Natura Umană (4). România, una dintre puținele țări din lume în care trăiesc liberi zimbri
Într-o lume în care natura sălbatică dispare alarmant de repede, România este o oază în Europa. Străinii vin la noi să admire specii de animale pe care ei le-au pierdut şi care la noi încă mai există. În munții Țarcu și în munții Poiana Ruscă trăiesc acum liberi circa 50 de zimbri, graţie unor oameni entuziaşti, care au inceput în urmă cu cinci ani un program de repopulare a zonei. Le aflăm povestea într-un nou episod din campania „Natura umană".
Perioada tranziției în România a fost grea atât pentru societatea civilă cât și pentru mediu natural. După căderea comunismului pădurile odată aflate în propietatea statului au fost retrocedate, deseori abuziv, încurajând o mișcare de defrisări ilegale, neconforme cu prevedereile legale și ascunse. Un stat în tranziție nu a reușit să aibă grijă și de valorile naturale pe care ele avem, iar cicatricile acestei perioade încă se văd.
Din fericire astăzi societatea civilă este mai activă și mai preocupată de mediu, iar astfel s-au înăscut proiecte de re-ecologizare a pădurilor. Vom vedea cum WWF reușește să readucă zimbrul în pădurile din Caraș-Severin. Zimbrul a fost mereu un animal impresionant, legendar, venerat. Românii îl știu mai ales din legende și povești. Ultima redută a zimbrilor în România a fost în Carpații Orientali, înainte să dispară definitiv, în 1790. Azi România e una dintre cele 9 țări europene cu zimbri care trăiesc în libertate, după Letonia, Lituania, Belarus, Ucraina, Polonia, Slovacia, Rusia și Germania. În România, o altă „familie” de zimbri trăiește în libertate în Parcul Natural Vânători Neamț.
În lume trăiesc 5294 zimbri, dar numai 3310 sunt în cirezi libere sau în regim de semi-libertate.
Împreună cu Oana Mondoc, rangerul Matei Miculescu și doi studenți din Olanda, pornim pe urmele zimbrilor care deja trăiesc la noi. Studenții străini au venit în România pentru a vedea fauna și flora pe care în Olanda nu o mai au pe fondul agriculturii excesive și a urbanizării. Zimbrul e un animal al spaţiilor deschise sau semi-deschise, însă, în anumite perioade ale anului, preferă pădurile pentru adăpost şi hrană. Deşi sursa principală de hrană a zimbrului este iarba, o parte importantă a dietei sale constă în consumul de arbuşti, mărăcini şi puieţi. Zimbrul mănâncă până la 60 de kilograme de hrană pe zi, ceea ce are un impact real asupra vegetaţiei: ajută la păstrarea pajiștilor şi la crearea unui peisaj mozaicat. În afară de faptul că pasc la liziera pădurilor, zimbrii calcă pământul din mijlocul pajiștilor, se bălăcesc în gropi de noroi sau pământ uscat, aruncându-l în aer, ajutând astfel la fertilizarea pajiștilor și la menținerea unei diversități biologice ridicate.
O altă organizație care luptă pentru păstrare României verzi este Foundation Conservation Carphatia. Natura salbatică dispare în toată lumea într-un ritm alarmant. Mai puțin de 2% din suprafața Europei este încă în starea sa inițială.
Fundația Conservation Carpathia (FCC) a fost fondată în anul 2009 de către 12 filantropi și conservaționiști cu scopul de a opri tăierile ilegale de pădure, precum și pentru a conserva o suprafață mare a pădurilor din Carpați, sub forma unei zone complet protejate, pentru generațiile viitoare. Acest lucru se face prin cumpărarea terenurilor și cesionarea drepturilor de vânătoare, pentru protecția completă a tuturor elementelor naturale, din bani privați și publici.
Am filmat procesul de re-ecologizare, am văzut cum impactul defrișărilor a distrus versanți întregi și încercăm să înțelegem de ce reâmpădurirea este un proces foarte greu la altitudini mari. Versanții sunt expuși soarelui, ploilor torențiale și riscă ca pământul fertil de pe ei să fie luat de viituri la vale, amenințând astele aflate la poalele munților și distrugând solul fertil necesar pentru reâmpădurire. Mihai Zota este directorul tehnic al FCC, el duce o luptă contra efectelor încălzirii climatice. Fundația Carphatia angajează doar localnici pentru muncile necesare re—ecologizării, angajând aceste populații în proiecte de restaurare a naturii. Schimbarea conceptului de exploatare a pădurii se poate schimba începând cu oamenii care trăiesc și lucrează în zonele montane.
Fundația Conservation CARPATHIA trebuie să contribuie la conservarea și restaurarea ecosistemelor naturale din Munții Carpați, în beneficiul biodiversității și a comunităților locale, prin achiziționarea, protejarea și administrarea pădurilor și pajiștilor naturale.
După decenii de exploatare a mediului natural,a pădurilor și animalelor, vedem cum inițiativele WWF si FCC reușesc să readucă natura la starea ei originală construind bariere naturale în fața amenințării încălzirii globale.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
