Titus Corlățean: Noul președinte al Ucrainei m-a salutat în limba română. Și premierul Iațeniuk, care s-a născut în regiunea Cernăuți, știe câteva cuvinte în română
„Suntem extrem de interesaţi de o relaţie cât mai bună în care drepturile românilor care trăiesc în Ucraina să fie respectate la nivelul standardelor europene”, a spus ministrul român de Externe.
În interviu, Titus Corlățean a amintit și de minoritatea română din Ungaria. „Și ea trebuie protejată la standarde europene”, spune ministrul. El mărturisește că nu l-a cunoscut încă pe noul său omolog de la Budapesta, după ce guvernul Viktor Orban III a fost învestit în funcție, la începutul acestei luni. „Aştept cu mare interes o întâlnire cu noul ministru de externe ungar în ideea de a - şi nu obosesc să spun acest lucru - de a privilegia ceea ce este şi trebuie să rămână pozitiv între relaţia dintre România şi Ungaria”, a declarat șeful diplomației.
În relaţia NATO-Rusia sau UE-Rusia este nevoie de eforturi serioase pentru restabilirea unui anumit nivel rezonabil de încredere, pentru că încrederea de ambele părţi a fost profund afectată, spune ministrul de externe. El recunoaște însă că ţine foarte mult de Federația Rusă revenirea la matca normală a legalităţii internaţionale.
Titus Corlățean a vorbit în interviul acordat lui Balazs Barabas despre ultimele evoluții de pe scena internațională, inclusiv din Irak:
Anumite analize Stratfor afirmă că SUA îşi dezvoltă chiar o strategie proprie şi separată pentru bazinul Mării Negre. Ce relevanţă are acest lucru?
Titus Corlățean: Analiza este în mod evident mai complexă. Există şi e un lucru pozitiv, din punctul de vedere al interesului României, o mutaţie calitativă în percepţia americană faţă de evoluţia, de percepţia, de interesele unei prezenţe mai consistente americane faţă de ceea ce se întâmplă în această regiune, în regiunea Mării Negre.
De altfel România a pledat - şi nu de azi, de ieri, de mai multă vreme, eu însumi am pledat şi în cadrul dialogului cu partea americană, şi în cadrul celor cu UE şi NATO - , pentru a ridica în ordinea de priorităţi şi de puncte de interes pe agenda acestor organizaţii în regiunea Mării Negre, pentru că aici vorbim de interese politice majore, interese de securitate extrem de importante, conflicte îngheţate, o prezență şi, iată, o acţiune extrem de incisivă şi agresivă a Federaţiei Ruse în anumite momente şi vorbim de interese economice, cele legate de securitatea energetică. Iată că s-a produs această mutaţie şi în poziţia americană, nu întâmplător sunt şi evenimentele dramatice legate de Ucraina, dar faptul că din punct de vedere militar, politic, securitate, iată, SUA sunt tot mai prezente aici în această regiune şi acordă un interes special aspectelor de securitate energetică, da, este un lucru foarte bun. Da, România ştiţi foarte bine cooperează cu SUA, avem o prezenţă a unor companii americane foarte solide atât pe uscat, cât şi în platoul continental al Mării Negre. Acest lucru ne ajută, pentru că vorbim de tehnologie înaltă, vorbim de capacitate financiară şi de investiţii foarte solide pe care companiile americane le au, companii care reprezintă cel mai important partener şi aliat al SUA. Acest lucru ne va ajuta pe termen mediu în asigurarea completă a independenţei energetice a României.
Dar luptători islamiști au cucerit deja trei orașe mari in Irak, iar acest lucru pare să ingrijoreze Statele Unite. Există posibilitatea ca SUA să-și îndrepte atenția mai mult asupra Irakului și mai puțin asupra Europei?
