Exclusiv Interviu cu ministrul Mediului înainte de COP26. „Efectele schimbărilor climatice sunt universale și nu pot fi limitate de granițe”

Conferinţa anuală a ONU privind schimbările climatice, cunoscută și sub numele de COP26, a început duminică în oraşul scoţian Glasgow, după ce a fost întârziată un an din cauza pandemiei. La invitaţia Naţiunilor Unite, peste 120 de lideri de stat și reprezentanţi ai guvernelor din aproximativ 200 de ţări vor discuta timp de două săptămâni, între 31 octombrie și 12 noiembrie, despre cum umanitatea poate încă să limiteze accelerarea încălzirii globale la un nivel tolerabil. România va fi reprezentată la summitul de la Glasgow de președintele Klaus Iohannis și de mai mulți miniștri din Guvern. Președintele va enunța din nou determinarea României de a respecta angajamentele prevăzute prin Acordul de la Paris și va susține Declarația Națională a României, care evidențiază rolul oamenilor și al naturii în combaterea schimbărilor climatice. Digi24.ro a stat de vorbă cu Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Tanczos Barna, care va participa la cel mai important eveniment climatic al anului între 7 și 11 noiembrie. Acesta va susține la evenimentul din Marea Britanie măsurile care trebuie să vină în sprijinirea cetățenilor vulnerabili care vor fi cei mai afectați de tranziția către o economie verde.

Digi24.ro: Domnule ministru, veți face parte din delegația României la COP26. Care este mandatul României la Conferința de la Glasgow?

Ministrul Mediului: România va participa la conferința de la Glasgow la cel mai înalt nivel. Poziția țării va fi exprimată de președintele Iohannis, lucru care demonstrează că România ia în serios această provocare care este la nivel mondial. Luăm în serios tot ce înseamnă lupta împotriva schimbărilor climatice. 

Cop26 o să fie una dintre cele mai importante conferințe despre climă din ultimele decenii. Este un eveniment unde sperăm că părțile Convenției cadru a ONU vor exprima un angajament ferm și fără echivoc cu privire la trecerea de la cărbune la energia verde. Un angajament ferm de restaurare a naturii în beneficiul oamenilor și în beneficiul climei, dar și un angajament ferm cu privire la mobilitatea verde. Toate aceste angajamente trebuie să ducă la obiectivele Acordului de la Paris. 

Am văzut în ultimii ani ce înseamnă această schimbare climatică, ce înseamnă evenimentele generate de creșterea temperaturilor la nivel global, ce înseamnă valurile de căldură, inundațiile, seceta sau furtunile intense care afectează viața noastră de zi cu zi.

Deci România se duce la COP26 cu un mandat ferm, acela de a susține cele mai ambițioase angajamente la nivel european și mondial în ceea ce privește lupta împotriva schimbărilor climatice. 

Digi24.ro: Din delegația României vor face parte mai mulți miniștri. Care sunt în mod direct prioritățile ministerului pe care îl conduceți la COP26? 

Ministrul Mediului: Fiecare ministru va participa la sesiuni diferite de dezbatere. Noi, Ministerul Mediului, vom participa la dezbaterile privind biodiversitatea, protejarea pădurilor și schimbările climatice în general. Dar discuțiile poate cele mai importante vor fi purtate de miniștrii Energiei, pentru că acolo este miza principală în ceea ce privește reducerea emisiilor.

De aceea, această tranziție de la resursele energetice bazate pe fosili la resursele de energie verde va fi probabil în centrul atenției la COP26 și cele mai intense discuții mă aștept să fie exact pe această temă, pentru că sunt în continuare state membre, chiar continente, care susțin că această trecere la un sistem energetic verde ar trebui să fie mai lentă. 

Sunt foarte mulți care chiar contestă studiile internaționale cu privire la efectele emisiilor de dioxid de carbon asupra temperaturii medii globale. Sunt, din păcate, țări care trebuie convinse ca angajamentele climatice trebuie să fie mai ferme și tranziția la energia verde să fie mai rapidă. 

În același timp, eu, ca ministru, voi susține la Cop 26 măsurile care trebuie să vină în sprijinirea cetățenilor care vor fi impactați de această tranziție rapidă, pentru că din punct de vedere social și economic, tranziția este sustenabilă dacă există și asigurăm suportul cetățenilor, dacă asigurăm suportul tehnologic pentru companii, dacă asigurăm suportul financiar pentru această tranziție. 

