Live Text Rusia și-a mărit numărul de nave dotate cu rachete din Marea Neagră. Kremlinul spune că nu există condiții pentru pace în Ucraina
Armata Ucrainei a anunţat că a respins în ultima zi 102 atacuri rusești. Președintele Volodimir Zelenski spune de asemenea că, începând din 6 martie, forțele Kievului au ucis 1.100 de ruși și au rănit 1.500 în zona Bahmut, în vreme ce liderul grupului rus de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, spune că luptele sunt „foarte dure” și tot mai dificile odată cu apropierea de centrul orașului. Institutul pentru Studiul Războiul arată într-o analiză că conflictul dintre Prigojin și conducerea militară de la Kremlin a ajuns la un apogeu, ministerul apărării trimițând deliberat la moarte mercenari Wagner pentru a-i slăbi influența liderului grupului paramilitar.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Zelenski: Vom face tot posibilul şi imposibilul pentru a ne întări războinicii
ACTUALIZARE 23:50 Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat luni seară, în discursul adresat naţiunii, că oficialităţile ucrainene vor face „tot posibilul şi imposibilul” pentru a oferi sprijin soldaților care se află pe linia frontului.
„Guvernul a aprobat şi propune Radei Supreme să adopte amendamente la bugetul de stat, cu mai mult de jumătate de trilion de grivne alocate suplimentar pentru apărare. Toate fondurile vor fi folosite pentru a oferi sprijin financiar armatei, pentru a sprijini sectorul nostru de apărare şi pentru a cumpăra echipamente de apărare, inclusiv drone. Vom face tot posibilul şi imposibilul pentru a ne întări războinicii.
Astăzi am discutat şi despre deminarea umanitară, ceva care este vital, la propriu. Până acum, peste 170.000 de kilometri pătraţi din teritoriul nostru rămân periculoşi din cauza minelor inamice şi a muniţiilor neexplodate. O parte semnificativă a acestui teritoriu este pământul fermierilor noştri, pământul care a fost cultivat. Aşa că astăzi am discutat cum să intensificăm această activitate: să accelerăm deminarea umanitară şi să creştem cooperarea cu partenerii"”, a spus Zelenski.
Citește continuarea AICI
Rusia vrea să prelungească doar cu 60 de zile acordul privind cerealele ucrainene. Kievul critică condiţiile Moscovei
ACTUALIZARE 23:40 Rusia a propus luni prelungirea acordului asupra exporturilor de cereale ucrainene, care expiră la 18 martie, cu doar 60 de zile. Propunerea a fost criticată de Ucraina care vede astfel acordul iniţial pus sub semnul întrebării, relatează France Presse.
„Acordul asupra Iniţiativei cerealiere din Marea Neagră implică prelungirea cu cel puţin 120 de zile, poziţia Rusiei de a-l prelungi cu doar 60 de zile, prin urmare, contrazice documentul semnat de Turcia şi ONU”, a scris pe Twitter ministrul ucrainean al infrastructurii, Oleksandr Kubrakov, precizând că Ucraina aşteaptă „poziţia oficială” a Naţiunilor Unite şi Ankarei, ca „garanţi ai iniţiativei”, potrivit Agerpres.
El a reacţionat la anunţul făcut de viceministrul de externe rus Serghei Verşinin, după o zi de discuţii cu înalţi reprezentanţi ai ONU la Geneva, că Moscova „nu se opune unei noi prelungiri a Iniţiativei din Marea Neagră după expirarea celui de-al doilea mandat la 18 martie, dar numai pentru 60 de zile”.
Citește continuarea AICI
Sanna Marin este dispusă să înceapă discuțiile privind donarea avioanelor de luptă F-18 Ucrainei
ACTUALIZARE 21:10 Prim-ministrul finlandez Sanna Marin s-a declarat luni deschisă discuţiilor cu privire la posibilitatea de a dona Ucrainei avioane de luptă F-18 care urmează să fie înlocuite în curând cu avioane F-35 mai moderne, relatează France Presse, citată de Agerpres.
Kievul, care a obţinut recent livrarea de tancuri occidentale, în special Leopard 2 de concepţie germană, cere şi avioane de luptă moderne pentru a apăra spaţiul aerian ucrainean împotriva atacurilor Rusiei. Armata ucraineană a sugerat să-i fie furnizate F-16, avioane de fabricaţie americană - cele mai disponibile şi tot mai mult înlocuite cu modele mai noi.
Finlanda în special, care operează o flotă de F/A-18 Hornet, a anunţat în decembrie 2021 că a făcut o comandă de 64 F-35A la producătorul american Lockheed Martin. „Vin noile F-35 (...). Când aceste vechi Hornet-uri vor fi casate, putem discuta despre utilizarea lor viitoare”, a declarat Marin luni reporterilor. Cu toate acestea, F-35 nu urmează să sosească înainte de 2025.
