Live Text Ziua 126 de război. 95 de apărători ai uzinei Azovstal au fost eliberați printr-un schimb de prizonieri cu Rusia
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut, miercuri, liderilor NATO, mai multe arme pentru a lupta cu armata rusă. Anterior discursului președintelui ucrainean, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că NATO va continua să furnizeze Ucrainei arme „atâta timp cât va fi necesar”. Între timp, noi imagini arată distrugerile de la mall-ul bombardat acum două zile. Ucraina acuză Moscova de terorism și spune că a ucis în mod deliberat civili.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI
Schimb de prizonieri. 95 de apărători ai uzinei Azovstal au fost eliberați
ACTUALIZARE 19:25 Ucraina anunță că a fost făcut un nou schimb de prizonieri cu Rusia. Printre cei 144 de soldați care fac parte din acest contingent se află și 95 de apărători ai combinatului siderurgic Azovstal, un simbol al rezistenței lui Mariupol, relatează BFM TV.
Anunțul a fost făcut de Ministerul ucrainean al Apărării.
„Acesta este cel mai mare schimb de prizonieri (cu Moscova) de la începutul invaziei ruse”, a declarat, pe Telegram, Direcția Principală de Informații de pe lângă Ministerul Ucrainean al Apărării, fără a oferi mai multe detalii despre locul și data operațiunii.
Moscova, amenințări la adresa afacerilor și cetățenilor occidentali de pe teritoriul Rusiei
ACTUALIZARE 18:42 Moscova dă de înțeles că nu a renunțat la ideea de a confisca active și afaceri deținute de companii occidentale în Rusia, scrie Reuters, după ce purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a criticat sancțiunile impuse împotriva țării sale.
Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, a avertizat miercuri că Rusia este pregătită „să acționeze în consecință” dacă Occidentul decide să folosească activele de stat ale Rusiei, pe care le-a blocat - cel mai mare dintre acestea fiind rezerva de 300 de miliarde de dolari a băncii centrale a Rusiei.
Folosirea acestor fonduri „va fi interpretată drept un atac ilegal, care ne dă dreptul de a lua măsuri de retaliere pentru a ne proteja interesele”, a declarat Maria Zaharova miercuri, potrivit Reuters.
Ucraina salută „poziţia lucidă” a NATO cu privire la Rusia
ACTUALIZARE 18:35 Ucraina a salutat miercuri „poziţia lucidă” a NATO cu privire la Rusia, calificată drept „ameninţare directă” de secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, şi „deciziile esenţiale” asupra susţinerii Ucrainei şi lansării procesului de aderare a Finlandei şi Suediei la organizaţia nord-alantică, relatează agențiile internaționale de presă.
FB: Noul concept strategic al NATO cataloghează Rusia drept „cea mai semnificativă şi directă ameninţare”.
„Astăzi, la Madrid, NATO a demonstrat că poate să ia decizii dificile, dar esenţiale”, a scris pe Twitter şeful diplomaţiei ucrainene, Dmitro Kuleba, salutând „poziţia lucidă” a organizaţiei asupra Rusiei şi „poziţia sa puternică” asupra Ucrainei, care „va contribui la protejarea securităţii şi stabilităţii euro-atlantice”.
ONU: Cel puțin 10.000 de victime civile în Ucraina
ACTUALIZARE 17:30 Biroul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului al Națiunilor Unite a publicat miercuri un raport alarmant despre situația drepturilor omului din Ucraina, în contextul invaziei ruse.
ONU a documentat 10.000 de victime civile de la începutul conflictului pe 24 februarie, „dintre acestea, 4.731 de persoane au fost ucise”, a declarat Matilda Bogner, șefa Misiunii de Monitorizare a Drepturilor Omului din Ucraina, jurnaliștilor de la Kiev, potrivit CNN.
Ea a avertizat că numărul victimelor este „considerabil mai mare”, deoarece raportul evidențiază doar cifrele pe care misiunea a putut să le verifice în mod independent.
„Atacul armat al Federației Ruse împotriva Ucrainei a avut un impact devastator asupra drepturilor omului în întreaga țară. Am documentat încălcările dreptului internațional privind drepturile omului și ale dreptului internațional umanitar, inclusiv crimele de război. Aceste încălcări evidențiază impactul greu pe care conflictul îl are zi de zi”, a spus Bogner.