Nu întâmplător se propune la nivelul Comisiei Europene acest fond social al climei, care vine în sprijinul statelor care vor suferi pe componenta socială în urma acestor tranziției. Atât în zona rezidențială, cât și în ceea ce privește mobilitatea, este nevoie de aceste sisteme de sprijin.

Toate domeniile sunt reprezentate la COP26, pentru că efectul în lanț al acestei tranziții este inevitabil și indiscutabil.

Toată economia, toate domeniile, toate ramurile industriale trebuie să fie conștiente de această tranziție din următorii 15, 20 de ani.

Digi24.ro: Sunt sigur că aveți un set de priorități pe care vi le-ați fixat, cu care o să mergeți la COP26 și pentru care veți pleda acolo. În aceste condiții, vă întreb ce sectoare de activitate sunt vizate de prioritățile Ministerului Mediului și cum va arăta această transformare despre care vorbiți și despre care spuneți că este necesar să se întâmple?

Ministrul Mediului: Cop26 în sine este un eveniment internațional unde angajamentul statelor membre este exprimat de conducătorii statelor. În consecință, fiecare stat membru, asumându-și aceste obiective, trebuie să-și calibreze politicile publice în funcție de aceste asumări.

În România, calibrarea politicilor publice se va reflecta în cea mai mare măsură în PNRR, un program de zeci de miliarde de euro, care va acoperi întregul spectru al domeniilor de activitate, fiind vorba aici de sectorul industrial, administrație, învățământ, sănătate. 

Toate domeniile vor fi sprijinite de acest PNRR pentru a face trecerea către o activitate mai verde și mai digitală. Obiectivul nostru este ca asumările din PNRR, care înseamnă în proporție de 40% componentă verde pentru fiecare sector în parte, să fie duse la bun sfârșit, dincolo de bugetul de aproape 4 miliarde euro de care vor beneficia sectorul de protecție a mediului, apelor, solului și pădurilor.

PNRR, sigur, va fi completat și de programe naționale care sunt finanțate din AFM (Administrația pentru Fonduri de Mediu), dar și din programele structurale care vin pentru perioada 2023-2027. 

Dincolo de declarațiile la nivel internațional și asumările la nivel internațional, noi va trebui să venim acasă de la COP26 și să punem în practică politicile naționale asumate la nivel internațional. 

Digi24.ro: Îmi puteți enumera câteva dintre aceste politici și dacă există în acest moment la nivelul Ministerului Mediului sau la nivelul Guvernului României un calendar pentru implementarea acestor politici publice?

Ministrul Mediului: Politicile naționale trebuie să vizeze, de exemplu, programele de prevenire a poluării în apele de suprafață. Aici, apele uzate trebuie să fie tratate și trebuie să avem un sistem național pus la punct, indiferent de dimensiunea comunității/localității. 

Noi deja avem infringement pentru localitățile mai mari de 10.000 de locuitori și, cu siguranță, dacă nu tratăm problema apelor reziduale din gospodării, nu vom reuși să scăpăm de penalități. 

Vom avea un program prin PNRR în valoare de 1 miliard de euro pentru extinderea rețelelor de transport și de tratare a apelor uzate. În cadrul acestui program vom avea o componentă specială pentru comunitățile mici, cu mai puțin de 2.000 de locuitori, dar și o componentă specială pentru creșterea gradului de racordare la sistemele existente.

În completarea PNRR-ului vin programele naționale. Programul naţional de investiţii "Anghel Saligny", de exemplu, este un program care va trebui să aducă încă două, trei miliarde de euro doar pe componenta de apă, astfel încât să nu mai existe nicio comunitate care nu își tratează apele uzate conform directivelor și normelor europene. 

Dacă vorbim de mobilitate verde, aceasta este una dintre cele mai mari și mai importante transformări la nivel european. 

În 2035 sau până în 2035 vor dispărea din producție motoarele cu ardere internă în Europa și nu vor mai fi puse pe piață. În această privință, tot ceea ce înseamnă mobilitate urbană pe partea de transport public în comun trebuie să se transforme în următorii ani în mobilitate verde. 

Toate mașinile, toate autobuzele, toate troleibuzele, toate mijloacele de transport în comun trebuie să fie nepoluante. 