Prim-ministrul finlandez a provocat de asemenea polemică în ţara sa, ridicând deja problema în timpul unei vizite vineri la Kiev. „Cred că putem avea o discuţie despre Hornet, despre posibilitatea de a le transmite Ucrainei, despre pregătirea ce ar putea fi necesară”, a spus ea. Declaraţiile ei au stârnit critici după ce presa a susţinut că ea nu a discutat în prealabil chestiunea cu şeful statului, precum şi cu ministrul apărării.
Petteri Orpo, şeful partidului Coaliţia Naţională (opoziţie), a considerat „imprudente” declaraţiile premierului şi faptul că ea a făcut o promisiune care „nu poate fi ţinută”.
Tanchiștii ucraineni au încheiat în Spania instrucția pentru folosirea tancurilor Leopard. „A fost un program intens”
ACTUALIZARE 21:05 Zeci de soldaţi ucraineni au încheiat luni în Spania un program de instruire cu o durată de patru săptămâni pentru folosirea tancurilor germane Leopard 2A4, din care Spania va oferi Ucrainei şase bucăţi, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Un grup de 40 de tanchişti şi 15 mecanici au desfăşurat programul de instruire la o bază militară din apropierea oraşului Zaragoza. „A fost un program intens”, iar militarii ucraineni vor reveni acasă „cu cunoştinţe foarte acceptabile” pentru utilizarea tancurilor Leopard, a declarat un căpitan spaniol jurnaliştilor, cărora li s-a permis luni prima dată accesul în poligonul militar unde s-a desfăşurat pregătirea militarilor ucraineni.
„Deşi tancurile sunt foarte diferite (de cele de concepţie sovietică folosite de armata ucraineană - n.red), multe sisteme se aseamănă şi asta face lucrurile să fie mult mai uşoare. Şi împreună cu motivaţia personalului şi dorinţa lor de a învăţa, noi îi vedem foarte pregătiţi să revină pe câmpul de luptă”, a mai spus instructorul militar spaniol.
În cadrul „coaliţiei tancurilor” cerută de Ucraina aliaţilor săi occidentali pentru a o ajuta în războiul cu Rusia, Spania a anunţat că va oferi şase tancuri Leopard 2A4, cu posibilitatea de a le suplimenta la zece unităţi, precizând însă că mai întâi toate acestea necesită reparaţii. Au mai promis Ucrainei tancuri Leopard, printre care şi modelul mai modern Leopard 2A6, Germania, Polonia şi Portugalia, angajamentele acestor trei ţări însumând 48 de tancuri.
Propagandista lui Putin spune că Rusia a învins Ucraina „în primele două sau trei zile” de război
ACTUALIZARE 20:40 Declarații incredibile făcute la televiziuna rusă de Margarita Simonian. Aceasta spune că Rusia a învins Ucraina „în primele două sau trei zile de război” și că acum se află într-un conflict cu NATO.
Simonian, care este redactor-șef al organizației mass-media ruse controlate de stat Russia Today, spune că unii oameni numesc criza în curs din Ucraina o „operațiune militară”, iar alții un „război”, dar ea „nu vede o mare diferență” între cele două descrieri.
Ea susține că Ucraina a fost „învinsă în primele două sau trei zile” de război, iar acum Rusia luptă cu țările NATO și non-NATO. „Nu suntem în război cu Ucraina. Ucraina a fost învinsă în primele două sau trei zile când am ocupat Gostomel (Aeroportul din apropiere de Kiev), când am dezarmat complet Ucraina distrugând principalele capacități militare. Apoi, a început războiul cu NATO și nu doar cu NATO”, a spus aceasta.
Citește continuarea AICI
Cum a devenit frica de război o armă pentru populiştii est-europeni. „Ne vor trimite fiii în maşina de tocat carne”
ACTUALIZARE 20:35 Invazia Rusiei din Ucraina le-a dat o nouă armă populiștilor din Europa de Est: frica de război, scrie luni France Presse într-o amplă analiză, potrivit Agerpres.
La peste un an de la declanşarea sa, nu se întrevede niciun fel de sfârşit al războiului. Iar unii oamenii politici nu ezită să profite de anxietatea pe care acesta o provoacă pentru a lăsa să se înţeleagă că sprijinul pentru Ucraina ar putea antrena ţara lor în război.
De la Praga la Sofia, falsele afirmaţii, potrivit cărora guvernele vor anunţa o mobilizare generală sau pur şi simplu „ne vor trimite fiii în maşina de tocat carne”, domină discursul politic. „Frica este o emoţie primară, iar politica fricii este cea mai veche tactică existentă", subliniază Jiri Priban, profesor de drept la Universitatea Cardiff. "Ea face parte din orice campanie politică”, a adăugat el.
Citește continuarea AICI
A început procesul împotriva lui Vladimir Kara-Murza, un critic al Kremlinului. Acesta riscă până la 25 de ani de închisoare
ACTUALIZARE 20:30Un tribunal din Moscova a început luni audierile, cu uşile închise, în cazul opozantului Vladimir Kara-Murza, care riscă o condamnare de până la 25 de ani de închisoare, în special pentru înaltă trădare, într-un nou exemplu de represiune accelerată împotriva criticilor Kremlinului.
