Încasările la bugetul de stat rezultate din vânzarea întregului spectru de frecvenţe 5G ar putea depăşi lejer 3,6 miliarde de lei (720 milioane de euro), calculat la un preţ total de pornire de 2,5 miliarde de lei, cum este specificat în proiectul Legii bugetului pe anul 2021, a declarat, miercuri, într-o conferinţă online, Eduard Lovin, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii.
"Ca să vă demonstrez beneficiile tehnologiei 5G pentru aportul la bunăstarea unei economii, aţi văzut în proiectul Legii bugetului de stat pe 2021 că 2,5 miliarde de lei, adică peste 510 milioane de euro (0,3% din PIB), vor fi din valorificarea licenţelor aşa-zis 5G, de fapt suma preţurilor de pornire ale licitaţiei ANCOM. Dacă va fi organizată licitaţia de frecvenţe, conform prevederilor noului Cod al Comunicaţiilor, directivă aflată acum în transpunere naţională, ar putea genera alte 210 milioane de euro (aproximativ un miliard de lei), cu plata peste circa trei ani, pentru drepturi care încep din 2026 în banda de frecvenţe pentru Europa. Astfel, dacă la licitaţia organizată conform noii Directive s-ar vinde tot spectrul la preţul de pornire, încasările ar putea depăşi lejer 720 de milioane de euro (3,6 miliarde de lei). De fapt, Codul ar permite aprobarea de licenţe pe perioade un pic mai lungi pentru o armonizare la nivelul întregii Uniuni Europene. Pe construcţia consultată în 2019, anterior demersului de transpunere a Codului Comunicaţiilor, suma preţurilor de pornire era aproximativ de 580 de milioane de euro şi acestea sunt cifre legate strict de licitaţia 5G. Toate taxele de licenţă merg la bugetul de stat. Nu rămâne niciun leu la ANCOM", a spus Lovin, citat de Agerpres.
Oficialul ANCOM a menţionat, totodată, că instituţia pe care o reprezintă a contribuit, anil trecut, cu 700 de milioane de lei la bugetul de stat, sumă rezultată dintr-un excedent din anii anteriori, pentru a sprijini autorităţi publice în vederea diminuării efectelor cauzate de pandemie.
"Anul trecut, în plină stare de urgenţă, operatorii au mai plătit alte 60 de milioane de euro (aproximativ 290 milioane de lei) tot pentru licenţele în banda de 2,1 MHz, cunoscute în termeni populari ca 3G, care au fost prelungite conform obligaţiilor legale de către ANCOM. Statul român încasează în total alte 110 milioane de euro din prelungirea acestor licenţe pentru că alături de cele 60 de milioane de euro, alte 50 de milioane de euro (aproximativ 250 de milioane de lei) vor fi plătiţi în noiembrie, anul acesta, tot la bugetul de stat. Tot anul trecut, ANCOM a contribuit cu 700 de milioane de lei, excedentul din anii anteriori, la bugetul de stat, în timpul stării de urgenţă, pentru a sprijini şi celelalte autorităţi publice în diminuarea efectelor cauzate de pandemie", a subliniat vicepreşedintele Autorităţii de reglementare în comunicaţii.
Conform statisticii ANCOM, la momentul actual, în România există 768 de staţii de bază 5G, iar serviciile comerciale de acest tip sunt disponibile în 34 de localităţi, dintre care în zece mari municipii: Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Braşov, Sibiu, Constanţa, Oradea, Craiova şi Ploieşti.
La începutul lunii februarie a acestui an, ANCOM a anunţat, în Planul de acţiuni al instituţiei pentru 2021, că va adopta în acest an o decizie privind organizarea procedurii de selecţie pentru acordarea drepturilor de utilizare a spectrului radio disponibil în vederea implementării noilor tehnologii (5G) şi desfăşurarea propriu-zisă a licitaţiei.
Pe data de 29 ianuarie 2020, Comisia Europeană (CE) a aprobat setul comun de instrumente cuprinzând măsuri de atenuare convenite de statele membre pentru a răspunde riscurilor de securitate legate de introducerea tehnologiei 5G, a cincea generaţie de reţele mobile.
Editor : A.V.D
