Live Text Kremlinul exclude o mediere a Chinei în Ucraina. Rușii au ucis cel puțin 5 civili în atacuri cu rachete în regiunea Donețk
Suntem în ziua 407 a războiului pornit de Vladimir Putin în Ucraina. Zelenski sugerează pentru prima dată că trupele ucrainene s-ar putea retrage din Bahmut, în timp ce premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat în fața jurnaliștilor că atacul asupra Ucrainei este începutul sfârșitului pentru o Rusie agresivă. Separat, președintele Franței, Emmanuel Macron, a avertizat că oricine ajută pe Rusia în conflictul din Ucraina va deveni un „complice” al agresorului.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Consilierul lui Zelenski: Nu se pune problema unor concesii teritoriale în Crimeea
ACTUALIZARE 22:00 Mihailo Podoliak, consilierul principal al președintelui ucrainean, a clarificat o declarație făcută anterior de alt consiler din care se putea înțelege că Ucraina este dispusă să negocieze cu Rusia statutul peninsulei Crimeea. Podoliak a precizat că o concesie teritorială nu va fi niciodată acceptată.
"Baza pentru negocieri reale cu Federaţia Rusă este retragerea completă a grupurilor armate ruseşti dincolo de graniţele Ucrainei recunoscute internaţional în 1991. Inclusiv Crimeea. Nu se pune problema unor concesii teritoriale sau a negocierii drepturilor noastre suverane", a afirmat Mihailo Podoliak într-o postare pe Twitter.
Crimeea se află sub ocupaţie rusă din februarie 2014.
Andrii Sîbiha, un consilier de rang înalt al președintelui Zelenski, de declarat într-un interviu pentru Financial Times că Ucraina este dispusă să discute cu Rusia despre viitorul Crimeei, dacă următoarea contraofensivă a forțelor ucrainene va avea succes.
"Dacă vom reuşi să ne atingem obiectivele strategice pe câmpul de luptă şi când ne vom afla la graniţa administrativă cu Crimeea, suntem gata să deschidem o pagină diplomatică, pentru a discuta această problemă", a declarat Andrii Sîbiha, care a adăugat că nu exclude eliberării Crimeei de către armata ucraineană.
„Dificil” de confirmat cine a aruncat în aer Nord Stream. Suedia spune că cel mai probabil a fost un „actor statal”
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
ACTUALIZARE 17:35 Va fi „dificil” de confirmat cine s-a aflat în spatele atacurilor de anul trecut asupra gazoductelor Nord Stream din Marea Baltică, au declarat autoritățile suedeze care investighează incidentul, potrivit Politico.
Într-o declarație dată joi, Mats Ljungqvist, procurorul care conduce ancheta suedeză, a declarat că echipa sa speră „să poată confirma cine a comis această crimă”, dar că circumstanțele sunt „dificil de investigat”.
Ljungqvist a spus că cel mai probabil un actor statal să fie responsabil pentru incident. „Nu excludem nimic, dar faptul că este un actor statal care este direct sau cel puțin indirect în spatele acestui lucru este, desigur, scenariul nostru principal”, a spus el.
Autoritățile ucrainene: Nu luptăm împotriva religiei, ci împotriva angajaţilor FSB în sutană
ACTUALIZARE 17:25 Forţele de ordine ucrainene nu luptă împotriva religiei, ci împotriva angajaţilor Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) în sutană, a declarat joi secretarul Consiliului de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov, referindu-se la măsurile statului împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UPT) ce are legături cu Moscova, informează Agerpres.
"Noi nu luptăm împotriva religiei. Dacă cineva vrea să comunice cu Dumnezeu, vă rog, nu aveţi decât, dar dacă Dumnezeu este reprezentat de un angajat al FSB-ului rus, aceasta este deja o problemă de securitate naţională", a afirmat Danilov într-o declaraţie publicată joi de Consiliul de Securitate ucrainean.
Danilov s-a referit la UPT, subordonată Patriarhiei Moscovei, cu care aceasta a rupt legăturile în luna mai anul trecut din cauza sprijinului acordat invaziei Kremlinului în Ucraina de şeful Bisericii Ortodoxe Ruse, patriarhul Kirill.
Macron nu l-a putut convinge pe Xi Jinping să acuze Rusia de agresiune în Ucraina
ACTUALIZARE 17:20 Președintele chinez Xi Jinping nu a arătat niciun semn că își va schimba poziția față de războiul pornit de Rusia în Ucraina, după discuțiile de joi cu omologul francez Emmanuel Macron, scrie Politico Europe.
