iar celelalte de bază:
- hidroenergie,
- energie nucleară
- energie bazată pe gaz.
Digi24.ro: Din poziția de ministru al Mediului, considerați că războiul pornit de Rusia în Ucraina a generat la nivelul UE un pas în spate în ceea ce privește actualele politici climatice?
Ministrul Mediului: Nu. Din contră, cred că le-a accelerat. UE, după izbucnirea războiului din Ucraina, a accelerat procesul de trecere pe o energie regenerabilă, procesul de trecere la resurse, altele decât gazul rusesc și cărbune. De asemenea, UE a accelerat măsurile de decarbonizare exact ca răspuns la această dependență și această vulnerabilitate, care au fost demonstrate odată cu izbucnirea războiului.
Digi24.ro: Ați spus recent că pădurile vor trebui să asigure sechestrarea de dioxid de carbon și protejarea speciilor, însă „dincolo” de aceste lucruri, trebuie să furnizeze lemn pentru Europa. Se potrivește acastă poziție cu faptul că tăierea pădurilor duce la accentuarea schimbărilor climatice?
Ministrul Mediului: Trebuie să găsim echilibrul când vorbim de tăierea pădurilor. O administrare corectă a pădurilor nu crește riscul de schimbări climatice, nu crește riscul de intensificare a efectelor, pentru că o pădure bine administrată poate să genereze și resursă regenerabilă pentru comunitatea locală, poate să asigure și un habitat pentru specii și poate să asigure și acea protecție de care avem nevoie în anumite zone la anumite specii. Motiv pentru care eu cred că România poate, prin noua strategie forestieră, să găsească acel echilibru prin care se va livra și lemn de bună calitate industriei de mobilă și industriei construcțiilor.
Pentru că aceste procesări de lemn înseamnă, de fapt, sechestrare de carbon pentru încă câteva decenii. Un lemn folosit pentru o casă înseamnă sechestrare pentru încă 50-100 de ani. Un lemn folosit ca mobilă înseamnă sechestrarea de carbon pentru încă câteva zeci de ani.
Folosirea lemnului ca resursă energetică este, într-adevăr, o problemă, dar și în această direcție, dacă vom căuta echilibrul și dacă replantăm de fiecare dată suprafețele care au fost exploatate și dacă an de an creștem suprafața forestieră a României, sunt convins că bilanțul o să fie unul pozitiv, adică se vor sechestra cantități mai mari de carbon în pădurile României decât cele care sunt emisie în urma folosirii lemnului ca resursă energetică.
Digi24.ro: Ce facem cu poluarea aerului din București?
Ministrul Mediului: Trebuie să o reducem. Poluarea aerului din București se reduce prin atacarea celor trei factori principali:
- traficul,
- încălzirea rezidențială,
- arderile ilegale de deșeuri.
Toate studiile arată că poluarea crește în cea mai mare parte datorită traficului. Și în zilele în care avem toți comisarii pe teren și nu avem arderi ilegale de deșeuri, nici la 5, nici la 10 și nici la 30 de kilometri de București, și în zilele respective, dacă condițiile atmosferice favorizează acumularea poluării la nivelul solului, se înroșesc senzorii. Și se înroșesc în principal senzorii de trafic.
Bucureștiul are nevoie de o altă filozofie în ceea ce privește mobilitatea. Primăria trebuie să vină cu investiții pentru piste de biciclete, pentru a crește activitatea mijloacelor de transport în comun, iar cetățenii trebuie să se reprofileze și să folosească cu precădere alte mijloace de transport decât mașina proprie.
Niciun oraș nu a rezolvat această problemă, nici Oslo, nici Parisul, nici Londra, fără o schimbare de mentalitate la nivelul cetățenilor.
Al doilea factor este încălzirea rezidențială pe timp de iarnă. Am văzut că în timpul verii nu am avut aproape deloc depășiri de limite, pentru că nu am avut un element important care contribuie la poluarea aerului în București: încălzirea rezidențială.
Bucureștiul se încălzește în mare măsură prin centrale individuale. Și aceste centrale individuale practic aduc în centrul și în mijlocul orașului poluarea.
Atât timp cât au existat CET-uri (Centrale Electrice de Termoficare - n .red.) eficiente, poluarea era localizată în afara orașului sau într-o zonă unde era disponibilă o tehnologie ce o putea ține sub control.
Repet: centralele individuale contribuie semnificativ la poluare în perioada de iarnă.
Un al treilea element este reprezentat de faptul că există o influență în anumite perioade de arderi ilegale. Noi am modificat legislația și am criminalizat arderea deșeurilor. Acum se pedepsește cu închisoare de la 3 la 5 ani. Am avut nenumărate controale alături de colegii noștri de la Garda de Mediu pentru a identifica zonele unde se produc arderile.
