Miniştrii europeni de externe şi ai apărării, reuniţi luni la Luxemburg, au promis suplimentarea ajutorului pentru Ucraina în materie de apărare antiaeriană, dar fără să anunţe noi angajamente pentru furnizarea unor sisteme americane Patriot, cerute insistent de Kiev, relatează agenţiile Reuters şi AFP.
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, şi-a exprimat nemulţumirea faţă de lipsa acestor angajamente concrete şi a declarat că încearcă „să facă pe toată lumea să înţeleagă şi să fie conştientă” de nevoia de a face mai mult pentru a ajuta Ucraina în războiul cu Rusia.
„Eu nu am (sisteme) Patriot la Bruxelles, (sistemele) Patriot sunt în capitalele (ţărilor UE). Şi ele sunt cele care trebuie să ia decizii”, a indicat Borrell.
Germania a anunţat mai devreme luna aceasta că va furniza Kievului încă o baterie Patriot, a treia de acest fel pe care o oferă Ucrainei de când a început războiul cu Rusia. Celelalte state membre ale UE care au în dotare astfel de sisteme sunt Grecia, Olanda, Polonia, România, Spania şi Suedia.
„Acum, că sunteţi toţi aici în jurul mesei, este momentul pentru acţiune şi nu pentru discuţii”, le-a spus ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, miniştrilor europeni, cărora li s-a adresat prin videoconferinţă.
Dar oficiali din ţările menţionate afirmă că este dificil să furnizeze Ucrainei sisteme Patriot, întrucât ele sunt parte integrantă a sistemelor naţionale de apărare antiaeriană.
„Nu avem suficiente (sisteme) Patriot pentru a le putea oferi în acest moment”, a explicat săptămâna trecută premierul polonez Donald Tusk. „Nimeni nu se aşteaptă la acest lucru de la Polonia, ca stat din prima linie (...), toţi înţeleg că trebuie să ne protejăm propriul nostru spaţiu aerian, inclusiv în incidentele legate de rachetele ruseşti”, a argumentat el, potrivit surselor citate de Agerpres.
Ministrul suedez al apărării, Pal Jonson, a declarat luni că guvernul de la Stockholm a convenit deja să ofere Ucrainei sisteme antiaeriene, inclusiv sistemul portabil RBS 70. Întrebat dacă ţara sa va da curs cererii Kievului privind furnizarea de rachete Patriot, ministrul suedez a răspuns: „Nu exclud această posibilitate, dar acum ne concentrăm pe o contribuţie financiară, dar şi, posibil, pe (mai multe) RBS 70, întrucât aceasta ar diminua ceva din presiunea asupra (sistemelor) Patriot” de care dispune în prezent armata ucraineană.
O reacţie a venit şi din partea Greciei, care a oferit Ucrainei arme şi muniţii de când a început războiul cu Rusia, evitând totuşi angajamentele substanţiale, pentru a-şi menţine cât mai mult propriile capacităţi în contextul tensiunilor sale cu Turcia. Întrebat dacă Grecia, în locul rachetelor Patriot, ar putea trimite Ucrainei rachete sol-aer ruseşti S-300, purtătorul de cuvânt al guvernului de la Atena a răspuns că „nu va exista nicio mişcare de natură să pună în pericol chiar şi la un nivel minim capacitatea de descurajare sau de apărare aeriană” a Greciei.
La rândul ei, ministrul olandez al apărării, Kajsa Ollongren, a declarat că ţările din aşa-numitul grup Ramstein care oferă ajutor militar Ucrainei se vor întâlni din nou săptămâna aceasta, reuniune ce va fi o ocazie pentru anunţarea de noi ajutoare militare pentru Kiev.
Epuizată de mai mult de doi ani de război, armata ucraineană se află în dificultate pe front în faţa trupelor ruse mai numeroase şi mai bine echipate. Armata rusă a reuşit, astfel, în ultimele luni să înainteze pe mai multe sectoare ale frontului din estul Ucrainei şi, în plus, a reluat atacurile cu drone şi rachete asupra infrastructurii energetice ucrainene, atacuri care au diminuat rezervele de rachete antiaeriene ale Ucrainei. Prin urmare, Kievul insistă să primească noi sisteme antiaeriene, în special Patriot, utile atât în protejarea infrastructurilor critice, cât şi pentru apărarea liniei frontului în faţa avioanelor ruseşti care lansează bombe ghidate cu mare putere distructivă.
Editor : Liviu Cojan
