40 de fragmente de oase, descoperite accidental într-o peșteră din Apuseni, au schimbat tot ceea ce se știa despre migrația omului modern în Europa. Un craniu și o mandibulă au devenit astfel cele mai scumpe oase de patrimoniu.
În urmă cu 14 ani, câțiva speologi amatori din Timișoara au găsit, într-o peșteră neexplorată, o mandibulă umană care le-a atras atenția. Aveau să afle mai târziu că fragmentul de os era descoperirea secolului în materie de evoluția speciei umane. Mandibula aparținea celui mai vechi locuitor al Europei. A fost botezat Ion şi avea o vârstă onorabilă: 40.000 de ani. Câteva luni mai târziu, cercetătorii au reușit să reconstituie, din 40 de fragmente, și un craniu. Lui i-au spus Vasile.
„Inițial s-a crezut că mandibula și craniul sunt de fapt același om. De fapt, oase I este un adult tânăr, undeva până în 20 sau ușor peste 20 de ani, oase II, partea de sus a craniului, este un adolescent, un adolescent căruia nu îi ieșiseră încă măselele de minte. Deci sunt cranii diferite, cu vârste aproximativ egale”, afirmă Silviu Constantin, speolog.
Concluzia la care au ajuns speologii a fost contestată. Datarea cu carbon la o vârstă de peste 38 de mii de ani poate fi pusă uşor sub semnul întrebării. Aşa că românii au convocat o echipă internațională de arheologi, antropologi și speologi și au început cercetarea zonei. Misiunea era să afle cât mai multe detalii despre mandibula lui Ion și craniul lui Vasile.
„Nu s-a înțeles foarte exact ce căuta de fapt mandibula aia în peșteră. Era vorba de un sit arheologic? Era vorba de un mormânt? Era vorba de un rest adus de apă? Au fost aduși în peșteră de o viitură, de niște inundații foarte puternice, cel mai probabil determinate climatic. Cei care au locuit într-adevăr în peșteră erau urșii de peșteră. Nu s-a găsit absolut nimic, nicio dovadă culturală, desene, scrijelituri, unelte și așa mai departe”, precizează Silviu Constantin, speolog.
De curând ADN-ul fosil extras din mandibula lui Ion a arătat că tânărul era rezultatul încrucișării dintre neanderthalul prezent în vestul Europei și omul modern care migrase din Africa.
„Dacă vă întrebați dacă noi suntem urmașii omului de la oase care, la rândul lui se încrucișează cu neanderthalienii, nu, nu suntem. Acest grup a fost un grup rezultat din întâlnirea unui om modern, de undeva din Africa cu un neanderthal, care neanderthal locuia în momentul ăla în Europa. Este unicul caz în care există dovada clară a încrucișării dintre sapiens și neanderthal”, afirmă Silviu Constantin, speolog.
Ion și Vasile sunt cazaţi, în continuare, la Institutul de Speologie din București. Replicile lor din ipsos pot fi văzute în câteva muzee din ţară. Chiar dacă discuțiile în jurul acestor fosile nu au încetat, cert este că valoarea lor de patrimoniu nu poate fi contestată.