Siria recunoaște independența regiunilor separatiste Lugansk și Donețk
ACTUALIZARE 17:10 Siria a recunoscut oficial independenţa şi suveranitatea celor două regiuni separatiste Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei, a anunţat miercuri agenţia de ştiri de stat SANA, citând o sursă din ministerul de externe, relatează Reuters.
Președinția siriană și-a afirmat intenția de a construi relații cu cele două republici separatiste în februarie.
Ce prevede noul concept strategic al NATO: „Rusia este cea mai mare amenințare pentru securitatea aliaților”
ACTUALIZARE 16:50 NATO a adoptat miercuri, la summitul de la Madrid, noul Concept Strategic, care prevede contracararea ameninţărilor generate de Rusia şi de China. În plus, documentul include și invitația oficială către Finlanda şi Suedia pentru ca cele două state să devină membre al Alianței.
Boris Johnson avertizează împotriva unui boicot occidental al summitului G20. “Riscaţi să oferiţi altora şansa de a face propagandă”
ACTUALIZARE 16:35 Premierul britanic Boris Johnson a avertizat miercuri cu privire la riscul de a lăsa cale liberă “propagandei” ruse în cazul unui boicot occidental al summitului G20, dacă Vladimir Putin va participa la această reuniune, ceea ce el a considerat “foarte puţin probabil”.
Indonezia a stârnit numeroase controverse după ce a invitat Rusia la summitul G20 prevăzut pentru luna noiembrie la Bali, în pofida ofensivei ruse din Ucraina.
Zelenski: Este un război pentru viitoarea ordine mondială
ACTUALIZARE 15:08 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a spus miercuri liderilor statelor NATO că ţara sa are nevoie de mai multe arme şi de bani, circa 5 miliarde de dolari pe lună, pentru a se apăra în faţa agresiunii Rusiei, el susţinând că ambiţiile Moscovei nu se opresc la Ucraina, transmit agenţiile Reuters şi AFP, potrivit Agepres.
„Acesta nu este un război declanşat de Rusia doar împotriva Ucrainei. Acesta este un război pentru dreptul de a dicta condiţiile în Europa - pentru cum va arăta viitoarea ordine mondială”, a argumentat Zelenski în faţa liderilor NATO, cărora li s-a adresat prin videoconferinţă în timpul summitului Alianţei de la Madrid.
„De aceea este absolut necesar să sprijiniţi Ucraina, chiar de acum, cu arme, finanţare şi sancţiuni politice împotriva Rusiei, care îi vor tăia capacitatea de a finanţa războiul”, a motivat preşedintele ucrainean, subliniind că armata sa are nevoie în special de artilerie modernă, de rachete şi sisteme antiaeriene. „Oferind-ne acestea, puteţi rupe complet tactica Rusiei de a distruge oraşe şi de a teroriza civili”, a insistat el.
„Pentru a elimina superioritatea artileriei ruse, un avantaj semnificativ, ne trebuie mult mai multe din aceste sisteme moderne, din această artilerie modernă”, a indicat preşedintele Zelenski, precizând de asemenea că Ucraina are nevoie de „circa 5 miliarde de dolari pe lună” pentru a se apăra în faţa invaziei ruse.
Rusia: Intrarea Suediei și Finlandei în NATO reprezintă un factor „extrem de destabilizator”
ACTUALIZARE 15:00 Rusia nu vede cu ochi buni integrarea Finlandei şi Suediei în NATO, deoarece consideră că extinderea Alianţei Nord-Atlantice reprezintă un factor „extrem de destabilizator”, a declarat miercuri ministrul de externe adjunct de la Moscova, Serghei Riabkov, informează EFE.
„Poziţia noastră este cunoscută, nu se schimbă, considerăm extinderea alianţei atlantice drept un factor extrem de destabilizator la nivel internaţional”, iar Moscova are o atitudine „negativă” faţă de intrarea Suediei şi Finlandei în organizaţie, a declarat Riabkov pentru presa rusă, preluată de agenţia oficială TASS.
Ucraina negociază cu Rusia eliberarea prizonierilor ucraineni și străini
ACTUALIZARE 14.50 Ucraina poartă negocieri cu Rusia pentru eliberarea atât a combatanţilor ucraineni, cât şi a voluntarilor străini care sprijină Kievul în lupta sa împotriva trupelor ruse, a confirmat miercuri preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, citat de EFE.