Au fost montate stații noi de monitorizare exact în zonele fierbinți în județul Ilfov, astfel încât să avem un control tot mai bun și un timp de reacție cât mai scurt.
Digi24.ro: La un an de la COP 26, care este principala dezamăgire a Ministrului Tanczos Barna? Ce nu s-a făcut?
Ministrul Mediului: Eu cred că paharul astăzi este mai mult plin decât gol. Partea plină este dată de acțiunea Uniunii Europene pe reducerea fenomenului de defrișare. UE lucrează deja la un mecanism prin care elimină din comerț acele produse care provin din terenuri agricole obținute din eliminarea pădurilor.
Și acest proces, chiar dacă va mai dura, se va finaliza, iar din acel moment, Uniunea Europeană, care este un mare consumator de bunuri de diverse feluri ce vin din asemenea zone, va da un semnal foarte clar: că nu se mai permite sau nu se mai acceptă ca cineva, în detrimentul naturii, să producă astfel de bunuri.
Tot legat de partea plină a paharului sunt ultimele evoluții din Brazilia, unde fenomenul era unul generalizat, dar această țară acum devine un lider în lupta împotriva acestor defrișări.
Încă o dată fac deosebirea foarte clară dintre tăierile ilegale din România și defrișările pentru scop economic în sensul obținerii terenului agricol. România a păstrat acele terenuri în fondul forestier și replantarea acestor suprafețe s-a realizat în mare măsură.
Un alt element pozitiv, din punctul de vedere al Ministerului Mediului, constă în faptul că această provocare uriașă generată de războiul din Ucraina nu a oprit acțiunile și nu a rupt Uniunea Europeană în două sau mai multe părți. Adică nu am avut o situație în care să existe state membre care susțin și state membre care nu susțin ambițiile în legătură cu lupta împotriva schimbărilor climatice.
UE a rămas închegată, unită, iar statele membre nu renunță la țintele pe care le-au stabilit. Și aici putem vorbi din nou de pachetul fit for 55 (menit să reducă emisiile de gaze cu efect de seră ale Uniunii Europene cu 55% până în 2030 -n .red.).
Măsurile de decarbonizare se înmulțesc și vin noi propuneri de la Comisia Europeană în ceea ce privește biodiversitatea, reconstruirea de habitate, protejarea speciilor sau creșterea rezilienței speciilor la schimbările climatice. Din punctul acesta de vedere eu spun că în ultimul an, chiar dacă a fost unul plin de provocări nemaivăzute în UE, nu s-a făcut niciun pas înapoi.
Care sunt marile teme dezbătute la COP 27
Sub egida COP27, şefii de stat şi de guvern vor participa în zilele de 7 şi 8 noiembrie la un summit la nivel înalt, cu mai multe reuniuni plenare şi mese rotunde cu un pronunţat caracter politic.
După aceasta, cele aproape două săptămâni de conferinţă vor fi presărate cu negocieri tehnice şi zile dedicate ştiinţei, reuniuni ale oamenilor de afaceri, rapoarte tehnice, proteste şi revendicări ale societăţii civile.
La conferinţă şi-au confirmat deja participarea mai mulţi lideri, între care preşedintele american Joe Biden, premierul britanic Rishi Sunak şi şeful guvernului spaniol Pedro Sanchez.
Bani, pierderi şi pagube
Preşedinţia egipteană a reuniunii COP27 a insistat că obiectivul său este ca cele mai dezvoltate ţări să treacă „de la vorbe la fapte” şi „să activeze”odată pentru totdeauna finanţarea promisă (100 de miliarde de dolari până acum - n.red.) pentru ca ţările cu resurse mai reduse să poată face tranziţia energetică.
Egiptul doreşte și ca sectorul privat să ia parte la această finanţare şi să se facă progrese totodată în ceea ce priveşte soluţionarea problemei „pierderilor şi pagubelor”, aşa cum sunt numite indemnizaţiile datorate ţărilor în curs de dezvoltare ca urmare a efectelor încălzirii globale de care ele, practic, nu au fost responsabile.
Efectele schimbărilor climatice care nu mai pot fi îndreptate sunt numite „pierderi”, în timp ce efectele care pot fi corectate sunt numite „pagube”.
Agerpres notează că accentul pus de Egipt are ca scop să prezinte îngrijorările Sudului global (care include ţări din Africa, America Latină şi zone în curs de dezvoltare din Asia şi Orientul Mijlociu - n.red.), ce vor fi abordate şi în timpul zilelor tematice, la care se vor discuta probleme precum finanţarea, adaptabilitatea la schimbarea climatică, agricultura sau impacturile specifice ale schimbării climatice pentru tineret şi femei.
Ucraina
Dincolo de inevitabilele fricţiuni şi dispute care vor avea loc în timpul dezbaterilor tehnice, atât preşedinţia egipteană, cât şi ONU au avertizat cu privire la pericolul ca actuala criză declanşată de invazia rusă în Ucraina şi ca tensiunile dintre diverse blocuri să împiedice ajungerea la acorduri relevante.