În a doua zi a vizitei de stat a președintelui francez în China, liderul de la Beijing și-a exprimat poziția deja cunoscută cu privire la invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, spunând că „toate părțile” au „preocupări rezonabile de securitate”.
Xi Jinping nu a dat niciun indiciu că își va folosi influența pentru a ajuta la terminarea războiului, mai scriu jurnaliștii de la Politico. „China este dispusă să facă apel împreună cu Franța la comunitatea internațională să rămână rațională și calmă”, a spus liderul chinez, în timpul unei conferințe de presă la Beijing.
Putin și Lukașenko au avut o întâlnire „lungă și semnificativă”, care „a durat mult după miezul nopții”
ACTUALIZARE 17:10 Întâlnirea dintre Putin și Lukașenko de miercuri a fost „lungă și semnificativă” și a durat „mult după miezul nopții”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, relatează CNN.
Cei doi dictatori s-au întâlnit, miercuri noapte, și urmează să discute din nou, joi, ca parte a Consiliului Suprem de Stat al Uniunii de Stat a Rusiei și Belarusului, cel mai înalt organism de guvernare a acestei organizații între cele două țări.
Putin și Lukașenko sunt așteptați să evalueze progresul programelor comune din domeniul industrial și să discute probleme particulare legate de cooperarea celor două state. Peskov a mai spus și că dictatorul rus urmează să aibă întâlniri și cu așa-zișii lideri ai celor patru regiuni ucrainene anexate de statul agresor.
Kremlinul susține că a adus arme nucleare în Belarus din cauza aderării Finlandei la NATO
ACTUALIZARE 16:55 Purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, a declarat, joi, că desfășurarea de arme nucleare pe teritoriul Belarusului este o urmare a extinderii Alianței Nord-Atlantice cu aderarea Finlandei.
„Alianţa se extinde în direcţia graniței ruse, nu Rusia este cea care se apropie de NATO”, a spus purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, răspunzând unei întrebări privind planurile statului agresor de a amplasa arme nucleare tactice în Belarus. De aceea, a adăugat oficialul, Rusia „ia măsuri pentru a-şi asigura securitatea”. Anterior, miercuri, Peskov a spus că Rusia „va lua măsuri de reechilibrare” a sistemului său de securitate în urma aderării Finlandei la NATO.
Testele americane arată că piloții ucraineni pot stăpâni avioanele F-16 „semnificativ” mai repede decât era de așteptat
ACTUALIZARE 16:50 Testele americane arată că piloții ucraineni ar putea să se antreneze pentru a pilota avioanele de luptă moderne F-16 într-un calendar „semnificativ redus”, au declarat forțele aeriene ucrainene, scrie Sky News, care citează Ukrainska Pravda.
Generalul Serhii Holubtsov a declarat că doi piloți trimiși în America au obținut rezultate foarte bune la o evaluare a abilităților lor.
Vizita a fost întreprinsă pentru a oferi Ucrainei mai multe informații cu privire la ceea ce piloții săi trebuie să învețe pentru a pilota avioanele, care, potrivit Kievului, sunt necesare pentru a obține un avantaj pe câmpul de luptă.
„Am crezut că piloții noștri își vor arăta nivelul [de îndemânare], iar acest lucru s-a întâmplat cu adevărat”, a declarat generalul Holubtsov, citat de Pravda.
„Doi piloți au trecut cu succes testul în Statele Unite. Evaluarea acordată a fost destul de ridicată, iar la finalul raportului [s-a indicat] că un program de recalificare a piloților ucraineni pentru a stăpâni avioanele F-16 ar putea fi redus semnificativ în comparație cu programele standard de pregătire a piloților”.
Nu a existat niciun acord din partea SUA sau a altor aliați militari importanți de a trimite avioane de luptă F-16.
Kremlinul exclude o mediere a Chinei în Ucraina
ACTUALIZARE 14:18 Kremlinul a exclus joi posibilitatea unei medieri chineze pentru stoparea luptelor în Ucraina, apreciind că Rusia - care a înregistrat numeroase eşecuri militare - nu are altă opţiune decât să-şi continue ofensiva, relatează France Presse.