Moscova deţine mii de prizonieri ucraineni şi combatanţi din multe ţări ale lumii „care s-au oferit ca voluntari” pentru a apăra Ucraina.
După ce a mulţumit tuturor acestor „eroi” pentru sprijinul acordat şi a confirmat că eliberarea lor este în curs de negociere, preşedintele ucrainean a subliniat că „toţi înţeleg că războiul din Ucraina este astăzi aici, pe acest pământ, dar mâine ar putea avea loc în Europa, iar peste încă o zi s-ar putea întâmpla în SUA”.
În opinia sa, „este absolut corect să spunem că războiul din Ucraina este deja un război în Europa şi Statele Unite, dar geografic se întâmplă aici”.
Curtea Supremă din Rusia a amânat miercuri pentru 2 august audierea pentru analiza cererii Parchetului General rus de a declara drept „organizaţie teroristă” batalionul ucrainean Azov, care a devenit celebru în toată lumea după ce a rezistat timp de aproape trei luni asediului trupelor ruse împotriva oraşului-port Mariupol, conform EFE.
Pentru Ucraina, combatanţii din Azov sunt nişte adevăraţi „eroi”, pentru că prin rezistenţa lor au reuşit să reţină în zona Mariupolului o grupare de 20.000 de soldaţi ruşi, întârziind ofensiva finală a Rusiei în Donbas, scrie Agerpres.
Aproximativ 2.500 de combatanţi au ieşit din combinatul siderurgic Azovstal în mai şi s-au predat Rusiei, care vrea acum să-i judece ca pe nişte „neonazişti” şi „criminali de război”, în special pe comandanţii Azov.
Cu două săptămâni în urmă, o sursă din poliţia rusă a declarat pentru agenţia oficială de presă rusă TASS că mai mulţi combatanţi ai batalionul Azov au fost transferaţi la penitenciarul Lefortovo din Moscova. Printre aceştia s-ar afla şi comandantul-adjunct al Azov, Sviatoslav Palamar.
Zelenski: Putin are o boală gravă, suferă de lipsă de respect faţă de poporul ucrainean
ACTUALIZARE 12.30 Președintele rus Vladimir Putin suferă într-adevăr de o gravă maladie, iar aceasta constă în lipsa de respect faţă de poporul ucrainean, a afirmat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a subliniat că de această boală suferă mulţi din anturajul liderului rus, potrivit media ucrainene Unian şi Rbc.ua, care citează miercuri un fragment dintr-un interviu mai amplu acordat de acesta unui post de televiziune american.
Solicitate să comenteze referitor la speculaţiile potrivit cărora Putin ar fi bolnav, Zelenski a afirmat într-un interviu pentru NBC că boala liderului rus este mai periculoasă decât cancerul despre care vorbesc unele media.
„Nu ştiu ce se întâmplă cu Vladimir Putin. Cred că are o boală gravă, dar aceasta este mai complicată decât boala despre care vorbiţi. Aceasta este o boală privind lipsa de respect faţă de poporul nostru, are legătură cu capturarea teritoriului nostru, cu torturile comise de soldaţii lui pe pământul nostru”, a spus preşedintele ucrainean, remarcând că nu doar Putin „suferă de această boală” în Rusia.
„Din păcate, nu este problema unei singure persoane. Mulţi din anturajul preşedintelui Federaţiei Ruse suferă din aceeaşi cauză: ambiţii supradimensionate, neînţelegere şi lipsă de respect pentru legile internaţionale, pentru viaţa oamenilor. Pentru ei, asta e un fleac. Aceasta este o boală foarte periculoasă pentru statul nostru”, a subliniat Volodimir Zelenski, potrivit surselor citate, scrie Agerpres.
Citește continuarea AICI
Analist britanic: Ucraina a pierdut mai mulți militari în război decât numărul total al infanteriștilor din armata britanică
ACTUALIZARE 12.25 Forțele armate ale Ucrainei au suferit mai multe pierderi în primele 4 luni de război decât numărul total de infanteriști al armatei britanice, afirmă un expert din domeniul apărării citat de Business Insider.
Analistul Jack Watling, un cercetător din cadrul Royal United Services Institute al forțelor armate britanice, a prezentat concluzia sa în cadrul unei conferințe organizate de institut marți, potrivit mai multor reporteri și participanți la eveniment.
Potrivit UK Defence Journal, revista oficială a forțelor armate britanice, în 2021 armata Regatului Unit avea 18.000 de infanteriști.