În același timp, trebuie sprijinită infrastructura pentru stațiile de încărcare pentru mașinile electrice. Vom avea peste 18.000 de stații noi de încărcare în cel mult 6 ani. 

Pe partea forestieră trebuie să ne aliniem la obiectivele strategiei forestiere europene, dar trebuie să acordăm o atenție deosebită pe partea socială, pentru că suntem țara în care în continuare peste 3 milioane de gospodării se încălzesc cu lemn de foc, cu fosil.

De aceea spun că transformarea trebuie sprijinită prin fonduri și politici publice. Trebuie să venim în sprijinul comunităților care folosesc lemn, astfel încât eficiența să fie mai mare în aceste gospodării și cantitatea de lemn folosit să fie mai mică. 

Pe biodiversitate, un element foarte important, trebuie să continuăm programul de identificare și de protecție a pădurilor virgine și cvasi-virgine. Suntem printre primele țări din UE care au identificat aceste suprafețe forestiere. Avem peste 56 de mii de hectare deja identificate și trebuie să continuăm.

Totodată, trebuie să atingem targetul de a transforma cel puțin 10% din suprafața României în zonă cu protecție strictă.

Aceste ținte se ating prin politici publice, iar Ministerul nostru trebuie să fie tot timpul focusat pe aceste ținte și să implementeze politicile în acest sens. 

Digi24.ro: Toate aceste politici sunt strict legate de programul european Fit for 55?

Ministrul Mediului: Majoritatea dintre ele, da, pentru că Fit for 55 este un pachet mai amplu de politici publice. Este un pachet care, pe de o parte, vizează reducerea emisiilor prin transformarea sectorului energetic prin transformarea sectorului de transport și mobilitate, prin transformarea sectorului rezidențial și de încălzire rezidențială.

Pe de alt parte, Fit for 55 vizează politicile de susținere a sechestrării de carbon. Acolo, strategia forestieră este cea care vine în sprijinul pachetului general Fit for 55. 

Este un program extrem de ambițios și va avea efecte la nivel de IMM-uri, la nivel de companii de transport și la nivel de orice altă sursă de emisii de gaze cu efect de seră. Tocmai de aceea izvorăsc multe politici publice naționale din pachetul Fit for 55. 

Digi24.ro: Pentru că la COP26 se va vorbi foarte mult de neutralitate climatică la nivelul anului 2050 și despre cum vor fi stocate gaze cu efect de seră pentru a se ajunge la ținta de emisii nete zero, vă întreb dacă România dispune în prezent de tehnologiile de stocare a emisiilor?

Ministrul Mediului: Ceea ce pot eu să vă spun e că stocarea carbonului se poate realiza în primul rând prin creșterea suprafețelor împădurite, se poate realiza prin reducerea cantităților de masă lemnoasă exploatată din suprafețele forestiere existente, însă pot contribui și anumite tehnologii.

Dar până în 2050 nu știu dacă aceste tehnologii vor fi atât de performante încât să concureze semnificativ cu cantitatea de carbon sechestrată în păduri, de exemplu.

Se fac cercetări în continuare și tocmai de aceea, partea de cercetare și digitalizare, partea de dezvoltare, este foarte importantă în PNRR și în tot ceea ce înseamnă neutralitate climatică.

Deci, da, vor exista și tehnologii, dar sechestrarea carbonului revine în primul rând în sarcina sistemului forestier și agriculturii, pentru că și acolo anumite culturi și modul în care sunt acestea cultivate pot veni în sprijinul stocării de CO2. 

Digi24.ro: Ce face Ministerul Mediului pentru ca schimbările climatice să devină un subiect prioritar pentru fiecare român? Vă întreb asta, pentru că, conform unui Eurobarometru publicat în luna iulie, cetățenii europeni consideră schimbările climatice drept cea mai mare problemă. În schimb, mai puțin de un român din 10 este preocupat de ceea ce se întâmplă cu clima și cu mediul înconjurător. 

Ministrul Mediului: Din multe puncte de vedere suntem diferiți în comparație cu majoritatea statelor membre din UE. Am văzut asta și în lupta împotriva pandemiei de COVID-19. Aa văzut cât de greu a fost să fim convinși că singura soluție este vaccinarea și doar în ultimul ceas, în al doisprezecelea ceas, ne-am trezit și ne-am pus la coadă la vaccinare astfel încât toată societatea să nu sufere din cauza pandemiei.