"Bineînţeles că China dispune de un potenţial formidabil şi eficient dacă vorbim despre serviciile sale de mediere", a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenţiile de presă ruse. "Dar situaţia cu Ucraina este complexă, nu există perspectiva unei reglementări politice. Şi, pentru moment, nu avem altă soluţie decât să continuăm operaţiunea militară specială", a adăugat el, utilizând eufemismul autorităţilor ruse pentru a descrie ofensiva în Ucraina.
Peskov a răspuns astfel întrebat despre eventualitatea unei medieri chineze, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat la Beijing că 'contează' pe omologul său chinez Xi Jinping, apropiat de omologul său rus Vladimir Putin, pentru "a readuce Rusia la raţiune".
În cursul unui summit la Moscova în martie, Putin şi Xi şi-au afişat buna înţelegere, pozând ca aliaţi strategici hotărâţi să reziste hegemoniei americane.
China a schiţat la rândul său începuturile unui plan de pace ucrainean, dar acesta rămâne foarte vag şi foarte teoretic, Beijingul insistând asupra unor principii contradictorii, precum respectarea integrităţii teritoriale a statelor, şi deci şi a Ucrainei, şi apărarea intereselor diplomatice şi de securitate ale Rusiei, notează AFP.
Deşi Beijingul se declară oficial neutru, Xi nu a condamnat niciodată ofensiva rusă şi nu a vorbit niciodată cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aminteşte France Presse. Ucraina a afirmat în repetate rânduri că nu poate fi pace fără retragerea forţelor ruse de pe întreg teritoriul său. Moscova, la rândul său, vrea cel puţin ca Kievul să renunţe la cinci regiuni cărora Putin le revendică anexarea la Federaţia Rusă (Doneţk şi Lugansk, în est, Zaporojie şi Herson în sud şi Peninsula Crimeea)
Serghei Lavrov sosește joi în Turcia pentru o vizită de două zile
ACTUALIZARE 12:46 Ministrul de externe rus, Serghei Lavrov, soseşte joi în Turcia, într-o vizită oficială de două zile, în cadrul căreia vor fi discutate chestiuni bilaterale şi internaţionale, printre care Siria, războiul din Ucraina şi acordul privind cerealele, transmite EFE.
Canalul de ştiri NTV relatează că energia şi turismul vor fi principalele teme de discuţie între problemele bilaterale, în timp ce situaţia din Ucraina, Caucazul de Sud, Orientul Mijlociu şi regiunea Mării Negre sunt temele internaţionale ce vor fi abordate.
Serghei Lavrov a fost invitat de omologul său turc, Mevlut Cavusoglu, dar până în prezent nu există informaţii privind sosirea reprezentantului Rusiei sau despre agendă, însă este probabil că majoritatea întâlnirilor vor avea loc vineri.
Moscova şi Ankara sunt de acord că relaţiile dintre cele două state au fost menţinute în ultimii ani pe baza unei comunicări regulate şi de încredere între preşedintele rus, Vladimir Putin, şi turc, Recep Tayyip Erdogan, notează Agerpres.
În sectorul energetic, centrala nucleară de la Akkuyu pe care Rusia o construieşte în Turcia şi exploatarea gazoductului Turkish Stream reprezintă două proiecte strategice pentru ambele ţări.
Turiştii din Rusia sunt foarte importanţi pentru sectorul turistic turc. În 2022, Rusia a ocupat al doilea loc între ţările furnizoare de turişti, cu 5,2 milioane persoane, după Germania.
Normalizarea relaţiilor între Turcia şi Siria se va afla de asemenea pe agenda principală a temelor internaţionale din cadrul discuţiilor Lavrov - Cavusoglu. Invazia Rusiei în Ucraina şi aplicarea acordului privind comerţul cu cereale sunt aşteptate să fie alte subiecte importante ce vor fi abordate.
Atacurile rusești asupra regiunii Donețk au ucis 5 persoane în ultimele 24 de ore
ACTUALIZARE 12:40 Cinci persoane au fost ucise și nouă au fost rănite în urma atacurilor ruse asupra regiunii Donețk din ultimele 24 de ore, a informat guvernatorul Pavlo Kirilenko.
Ministerul britanic al Apărării: Putin l-a demis pe generalul Rustam Muradov după ce a suferit „pierderi excepțional de grele”
ACTUALIZARE 12:30 Vladimir Putin l-a demis pe unul dintre generalii de rang înalt care conduc forțele rusești din Ucraina, Potrivit Ministerului britanic al Apărării, colonelul-general Rustam Muradov a fost demis din funcția de comandant responsabil de Grupul de forțe din est (EGF).
