KIEV: 5000 de oameni protestează în Piaţa Independenţei. Viktor Ianukovici propune alegeri anticipate. Ucraina se întoarce la Constituţia din 2004
Kievul este din nou teatrul violenţelor, după ce joi a fost cea mai sângeroasă zi din istoria recentă a Ucrainei. În apropierea clădirii Parlamentului au avut loc schimburi de focuri între poliţişti şi manifestanţi. Potrivit postului britanic ITV, alți trei oameni ar fi murit în urma incidentelor, dar informaţia nu a fost confirmată oficial. Violenţe s-au comis vineri şi în interiorul clădirii Parlamentului, unde aleşii puterii şi cei ai opoziţiei s-au luat la bătaie. Ministerul de Interne a anunţat şi un bilanţ oficial: 80 de persoane au murit în confruntările din ultimele zile.
Actualizare ora 13:15 Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a anunţat un scrutin prezidenţial anticipat şi revenirea la Constituţia din 2004, care reduce puterea preşedintelui în favoarea Guvernului şi Parlamentului, transmite AFP. „Anunţ lansarea unei proceduri în vederea unor alegeri prezidenţiale anticipate”, a anunțat Ianukovici într-un comunicat, fără să precizeze o dată în acest sens.
Actualizare ora 13:03 Preşedintele Ucrainei este de acord cu un guvern de uniune naţională
Preşedintele Verhovna Rada (Parlament) Volodimir Ribak a semnat o rezoluţie parlamentară care condamnă violenţa în ţară şi interzice o operaţiune antiteroristă declanşată joi seara, relatează agenţia Interfax-Ukraine în pagina electronică. „Rezoluţia Verhovna Rada care condamnă utilizarea violenţei a fost semnată de către preşedintele Parlamentului”, a declarat Volodimir Ribak într-o sesiune, vineri.
Actualizare ora 12:35 Deputaţi ai opoziţiei şi puterii s-au luat la bătaie în Parlamentul de la Kiev, relatează BBC, în pagina electronică.
Ciocnirile au început după ce preşedintele Radei Supreme (Parlamentul unicameral), Vladimir Rîbak, a propus o pauză până la ora 16:00 în activitatea Legislativului, pentru discuţii privind stabilirea agendei, care include, printre altele, dezbateri referitoare la reforma constituţională și amnistierea manifestanţilor.
Actualizare ora 12:20 Adjunctul şefului Statului Major ucrainean demisionează pentru a evita implicarea armatei în criză.
Actualizare ora 12:15 Cei 67 de poliţişti luaţi ostatici de protestatarii din Kiev au fost eliberaţi în timpul nopţii, după ce mai mulţi parlamentari ai opoziţiei au venit în mijlocul manifestanţilor pentru a cere acest lucru.
Actualizare ora 12:10 Numeroşi deputaţi care fac parte din partidele apropiate puterii de la Kiev au plecat din Ucraina folosind curse aeriene speciale, afirmă surse citate de postul local de televiziune din Liov ZIK TV, relatează BBC, în pagina electronică.
Angajaţi ai Aeroportului internaţional Juliani din Kiev au declarat că numărul curselor speciale a crescut în ultimele zile, iar „maşini luxoase” sosesc la terminalul VIP, majoritatea pasagerilor fiind femei.
Actualizare ora 11:45 Poliţia ucraineană, citată de Reuters, susţine că protestatarii au deschis focul în apropiere de Piaţa Independenţei din Kiev.
„Participanţii la proteste au deschis focul asupra ofiţerilor de poliţie (...). Urmează să vedem dacă a fost cineva rănit. Intenţia lor este de a-şi crea drum spre Verhovna Rada (Parlament)”, a declarat şeful biroului de presă al Ministerului ucrainean de Interne, Serghei Burlakov, citat de agenţia Interfax.
Actualizare ora 10:50 Focuri de armă trase asupra poliţiştilor au fost auzite în Piaţa Independenţei. Trei persoane au fost ucise vineri la Kiev, potrivit ITV.
5000 de persoane se află în Piaţa Independenţei.
Actualizare ora 10:35 Preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, este pregătit şi pentru alte concesii, într-un efort de a reinstaura pacea în ţară, a declarat un consilier al acestuia, Hanna Herman, care este şi parlamentar din partea Partidului Regiunilor, relatează Interfax Ucraina, în pagina electronică.
„Preşedintele Ucrainei va face concesii pentru a reinstaura pacea”, a declarat ea, când a comentat ultima rundă de negocieri care a avut loc la preşedinţia Ucrainei.
Actualizare ora 8:45 Ministerul ucrainean al Sănătăţii a anunţat vineri un nou bilanţ al violenţelor care au izbucnit marţi la Kiev, acesta fiind de 77 de morţi şi 577 de răniţi, relatează BBC News Online, citat de Mediafax.