Autorităţile ruse şi-au intensificat urmărirea criticilor la adresa preşedintelui rus Vladimir Putin de la lansarea ofensivei acestuia împotriva Ucrainei, iar cazul lui Kara-Murza, 41 de ani, este unul dintre cele mai emblematice. În acelaşi dosar, el este vizat de trei acuzaţii grave: „înaltă trădare”, difuzare de „informaţii false” despre armata rusă şi activitate ilegală pentru o organizaţie considerată „indezirabilă”, scrie Agerpres.
Citește continuarea AICI
Curtea Penală Internaţională deschide două cazuri de crime de război împotriva Rusiei (New York Times)
ACTUALIZARE 20:28 Curtea Penală Internaţională (CPI) îi ia în vizor pe ruşii care au comis crime de război în Ucraina, a relatat luni publicaţia americană New York Times, citând două prime dosare vizând deportarea de copii ucraineni în Rusia şi lovituri deliberate asupra infrastructurilor civile, potrivit AFP, citată de Agerpres.
Biroul procurorului CPI, cu sediul la Haga, a declarat că nu va face „niciun comentariu” cu privire la această informaţie. Potrivit publicaţiei americane, primul dosar vizează răpirea copiilor ucraineni care ar fi fost apoi trimişi spre adopţie sau în tabere de reeducare.
Cel de-al doilea dosar se referă la acuzaţiile potrivit cărora forţele ruse au ţintit în mod deliberat cu rachete infrastructuri civile, precum centrale electrice şi hidrocentrale.
Curtea, creată în 2002 pentru a judeca cele mai grave crime comise în lume, ar intenţiona - potrivit New York Times - să ceară mandate de arestare împotriva mai multor persoane.
Citește continuarea AICI
Serghei Şoigu îl felicită pe Li Shangfu pentru numirea în funcţia de ministru al Apărării
ACTUALIZARE 20:25 Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, l-a felicitat luni pe omologul său chinez, Li Shangfu, numit duminică în funcţie după aprobarea Congresului Naţional al Poporului din China, transmite EFE.
„În numele Ministerului Apărării din Rusia şi al meu personal, vă felicit pentru numirea în funcţia de ministru al Apărării al Chinei”, a transmis Şoigu, citat de ministerul rus pe canalul său de Telegram. El a subliniat în mesajul de felicitare că relaţiile dintre Rusia şi China au atins un nivel fără precedent, fapt ce le transformă în fundamentele stabilităţii globale în contextul actualelor tensiuni geopolitice.
„Îmi exprim convingerea că mandatul dumneavoastră în această funcţie va favoriza dezvoltarea parteneriatului cuprinzător şi a interacţiunii strategice dintre Rusia şi China în sferele cooperării militare şi tehnico-militare”, a adăugat el.
Presa internaţională a informat că preşedintele chinez Xi Jinping va vizita Rusia săptămâna viitoare, unde se va întâlni cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, mai aminteşte EFE. Congresul Naţional al Poporului din China (parlamentul) a aprobat membrii noului guvern al ţării, duminică, ultima zi a reuniunii anuale a organismului, care a avut loc săptămâna trecută la Beijing.
Cei aproximativ 3.000 de delegaţi au aprobat numele propuse pentru diversele posturi din cabinet, după ce sâmbătă l-au confirmat pe Li Qiang ca premier al ţării, la propunerea preşedintelui Xi Jinping, la o zi după ce Xi a fost reales în unanimitate pentru un al treilea mandat istoric de preşedinte, relatează AFP, DPA şi EFE.
Norvegia îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu influenţa Rusiei şi Chinei în Africa
ACTUALIZARE 20:20 Norvegia este îngrijorată de neîncrederea tot mai mare faţă de Occident pe care Rusia şi China o alimentează în ţările în curs de dezvoltare, în special în Africa, a transmis luni ministrul pentru Ajutorul de Dezvoltare, relatează AFP, citată de Agerpres.
„Dacă e ceva ce nu mă lasă să dorm, este modul în care neîncrederea creşte şi în care unele ţări alimentează astăzi această neîncredere”, a mărturisit Anne Beathe Tvinnereim în cadrul unei întâlniri cu presa străină. „Nu cred că este o coincidenţă că Lavrov (şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov - n.r.) a făcut mai multe călătorii în Africa şi vedem interesul Chinei pentru Africa”, a adăugat ea.
„Este doar un exemplu printre altele (care arată) de ce este important ca ţări precum Norvegia şi altele ca ea să nu se retragă, ci dimpotrivă, să ne sporim sprijinul internaţional (...) deoarece ţările în curs de dezvoltare au nevoie să ştie că nu sunt uitate”, a spus ea.