Titus Corlățean: Ştim foarte bine că există diferite zone ale lumii unde sunt evoluţii importante. Ştim bine interesul american faţă de Asia-Pacific, evoluțiile legate de China, Japonia, Coreea, ambele Corei, Coreea de Sud şi de Nord, ultimele extrem de îngrijorătoare, și de aici necesitatea ca americanii să fie prezenți în această zonă, deci asta înseamnă alocarea de resurse importante. Această redeşteptare a atenţiei pentru flancul estic al NATO şi al UE în regiunea noastră da, sunt evoluţii în continuare în Orientul Mijlociu lărgit, dacă doriţi, aceste îngrijorări provenite din acţiunea militară extrem de agresivă a unei aripi radicale fundamentaliste considerată chiar mai extremistă că al-Qaida, ceea ce într-adevăr spune ceva, acţiunea către Bagdad, ocuparea Mosulului şi a unei provincii importante din Irak... Da, există o preocupare şi nu doar la nivelul guvernului american, la nivelul aliaţilor faţă de aceste evoluţii, pentru că atunci când americanii au părăsit Irakul şi trupele româneşti şi aliaţii şi-au lăsat responsabilitatea pe umerii Guvernului irakian şi trupelor respective, această tranziţie era firească, de responsabilitate pentru un stat suveran, dar iată că forţele fundamentaliste îşi dovedesc un spaţiu de acţiune extrem de solidă.
Avem un preşedinte nou în Ucraina. Petro Poroșenko. La ce ne putem aştepta din partea preşedenţiei domniei sale şi cum credeţi că vor evolua relaţiile dintre România şi Ucraina?
Titus Corlățean: În primul rând aş vrea să salut şi cu acest prilej procesul democratic, transparent şi desfăşurat în limitele aşteptărilor democratice, chiar dacă în condiţii dificile ştiind ceea ce se întâmpla în regiunile din estul Ucrainei, desfăşurat, deci, la standarde democratice, care au condus la alegerea din primul tur, cu o majoritate foarte clară, cu o prezenţă foarte bună a cetăţenilor ucraineni la vot a noului preşedinte al Ucrainei, domnul Poroșenko. Este o alegere care beneficiază de o legitimitate largă în sânul societăţii ucrainene, recunoscută în plan internaţional şi care creează bazele unui proces de dialog politic intern, inclusiv, deci care să includă limitele aşteptării, manifestării în plan politic, şi curentele consistente din Uniunea Europeană care vizează apropierea, şi alte curente politice care vizează păstrarea de relaţii tradiţionale cu Moscova, pentru că este nevoie de o Ucraină stabilă, este şi interesul nostru, o Ucraină mai prosperă, cu care să putem coopera, cu care să putem avea un dialog bun inclusiv în aspecte care sunt de interes pentru partea română, aşa cum este situaţia minorităţii române din Ucraina. Eu am avut şansa să am o scurtă discuţie – recent, la Varşovia, am participat în cadrul delegaţiei României la evenimentele de marcare a 25 de ani de la primele alegeri parţial libere în contextul în care Solidaritatea a reuşit acea schimbare extraordinară în interiorul societăţii poloneze încă sub regim comunism. Şi, în marja acelei reuniuni, şefi de state, de guvern, invitaţi, am avut prilejul să am o scurtă discuţie cu noul preşedinte ales, domnul Poroșenko, care m-a salutat în limba română şi am constatat cu plăcere că nu doar primul ministru al Ucrainei, Iațeniuk, care este din regiunea Cernăuţi din Bucovina ştie cel puţin câteva cuvinte româneşti, dar şi preşedintele ucrainean. Am avut o discuţie extrem de amicală, avem aşteptări pozitive, deci avem aşteptări pozitive pentru o cooperare bună, cât mai strânsă. Este cel mai mare vecin al României, există în Ucraina o comunitate românească extrem de importantă, suntem extrem de interesaţi de o relaţie cât mai bună în care drepturile românilor care trăiesc în Ucraina să fie respectate la nivelul standardelor europene. Avem şi interese economice în mod evident şi avem şi aşteptări comune europene. România sprijină şi va continua să sprijine foarte puternic traseul european al Ucrainei.
La reuniunea din Polonia a participat şi preşedintele SUA, Barak Obama. A fost acesta un eşec pentru România, că el s-a dus în Polonia şi nu la Bucureşti?