Sper că această conștientizare a problemei schimbărilor climatice să fie un proces mai rapid decât cel al conștientizării riscului pandemic.

Sper că românii să înțeleagă că, deși trăim într-o țară unde emisiile nete sunt mult inferioare emisiilor din alte țări industrializate, efectele schimbărilor climatice nu pot fi limitate de granițe. Efectele schimbărilor climatice sunt universale și după cum am văzut, astăzi pot fi probleme în Grecia, mâne pot fi inundații în Germania, poimâine poate fi afectată România de fenomene meteo extreme.

Tocmai de aceea, a vorbi despre acest lucru, a transmite mesaje de conștientizare și a explica riscurile schimbărilor climatice este o provocare uriașă pentru noi.

Aici trebuie să vă spun că Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor va avea un program de comunicare, un program de conștientizare special focusat pe gestionarea deșeurilor.

În mod similar, trebuie să începem să comunicăm mai des și despre schimbările climatice, pentru că în momentul de față, acesta este adevărul, românii sunt mult, mult mai concentrați pe problemele de zi cu zi, pe problemele legate de facturi, de energie, de alte probleme curente, decât de perspectiva schimbărilor climatice și planurile pentru 2035 și 2050.

Digi24.ro: Credeți că ar fi nevoie de implementarea unui program la nivel național în ceea ce privește educație climatică în școli?

Ministrul Mediului: Este nevoie de educație climatică în școli, nu neapărat de un program la nivel național, ca să mai punem o oră în plus la copii.

Dar cu siguranță, copiii sunt cei mai receptivi la aceste probleme, tocmai de aceea vom avea un program de comunicare țintit pe generațiile viitoare în ceea ce privește gestionarea deșeurilor și cu siguranță va trebui să ne focusăm și pe comunicarea și educația de la cele mai fragede vârste în tot ceea ce înseamnă riscurile schimbărilor climatice.

Digi24.ro: Pe o scară de la 1 la 10, ce notă acordați șansei ca summitul COP26 să fie un succes? 

Ministrul Mediului: Aș puncta probabilitatea unui succes, dar nu aș acorda neapărat o notă. Probabilitatea, din punctul meu de vedere, de a se ajunge la un acord este de peste 80%, chiar dacă anumite state, anumite continente, au interese proprii specifice industriei, interese proprii specifice țării sau continentului respectiv.

Altă cale nu cred că există, decât cea a unui acord. Eu sunt convins că majoritatea participanților și majoritatea părților Convenției cadru a ONU privind clima vor reuși să-i convingă pe cei care sunt astăzi în minoritate, dar sunt foarte vocali și încearcă se temporizeze eforturile și să reducă din țintele sau din ambițiile pe care le-au formulat majoritatea părților. 

Notă editorială: Prin semnarea „Acordului de la Paris” în 2015, la COP21, aproape 200 de naţiuni s-au angajat să menţină creşterea temperaturilor la nivel mondial „mult sub” limita de 2 grade Celsius faţă de nivelurile din perioada preindustrială şi să depună eforturi în vederea atingerii unui obiectiv şi mai ambiţios, acela de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius.

În perspectiva COP26 de la Glasgow, Ministerul Afacerilor Externe a declarat că România „s-a alăturat luptei împotriva schimbărilor climatice și sprijină implementarea priorităților în domeniu la nivel regional, internațional și global”.

Cu toate acestea, România se află pe locul 30 în Indicele de performanță al schimbărilor climatice (CCPI) 2021 elaborat de organizațiile de mediu Germanwatch, NewClimate Institute și Climate Action Network. Anul trecut, țara noastră ocupa locul 24.

Studiul spune că, în ciuda potențialului mare în sectorul energiei regenerabile din România, „politicile slabe de sprijin, combinate cu inconsecvențele legislative, continuă să contracareze o tranziție către o energie curată”.

Raportul plasează România pe locul 35 la nivel global la capitolul energie regenerabilă și pe locul 48 în ceea ce privește politicile împotriva schimbărilor climatice.

Totodată, studiul evidențiază faptul că România „nu se îndreaptă în direcția bună” când vine vorba de reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a consumului de energie.

Citește și: Începe Summitul pentru climă COP26. Cu ce mandat merge Klaus Iohannis la Glasgow