Totuşi, este puţin probabil ca situaţia din Ucraina, care are importante ramificaţii în domeniul climatic - cum ar fi energia şi securitatea alimentară - să nu fie abordată la conferinţă, indiferent de cât de mult vor încerca părţile să se prefacă a nu vedea această temă, cu atât mai mult cu cât la COP27 deciziile trebuie luate prin consens.
Pe de altă parte, faptul că acum, în Occident, preţul energiei, dependenţa de combustibili fosili şi importanţa dezvoltării de surse energetice alternative şi sustenabile sunt teme la ordinea zilei, aceasta ar putea da un impuls interesului politic în sensul obţinerii de rezultate tangibile, adică exact ceea ce îşi doresc şi organizatorii.
Probleme privind respectarea drepturilor omului
O altă temă relevantă va fi aceea de a vedea dacă o ţară precum Egiptul, unde există un deficit notabil în materie de drepturi ale omului şi unde autorităţile sunt foarte reticente în a permite manifestaţii publice, poate găzdui o întâlnire de acest fel în care societatea civilă şi protestele sunt elemente centrale.
Organisme internaţionale şi organizaţii neguvernamentale precum Human Rights Watch sau Amnesty International au denunţat obstacolele pe care guvernul lui Abdel Fattah al-Sissi le-au ridicat în ceea ce priveşte acreditarea activiştilor critici cu executivul său şi au atras atenţia că evenimentul nu va fi nimic altceva decât spălarea imaginii (greenwashing - nred.) unui regim autoritar.
De altfel, mai multe personalităţi internaţionale ale activismului ecologic, precum Greta Thunberg, nu vor participa la COP27 tocmai din cauza situaţiei drepturilor omului din Egipt.
Țările din întreaga lume nu își îndeplinesc angajamentele de a lupta împotriva schimbărilor climatice
Notă editorială: Prin semnarea „Acordului de la Paris” în 2015, la COP21, aproape 200 de naţiuni s-au angajat să menţină creşterea temperaturilor la nivel mondial „mult sub” limita de 2 grade Celsius faţă de nivelurile din perioada preindustrială şi să depună eforturi în vederea atingerii unui obiectiv şi mai ambiţios, acela de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.
Conform climateanalytics.org, România nu este pe drumul cel bun în ceea ce privește limitarea încălzirii globale cu 1,5 grade Celsius până în 2030, un angajament asumat prin ratificarea Acordului de la Paris.
Țările din întreaga lume nu își îndeplinesc angajamentele de a lupta împotriva schimbărilor climatice, îndreptând Pământul către un viitor marcat de inundații mai intense, incendii, secetă, valuri de căldură și dispariția speciilor, potrivit unui raport publicat luna trecută de ONU și citat de New Yokr Times.
Doar 26 din 193 de țări care au convenit anul trecut să-și intensifice acțiunile în materie de climă au dat curs punerii în practică de planuri mai ambițioase. Primii doi poluatori ai lumii, China și Statele Unite, au luat unele măsuri, dar nu suficiente, iar negocierile privind clima dintre Beijing și Washington au fost înghețate de luni de zile.
Fără reduceri drastice ale emisiilor de gaze cu efect de seră, se arată în raportul ONU, planeta este pe cale să se încălzească cu o medie de 2,1 până la 2,9 grade Celsius, în comparație cu nivelurile preindustriale, până în 2100.
Aceste liveluri sunt mult mai mari decât obiectivul de 1,5 grade Celsius stabilit prin acordul de referință de la Paris din 2015 și depășește pragul dincolo de care oamenii de știință spun că probabilitatea unui impact catastrofal asupra climei crește semnificativ.
UE vrea să reducă emisii cu 55% până în 2030
UE are și un obiectiv intermediar de reducere a emisiilor până în 2030. Inițial, ținta de atins până în 2030 a fost de a reduce emisiile cu 40% comparativ cu anul 1990 (acest obiectiv a fost stabilit în 2014 - nred.). Ulterior, în anul 2020, obiectivul a fost actualizat la minimum 55% până în 2030 (comparativ cu 1990 - n.red.).
Planul se numește „Fit for 55” și cuprinde reguli privind:
- comercializarea certificatelor de emisii;
- țintele naționale de reducere a emisiilor;
- absorbția cărbunelui în sectorul folosirii terenurilor;
- reducerea emisiilor din sectorul transporturilor.
Potrivit Consiliului European, adeveni „neutru din punct de vedere climatic” înseamnă reducerea cât mai mult posibil a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar înseamnă și compensarea oricăror emisii rămase. Acesta este modul în care se poate obține un echilibru cu emisii nete zero. Un echilibru net de emisii zero este atins atunci când cantitatea de gaze cu efect de seră eliberată în atmosferă este neutralizată.”
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