Grupul a devenit cunoscut pentru atacurile sale eșuate, inclusiv pentru unul asupra orașului Vuhledar din estul țării, care s-a soldat cu distrugerea a zeci de tancuri.
EGF a suferit „pierderi excepțional de grele” din cauza „atacurilor sale prost concepute” și a eșecurilor repetate de a captura Vuhledar, a declarat Ministerul Apărării. Ca urmare, operațiunile au atras „critici publice intense” în întreaga Rusie – inclusiv din partea propriilor trupe ale generalului. „El este cea mai înaltă demitere militară rusă din 2023 până acum, dar este posibil să mai fie și altele, deoarece Rusia continuă să eșueze în atingerea obiectivelor sale în Donbas”, a precizat Ministerul Apărării.
Explozii în orașul ocupat Melitopol
ACTUALIZARE 10:13 Primarul exilat din Melitopol, un oraș ocupat de Rusia în regiunea Zaporojie, spune că mai multe explozii au fost auzite peste noapte, transmite The Guardian.
„Mai multe explozii puternice tocmai au fost înregistrate în oraș”, a scris Ivan Fedorov pe contul său de Telegram.
Autorităţile de ocupaţie impuse de Moscova care guvernează oraşul au confirmat exploziile, detaliind că au fost "şase rachete HIMARS" lansate de "regimul nazist (ucrainean)" şi care au fost "doborâte de sistemele de apărare antiaeriană ruseşti", potrivit notei pe care au postat-o pe contul lor de Telegram.
"Toate rachetele au fost doborâte", se afirmă în textul administraţiei proruse, care susţine că nu s-au înregistrat victime sau daune materiale.
Primarul ucrainean al oraşului Melitopol a negat veridicitatea versiunii administraţiei de ocupaţie şi a declarat că ştie despre o ambulanţă trimisă la aerodrom după explozii. Fedorov comunicase încă de miercuri producerea mai multor explozii la Melitopol, oraş situat pe teritoriul regiunii Zaporojie, pe care Rusia a ocupat-o parţial şi a declarat-o parte a teritoriului său în septembrie anul trecut.
Autorităţile ruse au informat săptămâna această despre un atac cu maşină-capcană împotriva lui Maxim Zubarev, şeful administraţiei de ocupaţie din satul Akimovka (regiunea Zaporojie). Autorităţile ucrainene au confirmat, de asemenea, atacul în care Zubarev a fost rănit în apropiere de Melitopol.
În ultimele luni, oraşul, cu o populaţie de aproximativ 150.000 de locuitori înainte de începerea invaziei ruse, a cunoscut mai multe atacuri asupra unor oficiali care colaborau cu Moscova.
În acelaşi timp, Statul Major ucrainean a comunicat în buletinul său informativ zilnic că trupele ucrainene au respins în ultimele 24 de ore circa 20 de tentative de asalt pentru cucerirea "completă" a Bahmut, oraş pe care trupele ruse încearcă de nouă luni să-l captureze, epicentrul luptelor din estul Ucrainei, potrivit Agerpres.
În comunicatul său, comandamentul militar ucrainean indică de asemenea că armata rusă 'şi-a intensificat lucrările de fortificare a poziţiilor sale defensive' în teritoriile pe care le controlează în Zaporojie şi Herson, în sudul Ucrainei, probabil în aşteptarea unei posibile contraofensive ucrainene.
Un purtător de cuvânt al Gărzii de frontieră ucrainene a declarat miercuri că Rusia are în vedere transferul a jumătate din cei 4.000 de soldaţi pe care îi are în Belarus în estul Ucrainei, cu scopul "consolidării efectivelor de pe front". Un purtător de cuvânt al Gărzii de frontieră, Andrii Demecenko, a precizat că cei 2.000 ar putea fi transferaţi în Ucraina după finalizarea instrucţiei de formare în Belarus.
Peste 900 de ciocniri între polițiștii de frontieră ucraineni și forțele rusești au avut loc în luna martie
ACTUALIZARE 10:10 Peste 900 de ciocniri între polițiștii de frontieră ucraineni și forțele rusești au avut loc în luna martie, ceea ce reprezintă o creștere de 11% față de luna precedentă, a declarat Andrii Demchenko, purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră din Ucraina.