Deși Kievul a anunțat că va publica bilanțul pierderilor înregistrate de forțele sale armate abia după încheierea războiului, președintele Volodimir Zelenski a declarat la începutul lunii iunie că numărul ucrainenilor care mor zilnic doar în timpul luptelor din Donbas s-ar ridica la 100 și că Ucraina înregistrează până la 500 de răniți în unele zile.
Alexei Arestovici, unul dintre consilierii lui Zelenski, a declarat pentru The Guardian mai târziu în cursul lunii iunie că forțele armate ucrainene au înregistrat o medie zilnică de 150 de morți și 800 de răniți într-o singură săptămână.
O analiză publicată de cotidianul britanic pe 10 iunie afirma că rata ridicată a victimelor în rândul soldaților ucraineni ar putea duce războiul într-o fază critică.
Președintele Indoneziei vizitează Kievul
ACTUALIZARE 12.10 Președintele Indoneziei, Joko Widodo, a sosit miercuri dimineață la Kiev, unde se va întâlni cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, transmite The Guardian.
Președintele indonezian este actualul președinte al grupului G20 și unul dintre cei șase lideri mondiali pe care Organizația Națiunilor Unite i-a numit „campioni" ai unui grup de răspuns la criza globală, format pentru a face față amenințării foametei și a sărăciei reprezentate de războiul din Ucraina.
Reuters notează că, înainte de război, Ucraina a fost unul dintre cei mai mari furnizori de grâu ai Indoneziei.
Șeful NATO: „Vom afirma clar că Rusia reprezintă o amenințare directă la adresa securității noastre”
ACTUALIZARE 12.00 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a transmis în a doua zi a summitului de la Madrid că Alianța va afirma clar că Rusia reprezintă o amenințare directă la adresa securității noastre, potrivit The Guardian.
Liderii celor 30 de state membre vor adopta la summitul NATO de la Madrid al doilea cel mai important act al Alianței după Tratatul de la Washington: Conceptul strategic al NATO. El definește viziunea de securitate, amenințările, domeniile de interes și capacitatea NATO de a se adapta, păstrând sarcina primordială și originară a Alianței – apărarea colectivă.
Evidențierea amenințărilor la adresa securității Aliate, pornind de la noua realitate de securitate - războiul Rusiei împotriva Ucrainei, va face ca Rusia să fie recunoscută în noul Concept Strategic al NATO drept o amenințare la adresa Alianței.
Totodată, secretarul general al NATO a precizat că China nu este un adversar. „Dar, desigur, trebuie să ținem cont de consecințele asupra securității noastre atunci când vedem că China investește masiv în noi capabilități militare moderne, rachete cu rază lungă de acțiune sau arme nucleare și, de asemenea, încearcă să controleze infrastructura critică, de exemplu, 5G”, a mai spus Stoltenberg.
Olaf Scholz: NATO va continua să furnizeze Ucrainei arme „atâta timp cât va fi necesar”
ACTUALIZARE 11.30 Aliații NATO vor continua să furnizeze Ucrainei arme în războiul său împotriva Rusiei atâta timp cât va fi necesar, a declarat miercuri cancelarul german Olaf Scholz, înainte de startul zilei cu numărului doi a summitului NATO de la Madrid.
„Este bine că țările care sunt adunate aici, dar și multe altele, își aduc contribuțiile pentru ca Ucraina să se poată apăra - prin furnizarea de mijloace financiare, ajutor umanitar, dar și prin furnizarea de arme de care Ucraina are nevoie urgentă”, a transmis Scholz, conform Reuters
„Mesajul este: vom continua să facem acest lucru – și să facem acest lucru intens - atâta timp cât va fi necesar, pentru a permite Ucrainei să se apere”, a adăugat liderul guvernului de la Berlin.
Luni, Olaf Scholz trasmitea că nu poate exista o revenire la relațiile de dinainte de război cu Rusia. Scholz a mai spus că războiul dus de Moscova împotriva Ucrainei reprezintă „o tăietură foarte adâncă în ceea ce privește relațiile internaționale”. „Războiul va modela relațiile internaționale pentru foarte, foarte mult timp”, a continuat cancelarul german, în timpul conferinței de luni.