Preşedintele Ucrainei a dat înapoi după trei zile în care străzile din Kiev s-au transformat într-un adevărat teatru de luptă: Viktor Ianukovici a acceptat formarea unui guvern de uniune naţională în următoarele zece zile, în timp ce opoziţia anunţă că nu s-a ajuns la un acord. Uniunea Europeană încearcă să impună o soluţie de compromis care să pună capăt crizei, însă cei trei miniştri de externe europeni care au discutat cu puterea şi opoziţia nu au reuşit deocamdată să convingă taberele să încheie un acord.
Joi, haosul a domnit peste tot în capitala Ucrainei - ambele tabere au folosit muniţie de război: s-a tras pe străzi, de pe clădiri şi de la ferestre.
După două nopţi în care forţele de ordine ameninţau să intervină în forţă pentru a-i scoate pe manifestanţi din Piaţa Independenţei, aceştia i-au alungat joi dimineaţă pe poliţişti de pe Maidan. Au încercat să pătrundă în sediul Parlamentului, după care au ocupat un hotel.
Taberele s-au acuzat reciproc pentru baia de sânge. În mijlocul confruntărilor au fost prinşi şi mai mulţi jurnalişti. Unul a fost împuşcat chiar în camera sa de hotel. A scăpat cu viaţă doar pentru că purta o vestă antiglonţ.
Au fost cele mai violente zile din istoria recentă a Ucrainei. Un bilanţ neoficial arată că peste 100 de oameni au fost ucişi, iar alţi 1500 au fost răniţi. Protestele faţă de preşedintele Viktor Ianukovici şi actualul guvern au început în urmă cu trei luni, când liderul de la Kiev a refuzat să semneze Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Anunţul a fost urmat de o reapropiere a Kievului de Moscova.
Trei luni de proteste. Cum a început totul
S-au împlinit trei luni de când Ucraina a intrat în zodia protestelor şi, mult mai grav, a violenţelor care au curmat cel puţin 75 de vieţi. Totul a început când guvernul de la Kiev a suspendat negocierile pentru asocierea cu Uniunea Europeană, şi a reorientat Ucraina spre Rusia, spre furia ucrainenilor de rând. A fost scânteia conflictului, care acum pare imposibil de soluţionat pe cale paşnică şi care a transformat fosta republică sovietică într-o adevărată bombă cu ceas a Europei. Mulţi se tem că, fără o revenire la calm, vecinii noştri de la est ar putea plonja într-un război civil.
Protestele au început la Kiev în noaptea de 21 spre 22 noiembrie. Câteva mii de oameni s-au adunat în Piaţa Independenţei de la Kiev pentru a protesta faţă de decizia preşedintelui de a îndepărta Ucraina de Europa, în schimbul unei apropieri de Rusia. Occidentul şi-a exprimat imediat dezamăgirea. „Din păcate, nu ne-au fost îndeplinite aşteptările. Mesajul nostru va fi clar: Uniunea Europeană este pregătită să primească Ucraina ca membru asociat, adică să semneze Acordul de Asociere”, spunea atunci cancelarul german Angela Merkel.
În mod evident, mutarea Kievului a fost salutată de preşedintele Rusiei. Vladimir Putin a promis un ajutor de 15 miliarde de dolari Ucrainei şi renegocierea preţului gazului. Trei miliarde de dolari au ajuns deja în vistieria Ucrainei. În stradă însă, lucrurile erau departe de a se linişti. Pe 1 decembrie, 500.000 de oameni au strigat într-un glas împotriva apropierii de Moscova. Peste doar câteva zile, manifestanţii ocupau primăria din Kiev şi sediile mai multor ministere.
Un alt moment simbolic a fost cel în care mulţimea a doborât statuia lui Lenin de la Kiev.
La începutul lui ianuarie au apărut şi primele victime ale luptei pentru Europa. Patru oameni au pierit în timp ce poliţiştii încercau să îndepărteze baricadele demonstranţilor din Piaţa Independenţei. Speriate pentru că pierdeau controlul, autorităţile au recurs la gesturi extreme. Unul dintre liderii opoziţiei a fost răpit şi torturat opt zile de forţele speciale, în încercarea de a-l convinge să dea ordinul de retragere a manifestanţilor. „Mi-au străpuns mâinile. M-au crucificat. Mi-au tăiat urechea, faţa, trupul întreg mi-a fost bătut până la învineţire. Restul îl puteţi vedea. Dar, slavă Domnului, sunt în viaţă”, a mărturisit activistul ucrainean Dimitro Bulatov.
Liderii europeni au condamnat violenţele de la Kiev şi i-au cerut în mod repetat preşedintelui Viktor Ianukovici să ordone retragerea trupelor care loveau cu sălbăticie manifestanţii. Pe fondul demonstraţiilor tot mai ample, şeful statului a fost nevoit să îşi sacrifice aliatul, pe premierul Mikola Azarov, care a demisionat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