Anne Beathe Tvinnereim a subliniat necesitatea ca ajutorul pentru Ucraina să nu facă uitate celelalte crize şi nevoia de a asigura securitatea alimentară în alte părţi ale lumii. Ţările sărace „nu au ales să fie implicate în această ceartă”, a precizat ea.
„Cred că este în interesul Norvegiei şi occidentalilor să respingă această polarizare cu toate mijloacele pe care le avem la dispoziţie, inclusiv ajutorul pentru dezvoltare”, a spus ea. „Nu putem risca să ajungem într-o situaţie în care ţările în curs de dezvoltare au senzaţia că Vestul este împotriva restului”, a insistat ea.
În afară de un ajutor masiv pentru Ucraina, de 75 de miliarde de coroane (6,8 miliarde de euro) pe cinci ani, Norvegia va aloca în acest an cinci miliarde de coroane suplimentare către ţările sărace care sunt victime ale efectelor negative ale conflictului, în special din cauza creşterii preţurilor la alimente.
Biden cere Congresului un buget de apărare de 886 miliarde de dolari
ACTUALIZARE 20:15 Preşedintele Joe Biden a cerut Congresului pentru 2024 cel mai mare buget de apărare pe timp de pace, 886 miliarde de dolari, transmite Reuters, citată de Agerpres.
Acesta include o majorare cu 5,2% a plăţii militarilor şi reprezintă cel mai mare buget de până acum pentru cercetare şi dezvoltare, dar şi fonduri suplimentare pentru muniţii, a căror necesitate a fost evidenţiată de războiul din Ucraina.
Cererea lui Biden prevede 842 miliarde de dolari pentru Pentagon şi 44 miliarde pentru programe legate de apărare ale FBI, Departamentului Energiei şi altor agenţii. Bugetul total propus pentru 2024 îl depăşeşte cu 28 miliarde pe cel de 858 miliarde din anul precedent.
Congresul a semnalat, aşa cum o face adesea, că va suplimenta cheltuielile militare peste cele solicitate de Biden pe parcursul procesului de aprobare, întins pe mai multe luni, pe care această cerere l-a declanşat. Atât Congresul, cât şi administraţia au în atenţie un posibil război prelungit în Ucraina şi potenţiale conflicte viitoare cu Rusia şi China.
Acest buget va fi primul prin care se vor achiziţiona rachete şi alte muniţii prin contracte multianuale, o procedură folosită de obicei pentru avioane şi nave. Pentagonul semnalează astfel o cerere de durată către producători de top de muniţii precum Raytheon Technologies Corp, Lockheed Martin Corp şi Aerojet Rocketdyne Holdings Inc.
Războiul din Ucraina a arătat armatei SUA că are nevoie de rezerve mai mari de anumite tipuri de muniţii, ceea ce explică contractele multianuale care ar putea fi folosite şi într-un potenţial conflict militar cu China.
Bugetul impulsionează achiziţiile de rachete sofisticate precum JASSM-ER (Joint Air-to-Surface Standoff Missile-Extended Range) şi AMRAAM (Advanced Medium Range Air-to-Air Missile). Acestea 'sunt pentru strategia mai largă (...). Nu sunt muniţii' precum cele folosite în Ucraina, a explicat un înalt oficial din domeniul apărării.
Până acum, banii pentru muniţiile trimise Ucrainei, inclusiv Javelin şi GMLRS (Guided Multiple Launch Rocket System), au fost asiguraţi cu 35,7 miliarde de dolari din fonduri suplimentare aprobate în 2022. Ajutorul Pentagonului pentru Ucraina în buget este acelaşi ca şi anul precedent. Dacă vor fi necesare finanţări suplimentare pentru Ucraina, poate fi înaintată o cerere adiţională, a afirmat oficialul menţionat.
Bugetul pe 2024 se laudă cu fonduri de amploare istorică pentru cercetare şi dezvoltare pentru Pentagon - 145 miliarde de dolari destinate pentru armamente noi precum rachete hipersonice, care sunt lansate în straturile superioare ale atmosferei şi nu pot fi detectate nici de cele mai avansate radare. Rusia a folosit astfel de rachete în Ucraina.
Bugetul propus accelerează de asemenea ritmul achiziţiei de avioane de luptă 'invizibile' F-35 cu încă 81, cel mai mare program de înarmare al Pentagonului. Bugetul pe 2023 a solicitat 61 de avioane F-35 produse de Lockheed Martin, iar Congresul a suplimentat acest număr la 77.
Printre celelalte priorităţi de vârf al noului buget se află modernizarea „triadei” nucleare a SUA de rachete balistice intercontinentale sol-sol, bombardiere şi submarine cu rachete balistice, construcţia de nave şi dezvoltarea de capabilităţi în spaţiul extraterestru. Bugetul le va asigura contracte celor mai mari producători americani din industria de apărare, precum Lockheed, Raytheon, Northrop Grumman Corp şi General Dynamics Corp.