Stoltenberg se așteaptă ca Suedia și Finlanda să devină rapid membre NATO
ACTUALIZARE 11.00 Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat miercuri că se așteaptă la o ratificare rapidă a aderării Suediei și Finlandei la alianța militară, scrie Reuters.
„Vom lua o decizie la summit de a invita Suedia și Finlanda să devină membre, este un proces rapid, fără precedent”, a spus el reporterilor în a doua zi a summit-ului NATO de la Madrid. Ambele țări au solicitat aderarea la Alianță la mijlocul lunii mai.
„După invitație, avem nevoie de un proces de ratificare în 30 de parlamente”, a adăugat el. „Acest lucru durează întotdeauna ceva timp, dar mă aștept, de asemenea, să meargă destul de repede, deoarece aliații sunt gata să facă tot ce e posibil ca procesul de ratificare să ai loc cât mai repede posibil”.
Primele imagini cu racheta rusească X-22 care lovește centrul comercial din Kremenciuk
ACTUALIZARE 10.40 Au apărut primele imagini cu momentul în care centrul comercial din Kremenciuk este lovit de o racehtă rusească X-22. În urma atacului de luni, cel puțin 18 persoane și-au pierdut viața. „Racheta rusească a lovit acest obiectiv intenționat”, a declarat miercuri dimineața președintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Rușii atacă cu rachete orașul Nicolaev
ACTUALIZARE 09.35 Un atac cu rachete rusești a ucis miercuri cel puțin trei persoane care se aflau într-o clădire rezidențială din Nikolaev, au declarat autoritățile locale, conform Reuters.
Opt rachete au lovit orașul Nikolaev din sud, inclusiv un bloc de apartamente, a declarat primarul Oleksandr Senkevich, la doar câteva zile după ce Ucraina a declarat că rachetele rusești au ucis cel puțin 18 persoane într-un mall din centrul orașului Kremenciuk.
Guvernatorul regiunii a adăugat că au fost identificate și trei persoane rănite. De asemenea, operațiunea de salvare este în desfășurare. Sirenele antiaeriene au sunat toată dimineața în oraș.
Presa rusă: Herson se pregătește de referendum pentru alipirea la Rusia
ACTUALIZARE 09.20 Administrația militar-civilă impusă de Moscova în regiunea Herson din sudul Ucrainei a declarat că a început pregătirile pentru un referendum privind aderarea la Rusia, a informat miercuri agenția rusă de presă TASS, citată de Reuters.
Boris Johnson spune că Vladimir Putin nu ar fi invadat Ucraina dacă era femeie: „Războiul e exemplul perfect de masculinitate toxică”
ACTUALIZARE 09.10 Premierul britanic Boris Johnson este de părere că Vladimir Putin nu ar fi invadat Ucraina dacă era femeie și că războiul este „exemplul perfect de masculinitate toxică”, relatează The Guardian.
Johnson a sugerat, într-un interviu acordat postului german ZDF, că faptul că președintele Rusiei este bărbat a contribuit la declanșarea invaziei în Ucraina.
„Dacă Putin ar fi fost o femeie, ceea ce evident că nu este, dacă ar fi fost, chiar nu cred că s-ar fi angajat într-un război nebun, macho, de invazie și violență, așa cum a făcut-o. Dacă vrei un exemplu perfect de masculinitate toxică, acesta este ceea ce face el în Ucraina”, a spus premierul britanic în interviul care a avut loc la finalul summitului G7, organizat în Germania.
El a făcut comentariile argumentând că „avem nevoie de mai multe femei în poziții de putere”.
CNN: Oficiali de la Casa Albă cred că Ucraina nu își va recupera teritoriile pierdute. „Un stat ucrainean mai mic nu este inevitabil”
ACTUALIZARE 08.56 Oficiali de la Casa Albă își pierd încrederea că Ucraina va putea vreodată să recupereze toate terenurile pe care le-a pierdut în fața Rusiei în ultimele patru luni de război, au declarat oficiali americani pentru CNN, chiar și cu armamentul mai greu și mai sofisticat pe care SUA și aliații săi intenționează să îl trimită.
Consilierii lui Joe Biden au început să dezbată intern cum și dacă Zelenski ar trebui să își schimbe definiția unei „victorii" ucrainene - adaptând-o la posibilitatea ca țara sa să se fi micșorat ireversibil.