În plus, polițiștii de frontieră ucraineni au rezistat la peste 1.800 de atacuri rusești, a declarat Demchenko pentru postul de știri de stat ucrainean Ukrinform, citat de The Kyiv Independent.
Potrivit oficialului, „a fost distrusă o cantitate semnificativă de forță de muncă inamică și de echipament inamic", în timpul confruntărilor. Demechenko a menționat, de asemenea, că trupele ucrainene sunt angajate frecvent în lupte în Avdiivka, Lîman și Bahmut, trei orașe din estul regiunii ucrainene Donețk și locurile unora dintre cele mai aprige bătălii ale războiului.
ISW: Putin probabil creează condiții pentru alte represiuni în teritoriile ocupate
ACTUALIZARE 10:00 Comentariile lui Putin despre „terorism” și amenințările la adresa securității sunt menite probabil să creeze condițiile pentru noi represiuni în zonele ocupate din Ucraina, se arată în cea mai recentă evaluare a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).
Un purtător de cuvânt al armatei ucrainene neagă informațiile privind lipsa de muniție a Rusiei în estul Ucrainei
ACTUALIZARE 09:53 Trupele rusești nu s-au confruntat cu deficite de muniție în estul Ucrainei, în ciuda declarațiilor Grupului Wagner privind lipsa de proiectile pe linia frontului, a declarat Serhii Cerevatii, purtătorul de cuvânt al Comandamentului militar de est al Ucrainei, potrivit potrivit Kyiv Independent.
Bill Clinton regretă că i-a convins pe ucraineni să renunțe la armele nucleare pe care le-au dobândit după căderea Uniunii Sovietice
ACTUALIZARE 09:45 Fostul președinte american Bill Clinton și-a exprimat regretul într-un interviu pentru RTÉ în privința rolului pe care l-a jucat în 1994 în a convinge Ucraina să renunțe la armele sale nucleare.
Clinton a sugerat, de asemenea, că Rusia nu ar fi invadat Ucraina dacă Kievul și-ar fi păstrat capacitatea de a lansa atacuri nucleare. „Simt că este o miză personală pentru că i-am făcut să fie de acord să renunțe la armele lor nucleare”, a spus Clinton în emisiunea Prime Time. „Și niciunul dintre ei nu crede că Rusia ar fi făcut această grozăvie dacă Ucraina încă avea armele lor”.
Citește continuarea AICI
Zelenski sugerează pentru prima dată că trupele ucrainene s-ar putea retrage din Bahmut
ACTUALIZARE 09:40 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, aflat miercuri în Polonia, a menţionat pentru prima dată posibilitatea unei retrageri militare din oraşul Bahmut din estul ţării, aflat de luni de zile sub asediul forţelor ruse, relatează CNN și Ukrinform.
„Pentru mine, cel mai important lucru este să nu ne pierdem militarii”, a declarat Zelenski în timpul întâlnirii, la Varşovia, cu preşedintele polonez Andrzej Duda. „Şi, cu siguranţă, dacă există la un moment dat evenimente şi mai intense şi pericolul ca noi să pierdem personal din cauza încercuirii, vor exista decizii corecte, adecvate, luate de generalul de la faţa locului. Sunt sigur de asta”, a spus Zelenski. „Dar cu cât mai multă muniţie adecvată va ajunge în Ucraina, cu atât mai repede vom lupta cu situaţia nu doar în Bahmut, ci pe întreg teritoriul ţării noastre”, a adăugat el.
Zelenski a recunoscut că situaţia de la Bahmut este „cea mai dificilă” din ţară. „Cel mai mare număr de arme şi artilerie este folosit acolo. Situaţia de acolo este foarte, foarte dificilă. Şi există lipsuri zilnice. Avem artilerie, avem suficiente obuze de partea noastră, apoi avem mai puţine. Acest lucru se întâmplă în fiecare zi. Avem succese în unele zone din Bahmut, avansăm – sau nu, şi ne retragem din nou pe poziţiile noastre”, a descris preşedintele ce se întâmplă pe front.
„Cu toate acestea, noi suntem în Bahmut şi inamicul nu controlează Bahmutul. Aceasta este situaţia de astăzi”, a dat asigurări Zelenski.