SUA: Rusia și China s-au aliniat „în mod clar” privind propaganda despre războiul din Ucraina
ACTUALIZARE 19:20 Rusia și China s-au aliniat „în mod clar” la propaganda și dezinformarea cu privire la războiul din Ucraina, iar Statele Unite și Occidentul nu au investit suficient de-a lungul anilor în contracararea unei astfel de dezinformari, a declarat luni un înalt oficial al Departamentului de Stat, potrivit CNN.
„Statele Unite ca țară, Occidentul ca societate, au întârziat să accepte și să realizeze măsura în care China și Rusia au făcut operațiuni în spațiul informațional, ca parte integrantă a obiectivelor lor naționale”, a spus oficialul reporterilor.
„Între timp, rușii și chinezii în special au lucrat la acea parte întunecată”, a spus oficialul. Oficialul american a remarcat că războiul din Ucraina a ajutat la trezirea Occidentului asupra problemei, spunând că atunci „când democrațiile sunt trezite, așa cum au fost de la invazia Rusiei în Ucraina, își arată puterea”.
El a descris Moscova și Beijingul ca având „o cameră de ecou” și „o buclă de feedback” de răspândire a narațiunilor false despre război și a spus că „acestea încearcă să atragă din ce în ce mai multă atenție prin împărtășirea narațiunilor”. Oficialul a sugerat că aceste eforturi de dezinformare au fost de facto sponsorizate de stat, deoarece „în Rusia și China, în general, operațiunile mass-media majore sunt bine aliniate de guvernele lor”.
Oficialul a adăugat că Centrul de implicare globală al Departamentului de Stat, care are sarcina de a contracara dezinformarea străină, a publicat un raport în urmă cu câțiva ani care a constatat că guvernul rus „operează dezinformarea la cele mai înalte niveluri de guvernare” și „sistemul de propagandă chinezesc este operat la cele mai înalte niveluri de guvernare.”
Sunak: Parteneriatul Chinei cu Rusia, un „pericol” pentru ordinea globală
ACTUALIZARE 19:15 Marea Britanie califică China drept o „provocare care definește o epocă” pentru ordinea mondială, într-o actualizare a cadrului de politică externă publicată luni, potrivit căreia securitatea Regatului Unit depinde de rezultatul războiului din Ucraina.
În restabilirea planului Marii Britanii pentru securitate și politică internațională, guvernul a avertizat cu privire la aprofundarea parteneriatului Chinei cu Rusia și a cooperării tot mai mari a Moscovei cu Iranul după invazia Ucrainei, relatează Reuters.
„Ceea ce nu a putut fi prevăzut pe deplin în 2021 a fost ritmul schimbării geopolitice și amploarea impactului acesteia asupra Regatului Unit și a poporului nostru... De atunci, invazia ilegală de către Rusia a Ucrainei, armonizarea aprovizionării cu energie și alimente și retorica nucleară iresponsabilă, combinată cu Poziția mai agresivă a Chinei în Marea Chinei de Sud și strâmtoarea Taiwan amenință să creeze o lume definită de pericol, dezordine și diviziune”, a spus prim-ministrul Rishi Sunak.
Italia: Grupul Wagner încearcă să traverseze zona centrală a Mării Mediterane, pentru a riposta împotriva țărilor care susțin Ucraina
ACTUALIZARE 19:10 Guvernul italian a declarat că grupul de mercenari ruși Wagner se află în spatele unui val de bărci de migranți care încearcă să traverseze zona centrală a Mării Mediterane, ca parte a strategiei Moscovei de a riposta împotriva țărilor care susțin Ucraina, relatează Reuters, potrivit The Guardian.
„Cred că acum se poate spune cu siguranță că creșterea exponențială a fenomenului migrator care pleacă de pe țărmurile africane este, de asemenea, într-o măsură deloc nesemnificativă, parte a unei strategii clare de război hibrid pe care o implementează divizia Wagner, folosindu-și ponderea considerabilă în unele țările africane”, a declarat ministrul apărării Guido Crosetto.
Aproximativ 20.000 de persoane au ajuns în Italia în acest an, față de 6.100 în aceeași perioadă a anului 2022, arată cifrele Ministerului de Interne, iar problema migrației pune presiune asupra guvernului de dreapta.
UE prelungește cu încă 6 luni sancțiunile împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina
ACTUALIZARE 17:30 Consiliul Uniunii Europene a anunțat luni că a prelungit cu încă șase luni sancțiunile impuse Rusiei din cauza invadării Ucrainei, relatează CNN.
Sancțiunile, care vor rămâne în vigoare până la 15 septembrie 2023, îi vizează „pe cei responsabili pentru subminarea sau amenințarea integrității teritoriale, suveranității și independenței Ucrainei”, a transmis consiliul într-un comunicat.
Sancțiunile actuale se aplică pentru 1.473 de persoane fizice și 205 de entități și includ restricții de călătorie, înghețarea activelor și interdicția de a pune la dispoziție fonduri sau alte resurse economice persoanelor și entităților enumerate, a adăugat acesta.