Oficialii americani au subliniat pentru CNN că această evaluare mai pesimistă nu înseamnă că SUA intenționează să exercite presiuni asupra Ucrainei pentru a face concesii teritoriale oficiale Rusiei în vederea încheierii războiului. Există, de asemenea, speranța că forțele ucrainene vor fi capabile să recupereze bucăți semnificative de teritoriu într-o contraofensivă probabilă în cursul acestui an.
Citește continuarea AICI
NYT: Militarii ucraineni din Donbas sunt slab echipați și nu pot chema artileria în sprijin pentru că rușii le bruiază stațiile radio
ACTUALIZARE 08.38 În timp ce liderii de la Kiev cer aproape zilnic Occidentului noi arme tot mai sofisticate pentru a face față puterii de foc superioare a Rusiei în războiul din Ucraina, militarii ucraineni aflați în prima linie în Donbas se confruntă cu probleme de aprovizionare, în vreme ce bruiajul electronic al rușilor face imposibile comunicațiile radio între subunități. Lipsa stațiilor radio eficiente îi împiedică pe ucraineni să cheme în sprijin propria artilerie și duce, în același timp, la incidente în care, din cauza confuziei din timpul luptelor, militarii ajung să tragă unii în alții. Astfel de probleme subminează capacitatea forțelor ucrainene de a-și menține pozițiile în fața invadatorilor ruși sau de a recuceri teritoriile deja pierdute, se arată într-un reportaj realizat în Donbas de publicația New York Times.
În timpul bătăliei pentru Severodonețk, un sergent din cadrul Gărzii Naționale Ucrainene s-a confruntat cu următoarea problemă: unul din flancurile plutonului său era expus atacului rușilor, iar el trebuia să-i informeze urgent pe militarii din subordine asupra acestui pericol.
Până să ajungă să-și avertizeze soldații, trei dintre aceștia fuseseră uciși. Sergentul, prezentat în articolul NYT sub porecla „Generalul”, dispunea doar de două stații radio comerciale pentru comunicarea cu cei 15 militari răsfirați de-a lungul unei linii de apărare întinse pe o lungime de aproape 200 de metri. Stațiile radio erau bruiate de ruși, iar „Generalul” - indiferent cât de tare ar fi strigat - nu putea fi auzit în zgomotul bătăliei.
Citește continuarea AICI
Motivele pentru care plafonarea prețurilor pentru petrolul și gazele rusești s-ar putea dovedi dificilă. Principalele necunoscute
ACTUALIZARE 08.25 Liderii G7 au căzut de acord să studieze o posibilă plafonare a prețurilorpetrolului și gazelor rusești, pentru a încerca să limiteze capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina. O astfel de măsură s-ar putea dovedi însă greu de pus în practică, arată o analiză Reuters.
Oficialii celor mai bogate economii ale lumii spun că măsura va limita prețul pe care Rusia îl primește pentru petrol și gaze, permițând în același timp consumatorilor occidentali să se aprovizioneze în continuare.
S-a mai făcut acest lucru?
Un mecanism asemănător a fost stabilit ca parte a programului „Petrol contra hrană” al ONU în 1995, pentru a permite Irakului să vândă petrol în schimbul alimentelor și medicamentelor.
Programul avea ca scop să răspundă nevoilor umanitare ale irakienilor, împiedicând în același timp guvernul lui Saddam Hussein să-și creascăcapacitățile militare.
Cumpărătorii de petrol plăteau într-un cont administrat de banca BNP Paribas, iar banii au fost folosiți pentru a plăti despăgubiri de război către Kuweit și operațiunile ONU în Irak, iar cu banii rămași, Irakul putea să cumpere anumite bunuri.
Dar acest program a fost afectat de corupție pe scară largă și abuzuri.
O altă problemă este că, spre deosebire de cazul Irak, nu există unitate în cadrul ONU în privința invaziei Ucrainei de către Rusia, despre care Moscova susține că este o „operație militară specială”.
China, India și Pakistanul sunt printre cele 35 de țări care au refuzat să condamne Rusia. Iar China și India au devenit cei mai mari cumpărători de petrol rusesc la prețuri reduse, după ce Europa a redus importurile.