Titus Corlățean: Nu, în niciun caz şi am mai văzut speculaţii de acest gen. Este o împărţire, până la urmă o diviziune a muncii firească chiar şi pentru un preşedinte al SUA este imposibil să acopere toate regiunile mapamondului. Să nu uităm că vicepreşedintele Joe Biden este de fapt titular în cadrul politicii externe a administraţiei, împreună cu secretarul de stat John Kerry. Faptul că omul specializat în politica externă de la Washington a fost prezent la Bucureşti este un lucru important. De altfel au fost foarte mulţi demnitari americani, fie din partea administraţiei, fie din partea Congresului, Senatului american, fie chiar din partea agenţiilor specializate, aşa cum este CIA. Au fost prezenţi la Bucureşti, în ultimele luni, săptămâni, ca un semnal politic extrem de clar de apreciere a rolului României în regiune şi în cadrul parteneriatului strategic bilateral şi în cadrul Alianţei Nord-Atlantice, un semnal foarte clar de încredere într-un partener al SUA şi dorinţa de cooperare cât mai strânsă.
O Ucraină stabilă va avea nevoie şi de sprijinul Europei, al UE. Însă preşedintele Hollande a anunţat că va onora comanda de peste 1 miliard de euro al Rusiei pentru nave amfibii şi că este cumva o necesitate pentru Franţa, dacă nu va onora această comandă va trebui să plătească despăgubiri, iar această poziţie a fost sprijinită şi de Germania. Putem considera, poate fi acesta un mesaj că Europa, UE renunţă la Ucraina?
Titus Corlățean: Nu, în niciun caz. E adevărat că în speţa pe care aţi menţionat-o contractul era îndeajuns de confirmat, semnat ferm, cu o valoare extrem de cosistentă şi inclusiv din raţiuni probabil de politică internă şi raţiuni de ordin economic stoparea acestui contract a apărut ca dificilă. E adevărat că stoparea acestui contract produce consecinţe din punctul de vedere al situaţiei de securitate în bazinul Mării Negre, acolo undem suntem direct vizaţi şi interesaţi s-a produs o schimbare şi trebuie să fim conştienţi de acest lucru. S-a schimbat paragidma de securitate în regiunea noastră. Rusia, prin acţiunea s-a agresivă la adresa Ucrainei şi practic limitarea accesului Ucrainei la Marea Neagră şi practic extinderea inclusiv anexarea ilegală a Crimeei a schimbat paradigma de securitate. Nu întâmplător România a fost atât de fermă, dar şi activă în a cere repoziţionarea unor capacităţi militare ale SUA, Alianţei Nord-Atlantice, inclusiv pe teritoriul României tocmai pentru a stopa, descuraja tentaţiile Rusiei în legătură cu prezenţa tot mai extinsă în regiunea noastră. Deci, această chestiune care se adaugă, navele Mistral nu ajută, dimpotrivă, ne creează nişte probleme suplimentare. Dar dincolo de aceste discuţii, în niciun caz nu putem vorbi de faptul că UE ar abandona Ucraina, dimpotrivă. Ştim foarte bine de programele de asistenţă, de foarte multe milioane de euro aprobate la nivelul UE pentru Ucraina, programele de asistenţă democratică desfăşurate şi printr-o altă organizaţie europeană care se numeşte Consiliul Europei, vorbim de expertiză, de asistenţă pentru reforme şi vorbim de semnarea Acordului de Asociere la UE. O primă parte semnată anterior, partea politică a acordului de asociere, şi o a doua parte în curs de finalizare în ceea ce priveşte componenta de liber-schimb economic. Deci este un proces de susţinere al traseului european al Ucrainei, se avansează inclusiv în discuţiile legate de regimul de liberalizare al vizelor. Ucraina este în urma Republicii Moldova din acest punct de vedere, dar în orice caz există un angajament clar, foarte ferm al UE de asistenţă, sprijin şi de asociere cu Ucraina.
Relaţiile bilaterale în mod firesc au suferit aceeaşi transformare pe care au suferit-o relaţiile dintre UE, respectiv NATO şi Federația Rusă. Pentru că ceea ce s-a întâmplat prin acţiunea Rusiei împotriva Ucrainei a afectat, aş spune, destul de profund relaţiile care existau între UE şi NATO - imperfecte fără discuţie, dar totuşi relaţii care erau destul de multe puncte constructive, de cooperare, pe dosare unele extrem de importante pe planul relațiilor internaţionale.
