BUSINESS CLUB. Mari poluatori, exceptați de la plata certificatelor verzi

Ce l-a convins pe Crin Antonescu să candideze la președinție

Zaharova acuză autoritățile de la Chișinău că vor să integreze R. Moldova în România, ca să ajungă în NATO

Protest masiv în fața Curții de Apel București. Sute de susținători ai lui Călin Georgescu protestează împotriva anulării alegerilor

Grenadă descoperită de noul proprietar al unui apartament din Arad. Zeci de persoane au fost evacuate din 15 locuințe

Nicușor Dan, despre prezidențiale: „Ar fi absurd ca alegerile să fie anulate din cauza lui Călin Georgescu şi el să candideze din nou”

Anul nou vine cu amenzi mai mari

Un avion Air Canada a luat foc după aterizarea pe aeroportul din Halifax

Cauza posibilă a accidenului aviatic din Coreea de Sud

Un hoț a fost prins de polițiști în timp ce dădea o spargere la o casă din București

Ordonanța respectivă ar fi trebuit să prevadă și exceptarea marilor consumatori industriali de plată a jumătate din certificate. Este nevoie de o aprobare de la Bruxelles, pentru că poate fi considerat ajutor de stat.

Decizia de modificare a legii de sprijinire a energiei verzi a fost luată la presiunea consumatorilor mari de energie. Alro Slatina şi Arcelor Mittal s-au plâns de mai multe ori că sunt nevoiţi să plătească un preţ prea mare pentru aceste certificate verzi. Riscul era ca aceşti mari industriaşi să plece din România. Şi exemple sunt chiar foarte aproape de România, în Bosnia-Herţegovina.

Singurul producător de aluminiu din Bosnia, Aluminij Mostar, se va închide din cauza creşterii preţurilor la electriciate. Închiderea uzinei va pune pe drumuri 900 de oameni. Şi va duce în faliment multe alte afaceri care depindeau de combinat.

Preţul metalului este creat de piaţă, iar acesta este foarte scăzut, 1.800 de dolari pe tonă. Preţul electricităţii este enorm de mare.

Electricitatea înseamnă 60 la sută din totalul costurilor de producţie ale combinatului. Compania a cerut în repetate rânduri subvenţii pentru energie, dar fără succes. Aluminij Mostar produce circa 160.000 de tone de aluminiu pe ani, iar cei mai importanţi clienţi ai săi sunt constructorii auto.

Combinatul Aluminij Mostar din Bosnia susţine, practic, o parte mare din exporturile Bosniei. Exportul de metale înseamnă mai bine de jumătate din totalul producţiei ţării.

Situaţia în care se află combinatul bosniac este grăitoare pentru dificultăţile cu care se confruntă întreaga industrie de aluminiu din Europa. De la începutul crizei, în 2008, şi până acum, producţia s-a redus cu două milioane de tone în Europa. Asta în vreme ce, producţia la nivel global s-a majorat cu 10 milioane de tone, în special în Asia şi în Orientul Mijlociu.

Comisia Europeană caută soluţii pentru ajutarea industriei de aluminiu din Europa. Executivul de la Bruxelles are în vedere o serie de măsuri privind taxarea importurilor şi contractele pe termen lung la achiziţionarea energiei.