În ciuda pierderilor grele suferite de ambele armate la Bahmut de luni de zile, Kievul a decis să continue rezistenţa acolo şi să nu se retragă – contrar opiniei unor experţi occidentali, care spuneau că miza acelui punct al frontului nu este atât de mare. Statul Major ucrainean a considerat că e bine să provoace pierderi cât mai mari inamicului şi să îl ţină blocat în această bătălie, în aşteptarea armamentului occidental care să îi permită declanşarea unei contraofensive.
Într-adevăr, forţele ruseşti au făcut „progrese foarte lente” în Bahmut în ultimele şase luni, în ciuda angajării unui număr mare de soldaţi şi a unor pierderi uriaşe, au declarat miercuri, în cadrul unei şedinţe de informare, oficiali occidentali citaţi de CNN.
Premierul Poloniei: Războiul din Ucraina este începutul sfârșitului Rusiei agresive
ACTUALIZARE 09:30 Premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat miercuri, în fața jurnaliștilor, alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, că atacul asupra Ucrainei este începutul sfârșitului pentru o Rusie agresivă, transmite BBC.
„Astăzi ne formăm o imagine a viitorului Europei. Kremlinul și Putin, Moscova au vrut sfârșitul Ucrainei. Dar astăzi vedem că acest război este începutul sfârșitului pentru Rusia, o Rusie agresivă așa cum o cunoaștem, dar și începutul unei Europe complet noi”, a declarat Morawiecki într-o conferință de presă comună cu Zelenski. „Rusia a pierdut deja războiul și lupta pentru sufletele ucrainenilor. Și sunt convins că Rusia va pierde și acest război pentru Ucraina și, în cele din urmă, va pierde războiul pentru dominația în regiunea noastră”, a declarat Morawiecki, citat de Ukrinform.
Volodimir Zelenski și Mateusz Morawiecki au semnat un protocol privind furnizarea de echipamente militare Ucrainei, în special transportoare blindate poloneze Rosomak – achiziționarea a 100 de astfel de vehicule de către Ucraina a fost raportată în luna martie.
Ucraina este dispusă să discute cu Rusia despre Crimeea, dacă următoarea contraofensivă va avea succes (Financial Times)
ACTUALIZARE 09:10 Un consilier de rang înalt al preşedintelui Volodimir Zelenski a declarat pentru Financial Times că Ucraina este dispusă să discute cu Rusia despre viitorul Crimeei, dacă următoarea contraofensivă a forțelor ucrainene va avea succes.
Afirmațiile lui Andrii Sîbiha, adjunctul şefului de cabinet al lui Zelenski, este cea mai explicită declaraţie privind interesul Ucrainei pentru negocieri de când Kievul a întrerupt discuţiile de pace cu Kremlinul, în aprilie anul trecut, precizează sursa citată. „Dacă vom reuşi să ne atingem obiectivele strategice pe câmpul de luptă şi când ne vom afla la graniţa administrativă cu Crimeea, suntem gata să deschidem o pagină diplomatică, pentru a discuta această problemă”, a declarat Andrii Sîbiha, referindu-se la contraofensiva ucraineană anunțată de ceva timp de Kiev.
El precizează însă că dispoziția Kievului de a relua negocierile cu Moscova în privința Crimeii nu înseamnă că Ucraina „exclude calea eliberării” peninsulei de sub controlul Rusiei. „Asta nu înseamnă că excludem calea eliberării (Crimeei) de către armata noastră”, a adăugat oficialul ucrainean.
Citește continuarea AICI
Cele mai importante informații din ziua precedentă:
- Lukașenko a ajuns la Moscova
- Zelenski spune că Ucraina și Polonia au ajuns la o soluție pentru a calma furia fermierilor polonezi
- Șeful AIEA s-a întâlnit cu oficiali ruși pentru a discuta despre securitatea la centrala nucleară Zaporojie
- Ucraina efectuează lovituri în adâncime și depozitează muniție în pregătirea contraofensivei
- Rusia a făcut „progrese foarte mici” la Bahmut în ultimele 6 luni, spun oficialii occidentali
- Putin se întâlnește cu ambasadoarea SUA la Moscova
- Zelenski: Ucraina consideră Polonia un partener esențial în reconstrucția post-conflict
- Vicecancelarul Robert Habeck spune că Germania nu trebuie să devină parte în războiul din Ucraina
- Kievul îi îndeamnă pe ucraineni să părăsească teritoriile ocupate, înaintea contraofensivei. „Ştiţi ce aveţi de făcut!”
Editor : M.D.B.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