Îmi aduc aminte că acum doar șase sau șapte luni între UE şi Federația Rusă se vorbea încă de o relație de parteneriat strategic, cu identificarea unor domenii în care se putea lucra, se căutau soluţii, comune, de o parte şi de altă, tema energiei, tema liberei circulaţii, ruşii erau foarte interesaţi de liberă circulaţie, de eliminarea vizelor. Lucrurile s-au schimbat şi va trebui, inclusiv în relaţia NATO-Rusia sau UE-Rusia, şi noi suntem membri ai UE şi NATO, să muncim foarte serios pentru restabilirea unui anumit nivel rezonabil de încredere în primul rând. Încrederea de ambele părţi a fost profund afectată. Or aici, relaţiile trebuie călăuzite de nişte principii şi nişte valori foarte clare. În clipa când un actor internaţional, este cazul Federației Ruse, este un actor important, încalcă niște principii fundamentale ale ordinii internaţionale: integritatea teritorială a unui stat, suveranitatea, inviolabilitatea frontierelor, când cineva rescrie dreptul internaţional, lucrul ăsta produce prejudicii. Or ţine în primul rând de Federația Rusă să acţioneze în spiritul acestor principii pe care Rusia le-a afirmat. Le-a afirmat în decursul anilor, cu respectarea acestor principii, să putem lucra la refacerea unei relaţii. Ştim bine, o serie de state europene au nişte relaţii importante în plan economic, în planul exportului de energie, dar din punctul nostru de vedere sunt importante aceste aspecte, dar marile principii care gestionează relațiile internaţionale sunt nenegociabile. Nici măcar raţiunile economice importante nu trebuie să afecteze aceste reguli şi principii, pentru că pe baza lor noi ne desfăşurăm activitatea, viaţă noastră în ordinea internaţională se desfăşoară în baza unor reguli. Dacă violăm, încălcăm, aruncăm în aer aceste reguli, nu mai avem siguranţă rel internaţionale. Deci din acest punct de vedere, ţine foarte mult de Federația Rusă revenirea la matcă normală a legalităţii internaţionale.
În câteva zile, Moldova va semna Acordul de asociere cu UE. Ce va însemna, ce se va schimba în relațiile dintre Moldova şi UE?
Titus Corlățean: Este un pas istoric. Este un pas istoric înainte într-un proces în primul rând de modernizare, de europenizare a statului numit Republica Moldova, pentru o viaţă mai bună a societății moldoveneşti, a cetăţenilor, pentru că, ca să dau un singur exemplu, decizia pe care la fel am calificat-o drept istorică intrată în vigoare în 28 aprilie, respectiv liberaizarea circulaţiei, a regimului de vize pentru cetăţenii moldoveni, a reprezentat o componentă de integrare europeană. E una din libertăţile fundamentale ale UE. Or din acest punct de vedere, semnarea acordului de asociere politică şi economică de liber-schimb este un proces de integrare europeană, înseamnă desfășurarea vieţii societății după reguli, standarde europene. De altfel, 75% din prevederile din acordul de asociere reprezintă acquis comunitar, legislaţie europeană. Faptul că societatea moldovenească începe să funcţioneze după regulile europene, deja este un proces de mutaţie extrem de important. Şi va genera consecinţe profunde în societatea moldoveană. Mai ales în această perioadă va fi o perioadă electorală, alegeri parlamentare la sfârșitul lunii noiembrie, în Republica Moldova, sunt unele forţe politice acolo, care prezintă tot felul de aşa-zise modele, reîntoarcerea spre Moscova, Uniunea Vamală propusă de Federație Rusă, aici nu o e chestiune de competiţie între sisteme. Nimeni nu va împiedica Republica Moldova să aibă o relație normală cu Federația Rusă, inclusiv din punct de vedere economic. Dar apropierea de UE, pentru o viitoare integrare da, produce beneficii concrete, palpabile pentru Republica Moldova şi pentru viaţa mai bună a cetăţenilor. Nu în ultimul rând asta va permite şi un proces tot de apropiere firească între România şi Republica Moldova, noi practic suntem poartă de intrare în UE pentru Republica Moldova.
