Foto: Guliver /Getty Images
Cantitatea de baterii și acumulatori uzați aruncați de români reprezintă aproximativ 1.150 tone deșeuri cu conținut mare de metale grele, precum mercur, plumb, nichel, cadmiu și litiu. În acest caz, România trebuie să respecte normele europene, în sensul că aceste tipuri de deșeuri trebuie colectate și reciclate în mod responsabil, în caz contrar fiind posibilă declanșarea procedurilor de penalizare pentru neîndeplinirea Condiționalităților Ex Ante, conform Regulamentului General 2014 — 2020 al Comisiei Europene.
„Începând cu data de 1 ianuarie 2016, ținta de colectare a deșeurilor de baterii și acumulatori portabili este de 45% din cantitatea de astfel de produse puse pe piață. Conform datelor statistice oficiale, la nivelul anului 2012, rata națională medie de colectare pe baterii s-a situat undeva la circa 11%, iar rata de colectare pentru bateriile portabile uzate la 6,5%, adică mult sub obligațiile europene”, notează organizația de profil.
Datele oficiale publicate de SNRB relevă faptul că, la finalul anului 2015, au fost colectate circa 100 de tone de baterii, echivalentul a circa 4,5 milioane de bucăți, „în special datorită derulării campaniei de informare și stimulare a colectării selective a bateriilor portabile uzate Privește Partea Pozitivă, la nivelul întregii țări, dar și lansării în premieră națională a Hărții Interactive a Reciclării”.
„Cu toate acestea, aproximativ 1.150 tone de deșeuri periculoase de baterii și acumulatori ajung în continuare, anual, în cele 110 depozite neconforme, dar și în cele peste 3.500 depozite ad-hoc neautorizate din țară, determinând poluarea mediului înconjurător și riscuri majore asupra sănătății populației”, precizează SNRB.
Mai mult, organizația membră a EUCOBAT este de părere că, în acest context, ținta de reciclare pentru 2016 ca parte a obligațiilor europene de reciclare a deșeurilor de baterii și acumulatori va fi ratată, cu impact negativ asupra accesării de fonduri europene prin neîndeplinirea Condiționalităților Ex Ante 2016 — 2020.
„Imperfecțiunile nesoluționate ale cadrului legislativ de reglementare, în speță HG 1132/2008, și lipsa implementării mecanismelor europene obligatorii privind colectarea selectivă, precum și inexistența în prezent a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor sunt piedici care nu vor permite României să își atingă ținta de reciclare de 45% pentru 2016. Una dintre cele mai grave probleme cu care ne confruntăm astăzi în domeniul mediului și gestiunii deșeurilor este lipsa de interes și implicare în problematica reciclării a reprezentanților administrației publice centrale și locale și a operatorilor de salubritate care dețin monopolul pe colectare, la nivel local. Aceste reale vulnerabilități ale gestiunii deșeurilor constituie obstacole majore în atingerea obiectivelor pe care România și le-a asumat în calitate de Stat Membru de a recicla 50% din deșeurile municipale și comerciale generate anual până în 2020 și de a îndeplini dezideratul de Societate a Reciclării”, consideră Asociația.
SNRB anunță, de altfel, că și în 2016 va continua să sporească numărul punctelor de colectare aflate la dispoziția populației, dar și dezvoltarea Hărții Interactive care integrează rețeaua națională cu cea mai mare densitate de puncte de colectare a bateriilor și acumulatorilor uzați. Harta Interactivă este un serviciu inteligent care, folosind sistemul GIS, detectează automat locația vizitatorului online și propune cele mai apropiate puncte de colectare de acesta. Aplicația poate fi consultată pe site-urile snrb.org și colecteazabaterii.ro.
Asociația Sistemul Național de Reciclare a Bateriilor este o organizație colectivă a producătorilor de baterii și acumulatori, având ca scop preluarea obligațiilor și responsabilităților acestora privind colectarea, tratarea și valorificarea deșeurilor de baterii și acumulatori în conformitate cu legislația în vigoare. SNRB este membru fondator EUCOBAT — European Compliance Organisation for Batteries, asociație pan-europeană a organizațiilor de transfer responsabilități, potrivit Agerpres.