Citește continuarea AICI
Volodimir Zelenski cere ca ONU să trimită o comisie de anchetă la Kremenciuk
ACTUALIZARE 07.50 Volodimir Zelenski: "Racheta rusească a lovit acest obiectiv intenționat. Este clar că așa au fost ordinele. Este clar că ucigașii ruși au primit coordonatele exacte pentru această lovitură de rachetă. Au vrut să omoare cât mai mulți oameni într-un oraș liniștit, într-un mall obișnuit. Iată ce s-a întâmplat în Kremenciuk! Iar pentru acest act de terorism de stat, la fel ca pentru toate celelalte, Rusia va fi trasă la răspundere. Pe câmpul de luptă din Ucraina, prin înăsprirea sancțiunilor și, cu siguranță, la tribunal".
Atacul rusesc asupra centrului comercial din Kremenciuk a provocat zeci de morți, răniți și dispăruți. Ca de obicei, Rusia neagă că ar fi vizat un obiectiv civil. Pretinde că a bombardat un depozit de arme, fără să ofere dovezi care să susțină aceste afirmații.
Dmitri Polianski, ambasador adjunct al Rusiei la ONU: "Le-a venit ideea de a pune în scenă un nou tip de provocare, o presupusă lovitură asupra unui centru comercial din Kremenciuk. În realitate, nu a fost nicio lovitură asupra unui centru comercial. Consiliul de Securitate al ONU nu ar trebui transformat într-o platformă pentru campania de PR la distanță a președintelui Zelenski, în scopul de a obține mai multe arme de la participanții la Summit-ul NATO. Încearcă să submineze autoritatea Consiliului și să-l transforme într-un public pentru spectacole actoricești".
Într-o intervenție în direct în Consiliul de Securitate, Volodimir Zelenski a sugerat Națiunilor Unite să trimită o comisie de anchetă la Kremenciuk: "Rusia a comis un act de terorism la mallul din Kremenciuk".
Preşedintele ucrainean a cerut din nou ca Rusia să fie exclusă din Consiliul de Securitate şi să fie creat un tribunal care să judece "actele teroriste zilnice ale Moscovei".
"Dacă aţi putea aduce un omagiu tuturor ucrainenilor care au fost ucişi în acest război, tuturor adulţilor, tuturor copiilor noştri, zeci de mii de oameni... Vă rog să le aduceţi un omagiu printr-un minut de reculegere", a spus în încheierea discursului său Volodimir Zelenski, ridicându-se în picioare.
Părând puţin luaţi prin surprindere, cei 15 membri ai Consiliului de Securitate l-au imitat, la fel ca restul celor prezenţi în sală, potrivit imaginilor difuzate de canalul intern de televiziune al ONU. Reprezentând Rusia la începutul sesiunii, adjunctul ambasadorului, Dmitri Polianski, s-a ridicat şi el pentru a păstra minutul de reculegere, scrie Agerpres.
Cu puţin timp înaintea acestui moment, preşedintele Zelenski denunţase din nou invadarea ţării sale pe 24 februarie de către Rusia şi încălcarea Cartei Naţiunilor Unite.
"Rusia nu ar trebui să aibă drept de vot" în chestiuni legate de războiul din Ucraina şi "nu are dreptul să rămână în Consiliul de Securitate", a spus el, calificând această ţară drept un stat terorist care trebuie pedepsit.
Cele mai importante informații de marți despre războiul din Ucraina:
- Turcia sprijină aderarea Finlandei și Suediei la NATO. Oficial american: Joe Biden s-a implicat în negocierile „din culise”;
- Bulgaria expulzează cel mai mare număr de diplomați ruși de până acum;
- Primarul ales al oraşului Herson, arestat de forțele ocupante. „Această persoană a fost în sfârşit neutralizată”;
- Olaf Scholz spune Germania va avea cea mai mare armată convențională din Europa;
- Rogozin a publicat imagini din satelit și coordonatele Pentagonului, Casei Albe și sediului NATO: „În caz că e nevoie”;
- Liderii G7 cer Chinei să preseze Rusia să oprească războiul din Ucraina;
- Oligarhul rus Oleg Deripaska, apropiat al lui Putin, condamnă din nou războiul din Ucraina: „O eroare colosală”;
- Rusia amenință că ar putea schimba condițiile contractelor dacă Occidentul plafonează prețul gazelor;
- Lituania a interzis, oficial, importurile de gaze naturale din Rusia;
- Ucraina încearcă să țină linia frontului la Lisiceansk în așteptarea armelor occidentale;
- Kremlin anunță că Rusia va încheia ofensiva dacă Ucraina se va preda;
- G7 se angajează să contribuie la reconstrucția Ucrainei.
Editor : Georgiana Marina | Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
