Mărturii de la conflictele din Ucraina: M-au crucificat. Mi-au tăiat urechea, faţa
Preşedintele Viktor Ianukovici a decretat zi de doliu naţional mâine, în Ucraina, pentru cei care au murit în timpul bătăilor de stradă, dar refuză să anuleze intervenţia forţelor de ordine. Presa rusă scrie că armata este gata să intervină la Kiev.
Ministrul ucrainean al Apărării ar fi trimis în capitală a 25-a brigadă aeropurtată, care numără 500 de soldaţi. Mai mult, autorităţile au anunţat că vor deschide o anchetă pentru tentativă de lovitură de stat. Din Kiev, protestele s-au extins şi în alte localităţi. La Liov şi Odessa mai multe clădiri guvernamentale au fost ocupate de protestatari.
A fost o noapte de război pentru protestatarii şi poliţiştii din centrul Kievului. Forţele de securitate au folosit gaze lacrimogene, gloanţe de cauciuc şi grenade, în ceea ce au numit "o operaţiune antiteroristă". Manifestanţii au ripostat cu pietre, sticle incendiare şi artificii.
De la primele ciocniri şi până la scenele de luptă, nu a mai fost decat un pas. Filmarea unui amator arată cum un om este împuşcat în plină stradă.
El este secerat de gloanţe şi cade la pământ. Mai mulţi protestatari sfidează gloanţele care vin din toate părţile şi sar în ajutorul său. Îl ridică din mijlocul străzii şi îl poartă pe braţe, până la cel mai apropiat loc de prim ajutor.
În plin haos, Casa Sindicatelor, devenită cartierul general al manifestanţilor, a fost incendiată. În piaţă, protestatarii au ridicat o uriaşă baricadă din cauciucuri, lemne şi corturi, căreia i-au dat foc.
„Va fi o nouă rundă de război de gherilă. În regiuni, în sate, în districte. Vom distruge, vom da foc şi vom cere să se facă dreptate. Pentru că acum nu mai avem nimic de pierdut”, a avertizat un protestatar.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Este, de altfel, modul în care gândesc toţi cei adunaţi în Piaţa Independenţei de la Kiev. Aceasta cu atât mai mult, cu cât liderii opoziţiei şi preşedintele Viktor Ianukovici nu reuşesc să ajungă la un acord.
„Preşedintele nu vrea să asculte. A spus că există o singură opţiune: demonstranţii să înceteze manifestaţiile şi să plece acasă”, a afirmat Vitali Klitschko, lider al opoziţiei.
„Liderii opoziţiei au ignorat regulile de bază ale democraţiei. Puterea nu se câştigă pe stradă sau în pieţe, ci în circumscripţii”, a declarat Viktor Ianukovici, preşedintele Ucrainei.
Violenţe au fost şi în oraşul Liov din vestul ţării, unde manifestanţii au pus stăpânire pe sediul administraţiei regionale şi al poliţiei.
Între timp, reţelele sociale gem de apelurile diasporei ucrainene, care face apel la demonstraţii anti Ianukovici în marile capitale ale lumii, pentru a forţa marile puteri să impună sancţiuni regimului de la Kiev, dacă nu renunţă la reprimarea violentă a protestelor.
Trei luni de proteste şi violenţe în Ucraina
Totul a început cu trei luni în urmă când guvernul de la Kiev a suspendat negocierile pentru asocierea cu Uniunea Europeană. A fost scânteia care a aprins un conflict mocnit, care acum, pare imposibil de soluţionat pe cale paşnică.
Protestele au început la Kiev în noaptea de 21 spre 22 noiembrie. Câteva mii de oameni s-au adunat în Piaţa Independenţei pentru a protesta faţă de decizia preşedintelui de a îndepărta Ucraina de Europa, în schimbul unei apropieri de Rusia.
„Din păcate, nu ne-au fost îndeplinite aşteptările. Mesajul nostru va fi clar: Uniunea Europeană este pregătită să primească Ucraina ca membru asociat, adică să semneze Acordul de Asociere”, a spus Angela Merkel, cancelarul Germaniei.
Mutarea Kievului a fost salutată însă de către preşedintele Rusiei. Vladimir Putin a promis un ajutor de 15 miliarde de dolari Ucrainei şi renegocierea preţului gazului. Trei miliarde de dolari au ajuns deja în vistieria Ucrainei.
În stradă, însă, lucrurile erau departe de a se linişti. Manifestanţii au ocupat primăria din Kiev şi sediile mai multor ministere. Un moment simbolic a fost cel în care mulţimea a doborât statuia lui Lenin de la Kiev.
La începutul lui ianuarie au apărut şi primele victime ale luptei pentru Europa. Patru oameni au pierit în timp ce poliţiştii încercau să îndepărteze baricadele demonstranţilor din Piaţa Independenţei. Speriate pentru că pierdeau controlul, autorităţile au recurs la gesturi extreme. Unul dintre liderii opoziţiei a fost răpit şi torturat opt zile de forţele speciale, în încercarea de a-l convinge să dea ordinul de retragere a menifestanţilor.
„Mi-au străpuns mâinile. M-au crucificat. Mi-au tăiat urechea, faţa, trupul întreg mi-a fost bătut până la învineţire. Restul îl puteţi vedea. Dar, slavă Domnului, sunt în viaţă”, a mărturisit Dimitro Bulatov, activist ucrainean.
Liderii europeni au condamnat violenţele de la Kiev şi i-au cerut în mod repetat preşedintelui Viktor Ianukovici să ordone retragerea trupelor care loveau cu sălbăticie manifestanţii. Pe fondul demonstraţiilor tot mai ample, şeful statului a fost nevoit să îşi sacrifice aliatul, pe premier, care a demisionat.
Presat din toate părţile, preşedintele a promis cu jumătate de gură alegeri parlamentare şi prezidenţiale anticipate. S-a dovedit a fi însă doar o strategie prin care să câştige timp în lupta cu strada şi opoziţia.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
