Oamenii de știință au descoperit originile agresivității masculine

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Oamenii de ştiinţă de la Caltech înregistrau luptele între muște în timp ce încercau să înţeleagă ce anume îi distinge pe masculi şi, mai ales, care este factorul distinctiv din creierul lor care îi determină să fie mai agresivi decât muştele femele.

Au folosit o serie întreagă de metode ştiinţifice, de la genetică până la neuroştiinţe. Şi au descoperit că muştele masculi au câţiva neuroni pe care muştele femele nu îi au, iar când o genă din acei neuroni este declanşată astfel încât să producă în mai mare cantitate o substanţă numită tahikinină, muştele devin mai violente.

Nivelul de control pe care oamenii de ştiinţă l-au avut a fost extraordinar. Prin manipularea unei singure gene de pe trei neuroni, ei au fost în stare să intensifice sau să tempereze nivelul de agresiune din muştele masculi.

Ceea ce face ca acest lucru să fie şi mai interesant este că aceeaşi genă şi aceeaşi substanţă chimică se regăsesc în mamifere precum şoareci şi oameni. În acestea, substanţa se numeşte P, iar substanţa P este la rândul ei legată de agresiune. Oamenii nu sunt muşte, dar avem mai multe în comun cu ele decât aţi putea crede. Se pare că rădăcinile evoluţioniste ale comportamentului uman sunt foarte adânci.