Reînnoirea sancțiunilor de către UE împotriva Rusiei vine după ce blocul a aprobat cel de-al 10-lea pachet de sancțiuni în februarie.
Ministrul Apărării de la Chișinău: Moldova nu se confruntă cu „pericol militar iminent”, dar este supusă „războiului hibrid”
ACTUALIZARE 17:05 Republica Moldova nu se confruntă cu un „pericol militar iminent”, ci cu un „război hibrid” dus de Moscova pentru a „răsturna puterea” proeuropeană de la Chişinău, a declarat luni ministrul moldovean al apărării, Anatolie Nosatîi, într-un interviu acordat agenţiei de presă France Presse, potrivit Agerpres.
„Nu există la ora actuală un pericol militar iminent împotriva Republicii Moldova, dar există alte tipuri de pericole care îi afectează securitatea”, a declarat Anatolie Nosatîi, intervievat în biroul său de la Chişinău. El a menţionat „dezinformarea, tensiunile în societate generate de Rusia”, „un ansamblu de provocări” destinate să semene haos şi să „schimbe ordinea politică” în republică.
Oficiali ai ONU discută cu rușii la Geneva despre prelungirea acordului privind exporturile de cereale
ACTUALIZARE 16:10 Oficiali ai ONU şi viceministrul de externe rus Serghei Verşinin au început luni negocieri privind o posibilă prelungire a acordului care permite exportul cerealelor printr-un coridor securizat din porturile ucrainene la Marea Neagră, a informat misiunea diplomatică rusă la Geneva, transmite Reuters.
Iniţiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră, mediată între Rusia şi Ucraina de Naţiunile Unite şi Turcia în iulie 2022, a vizat să prevină o criză alimentară globală, permiţând ca grânele ucrainene blocate în urma invaziei ruse să fie exportate în siguranţă din trei porturi ucrainene.
Acordul, care a fost prelungit în noiembrie cu 120 de zile, expiră pe 18 martie.
Moscova a semnalat deja că va accepta o nouă prelungire doar dacă restricţiile care îi afectează exporturile vor fi ridicate, însă mulţi diplomaţi şi oficiali de rang înalt, printre care ministrul apărării turc, Hulusi Akar, sunt optimişti că acordul va fi reînnoit.
Potrivit oficialilor ruşi, deşi exporturile agricole ale ţării nu au fost vizate în mod explicit de sancţiuni occidentale, cele impuse împotriva sistemelor sale de plăţi, logistice şi de asigurări au creat o barieră pentru capacitatea Rusiei de a-şi exporta cerealele şi îngrăşămintele agricole.
Şeful pentru operaţiuni umanitare al ONU, Martin Griffiths, şi secretarul general al UNCTAD, Rebeca Grynspan, au sosit luni dimineaţă la sediul ONU de la Geneva, dar nu au făcut niciun comentariu.
Două surse implicate în negocieri au afirmat că acestea sunt programate să dureze o singură zi, însă ar putea fi prelungite dacă va fi necesar.
Ştirea privind discuţiile de la Geneva a dus la o scădere a preţurilor la grâu şi porumb la burse, mai notează Reuters.
Kremlinul spune că nu există perspective pentru o pace în Ucraina
ACTUALIZARE 14:50 Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că nu există condiții prealabile pentru tranziția situației din Ucraina către un curs pașnic.
Prioritatea absolută pentru Rusia este atingerea obiectivelor operațiunii speciale, în acest moment acest lucru este posibil doar prin mijloace militare, a mai spus Peskov, potrivit presei din Rusia.
Rusia a crescut numărul navelor din Marea Neagră
ACTUALIZARE 14:20 Rusia crește numărul de nave lansatoare de rachete pe care le are în Marea Neagră. Până astăzi la ora 11:30, existau două nave și un submarin dotate cu un număr total de până la 20 de rachete, scrie Ukrainska Pravda, care citează Comandamentul Operațional din Sud.
Rusia a detașat anterior în Marea Neagră două nave dotate cu 16 rachete de croazieră tip Kalibr.
Comandamentul operațional a mai raportat că aeronave tactice rusești au fost în mod special active pe frontul de est și deasupra apelor Mării Azov.
Drone de recunoaștere rusești ar putea fi deja desfășurate în zonă.
Comandamentul Operațional din Sud a avertizat că există o amenințare crescută privind un atac rusesc cu rachete.
Belarus şi Iran îşi întăresc relaţiile pe fondul războiului declanşat de Rusia în Ucraina
ACTUALIZARE 12:28 Preşedinţii iranian şi bielorus, Ebrahim Raissi şi Aleksandr Lukaşenko, şi-au exprimat luni dorinţa pentru întărirea relaţiilor dintre ţările lor, în timpul unei întrevederi la Teheran.
Sosit duminică seara în Iran, pentru o vizită de două zile, Lukaşenko a discutat luni dimineaţa cu Raissi, înainte de a semna o foaie de parcurs pentru dezvoltarea cooperării dintre cele două ţări, în domeniile politic, economic şi cultural.