România tocmai şi-a încheiat mandatul de preşedinte în fruntea Proiectului de Cooperare Sud-Est Europeană, o organizaţie mai puţin cunoscută opiniei publice româneşti. De ce este importantă această organizaţie şi ce rezultate a obţinut România în fruntea ei?
Titus Corlățean: Efectiv procesul de cooperare sud-est european, pe scurt SEECP, este cea mai importantă formulă şi formă de cooperare în Europa de Sud-Est, în Balcani. Preşedinţia românească, cu un mandat de un an, finalizată la sfârşitul lunii iunie, a fost o preşedinţie şi încerc să fac o evaluare obiectivă, o preşedinţie activă cu câteva priorităţi bine ţintite şi ele pe scurt vizau pe de o parte un spirit cât mai bun de cooperare între statele din Balcani, ştim bine, tradiţional, o regiune din punct de vedere istoric extrem de frământată şi pe această bază susţinerea din partea noastră ca preşedinţie a SEECP, împreună cu celelalte state care sunt deja membre ale UE sau NATO, susţinerea de progrese pentru statele candidate, aspirante din Balcani, deci sincronizarea practic a unui proces de cooperare bună, normală, cu agenda de lărgire din Balcani, lărgire în cadrul EU şi NATO.
Am avut la Bucureşti mai multe reuniuni ai miniştrilor afacerilor externe, justiţie, interne, în care am discutat şi am adoptat nişte decizii pe această temă în prezenţa reprezentanţilor Comisiei Europene, NATO, i-am invitat în permanenţă şi vreau să vă spun că sunt mulţumit de bilanţul preşedinţiei româneşti a SEECP.
Există schimbări şi la vecinul nostru vestic, în Ungaria, cu acelaşi premier, Viktor Orban, dar cu un nou guvern, un nou ministru de externe, Tibor Navracsics.
Îl cunoaşteţi personal şi dacă da şi dacă nu, ce părere aveţi, ce se va schimba între relaţia dintre cele două ţări?
Titus Corlățean: Mărturisesc că am avut o discuţie în ultimele zile de mandat ale fostului ministru de externe, Janos Martony, pe tema succesiunii la conducerea portofoliului Ministerului Afacerilor de Externe, care acum din câte ştiu, include şi partea de comerţ exterior. Am mai spus-o şi cu alte ocazii, eu am apreciat, dincolo de unele momente la un moment dat mai tensionate în relaţia dintre Bucureşti şi Budapesta, natura corectă a miniştrilor de externe român şi respectiv ungar. Am aceleaşi aşteptări de la noul ministru de externe ungar, nu l-am cunoscut până acum direct, personal.
De altfel, a ocupat un alt portofoliu în structura guvernamentală ungară anterioară, aştept cu mare interes o întâlnire cu noul ministru de externe ungar în ideea de a - şi nu obosesc să spun acest lucru - de a privilegia ceea ce este şi trebuie să rămână pozitiv între relaţia dintre România şi Ungaria. Să nu uităm că avem un parteneriat strategic cu conţinut european încheiat cu Ungaria, să nu uităm că avem schimburi economice bilaterale anuale de peste 7 miliarde de euro, ceea ce spune foarte mult, avem interese comune în materie de securitate energetică de exemplu sau proiecte de infrastructură. Fără să mai menţionăm existenţa unei minorităţi maghiare în România importante şi care joacă un rol important în România şi a unei minorităţi româneşti, e adevărat mai mici în Ungaria, care şi ea trebuie protejată la standarde europene. Altfel spus avem foarte multe lucruri de făcut împreună şi suntem dispuşi să conlucrăm foarte bine, ministrul de externe român cu noul ministru de externe al Ungariei.
Sunt absolut deschis şi când mă voi vedea prima oară, probabil în marja Consiliului Afacerilor Externe la Bruxelles, vom stabili de comun acord. Eu consider că este cât mai importat să avem cât mai rapid posibil o întâlnire bilaterală aşezată, pentru a ne cunoaşte şi pentru a intra în substanţa dosarelor, o întâlnire pe care încă o dată eu personal o doresc cât mai pozitivă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
