Oamenii de știință au descoperit originile agresivității masculine

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Oamenii de ştiinţă de la Caltech înregistrau luptele între muște în timp ce încercau să înţeleagă ce anume îi distinge pe masculi şi, mai ales, care este factorul distinctiv din creierul lor care îi determină să fie mai agresivi decât muştele femele.

Au folosit o serie întreagă de metode ştiinţifice, de la genetică până la neuroştiinţe. Şi au descoperit că muştele masculi au câţiva neuroni pe care muştele femele nu îi au, iar când o genă din acei neuroni este declanşată astfel încât să producă în mai mare cantitate o substanţă numită tahikinină, muştele devin mai violente.

Nivelul de control pe care oamenii de ştiinţă l-au avut a fost extraordinar. Prin manipularea unei singure gene de pe trei neuroni, ei au fost în stare să intensifice sau să tempereze nivelul de agresiune din muştele masculi.

Ceea ce face ca acest lucru să fie şi mai interesant este că aceeaşi genă şi aceeaşi substanţă chimică se regăsesc în mamifere precum şoareci şi oameni. În acestea, substanţa se numeşte P, iar substanţa P este la rândul ei legată de agresiune. Oamenii nu sunt muşte, dar avem mai multe în comun cu ele decât aţi putea crede. Se pare că rădăcinile evoluţioniste ale comportamentului uman sunt foarte adânci.