„La 30 de ani de la începutul relaţiilor bilaterale (...), cele două ţări doresc o întărire a cooperării”, în condiţiile în care ele împărtăşesc aceeaşi „viziune strategică”, a anunţat preşedintele Raissi la finalul întrevederii, potrivit AFP, preluată de Agerpres.
Reuters: Xi Jinping s-ar putea întâlni cu Putin săptămâna viitoare în Rusia
ACTUALIZARE 11:26 Preşedintele chinez Xi Jinping intenţionează să efectueze o vizită în Rusia pentru a se întâlni cu omologul său Vladimir Putin, posibil chiar săptămâna viitoare, au indicat surse citate luni de Reuters.
Agenţia rusă de presă Tass a relatat pe 30 ianuarie că Putin l-a invitat pe Xi Jinping să vină în vizită în această primăvară, iar Wall Street Journal a scris luna trecută că această vizită ar putea avea loc în aprilie sau la începutul lui mai.
Conform surselor citate de Reuters, care au dorit să li se păstreze anonimatul dată fiind sensibilitatea subiectului, deplasarea liderului chinez în Rusia se va desfăşura mai devreme decât se prevedea.
Nikolai Patrușev se îndoiește că un grup pro-ucrainean a aruncat în aer conductele Nord Stream
ACTUALIZARE 11:20 Unul dintre principalii aliaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin a declarat luni că se îndoieşte că gazoductele Nord Stream au fost aruncate în aer de un grup pro-ucrainean, precizând că Moscova nu ştie cine este în spatele atacului, relatează Reuters, potrivit Agerpres.
Secretarul Consiliului rus de securitate Nikolai Patruşev a declarat că Ucraina nu a câştigat nimic din distrugerea conductelor.
Media din Germania şi SUA au relatat săptămâna trecută că serviciile de informaţii americane cred că un grup pro-ucrainean este autorul exploziilor din septembrie anul trecut, care au avariat grav conductele.
Cum vede fostul preşedinte al Conferinţei de Securitate de la Munchen un plan de pace în Ucraina
ACTUALIZARE 11:18 Fostul preşedinte al Conferinţei de Securitate de la Munchen în perioada 2008-2022, Wolfgang Ischinger, propune crearea unui grup internaţional care să stabilească condiţiile cadru pentru negocierile de pace între Rusia şi Ucraina, atunci când Kievul va fi dispus să ducă tratative, informează Agerpres.
"Evident, nu este vorba despre a-i cere Ucrainei să fie disponibilă pentru negociere aici şi acum. Doar Ucraina va decide asta, iar în prezent un asemenea pas ar fi echivalent cu o capitulare parţială în faţa Rusiei agresoare. Dar este momentul potrivit pentru a iniţia un proces de pace pentru Ucraina", a spus Ischinger într-un interviu pentru publicaţia Tagesspiegel.
Alte personalităţi din Germania, precum fosta eurodeputată de stânga Sahra Wagenknecht, militanta pentru drepturile femeilor Alice Schwarzer şi scriitorul Richard David Precht au cerut începerea unor tratative pentru încetarea focului în Ucraina.
102 atacuri respinse de forțele ucrainene (Statul Major)
Forțele ucrainene au respins 102 atacuri în ultima zi, potrivit celor mai recente informații de la Statul Major al forțelor armate, conform The Guardian.
În ultima sa actualizare, instituația spune că forțele Rusiei au continuat operațiunile ofensive în direcția regiunilor Limanski, Bahmutski, Avdiivski, Marinski și Shakhtarski.
Aceasta mai spune că forțele ruse au lansat trei lovituri cu rachete, inclusiv asupra infrastructurii civile din Solviansk, opt atacuri aeriene și 49 de atacuri cu rachete.
În jurul Kupians și Limansk, forțele ruse și-au continuat încercările de a sparge apărarea ucraineană cu asalturi în câteva zone și bombardamente cu artilerie.
Armata Ucrainei mai susține că forțele ruse „continuă să jefuiască teritoriile capturate temporar”.
„Recent, în Energodar, ocupanții au început să înlăture echipament educațional dintr-un centru educațional și de pregătire al centralei nucleare de la Zaporojie, care a fost folosit pentru a îmbunătăți calificarea personalului”, mai arată sursa citată.
Kievul susține că armata sa a ucis peste 1.000 de soldați ruși în Bahmut în ultimele zile
Forțele Kievului susțin că au ucis peste 1.000 de soldați ruși în ultimele zile în vreme ce continuă să apere orașul asediat Bahmut.
În discursul său de duminică seară, președintele Volodimir Zelenski a spus că mai mult de 1.000 de soldați au fost uciși iar 1.500 răniți în timpul luptelor.
„În mai puțin de o săptămână, începând de pe 6 martie, am reușit să ucidem mai mult de 1.100 de soldați inamici doar în sectorul Bahmut, pierdere ireversibilă a Rusiei, chiar acolo, lângă Bahmut”, a spus acesta.
Un mic râu ce curge prin centrul orașului acum marchează linia frontului în acest conflict, potrivit serviciilor de informații britanice.
Informațiile de pe linia frontului sunt neconcordante, forțele ucrainene susținând că au respins atacuri rusești în oraș.
Fondatorul Wagner Evgheni Prigojin a spus că luptele din Bahmut sunt „dure, foarte dure” și că „cu cât suntem mai aproape de centrul orașului, cu atât mai grea este lupta”.
Însă o informare a unui comandant de pe linia frontului a respins duminică aceste afirmații, afirmând că Prigojin a spus că „l-a capturat de atâtea ori încât nimeni nu mai este interesat”.
ISW: Mercenari Wagner trimiși să moară în Bahmut
Conflictul dintre ministerul rus al Apărării și finanțatorul Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, probabil a ajuns la un apogeu, în contextul în care mii de luptători au murit în Bahmut.
Potrivit analizei Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), Ministerul rus al Apărării „prioritizează în prezent eliminarea Wagner de pe câmpurile de luptă din Bahmut”, despre care concluzionează că își încetinește avansul în zonă.
Acesta mai spune că conflictul a început când Prigojin a efectuat o campanie „neîncetată de defăimare” împotriva unor personaje de rang înalt din armata rusă, inclusiv față de ministrul apărării Serghei Șoigu și șeful Statului Major General Valeri Gherasimov.
Acum că grupul a eșuat în a progresa, se crede că oficiali ai ministerului rus al apărării „profită de ocazie pentru a consuma în mod deliberat atât forțele de elită cât și cele de deținuți ale forțelor Wagner din Bahmut, în încercarea de a-l slăbi pe Prigojin și să-i deturneze ambițiile pentru o mai mare influență în Kremlin”.
ISW consideră că Vladimir Putin probabil a fost „alarmat” de ambițiile politice ale lui Prigojin din octombrie 2022.
Putin probabil a oprit Ministerul rus al Apărării de la a-l ataca direct pe Prigojin, în schimb creând condițiile în care conducerea armatei ruse să-și poată reasuma o mai mare autoritate. Astfel de condiții probabil că l-au amenințat pe Prigojin, care a început să-și intensifice critica la adresa Ministerului și să adâncească și mai mult conflictul dintre forțele Wagner și conducerea militară.
Importurile de armament s-au dublat în Europa în 2022. Ucraina este a treia destinaţie pentru arme din lume
Importurile de armament în Europa aproape s-au dublat în 2022, datorită livrărilor masive către Ucraina care a devenit a treia destinaţie mondială, potrivit unui raport al Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace (SIPRI) din Stockholm, publicat luni, informează Agerpres.
Cu un salt de 93% într-un an, importurile au crescut şi din cauza majorării cheltuielilor militare ale mai multor state europene precum Polonia şi Norvegia, care ar urma să accelereze în continuare, potrivit acestui studiu.
"Invazia a provocat într-adevăr o creştere semnificativă a cererii de arme în Europa, care nu şi-a demonstrat încă puterea deplină şi va conduce, după toate probabilităţile, la noi majorări ale importurilor", a declarat pentru AFP Pieter Wezeman, coautor al raportului anual.
Ucraina își plânge eroii. Soldatul executat în pădure, tată și fiu uciși în aceeași tranșee, erou național la 27 de ani mort în luptă
Într-un interval de doar câteva zile, Ucraina a fost zguduită de un val de vești negre de pe front. Întâi au apărut imaginile șocante cu soldatul executat în pădure de ruși, după ce a spus „Glorie Ucrainei!”, pentru ca doar o zi mai târziu să se răspândească vestea uciderii în luptele din zona Bahmut a unui erou național de doar 27 de ani, cunoscut sub porecla de Da Vinci, decorat cu cea mai înaltă distincție a statului ucrainean. Tot la Bahmut au murit împreună doi militari ucraineni, tată și fiu, în aceeași tranșee. Ucraina a organizat ceremonii pentru militarii căzuți, la care au luat parte președintele Volodimir Zelenski și întreaga conducere a armatei, dar și Sanna Marin, premierul Finlandei, aflată în vizită la Kiev.
Serviciul secret al Ucrainei, SBU, a confirmat duminică seară, definitiv, identitatea soldatului ucrainean cu țigara în gură, care a murit executat în pădure de ruși, după ce a spus „Glorie Ucrainei!”, devenind simbolul rezistenței în fața invaziei ruse.
Militarul este Alexander Macievski, dat dispărut pe front în decembrie, în zona Krasna Gora din regiunea Donețk. Potrivit SBU, Macievski a fost ucis pe 30 decembrie 2022 - imaginile apărute pe rețelele sociale au șocat întrega lume -, iar trupul său a fost returnat Ucrainei în februarie anul acesta.
Editor : A.C.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
