Europa îşi caută un nou drum după încasarea loviturii Brexit. Şi un nou stil de a face politică. Comisia Europeană, condusă de Jean Claude Juncker, a elaborat o Carte Albă a UE.
Comisia vine cu cinci scenarii de evoluţie. Cinci direcţii care pot aduce o mai puternică integrare sau, din contră, o dezintegrare, având în vedere situaţia de criză în care e Uniunea. Şi pentru noi, în funcţie de drumul ales poate să ne facă cetăţeni de rangul al doilea. Nu că am fi priviţi altfel acum, dar atunci am ajunge cu acte.
Un scenariu ar fi păstrarea status-quo-ului şi mersul pe drumul actual, în care mai există bariere şi probleme inclusiv la nivel politic.
Un alt scenariu prevede varianta de a introduce Europa cu mai multe viteze, în care integrarea se va concentra pe zona euro, acolo unde legăturile dintre statele membre se vor consolida şi mări.
Iar într-un asemenea scenariu, uniunea monetară va fi un club şi mai select. Adică va fi şi mai greu de pătruns. România ar fi în această situaţie în categoria a doua. Iar când integrarea puternică se produce la palierul superior, cam într-acolo se duc şi banii.
Alte planuri prevăd o integrare mai puternică, gradual pe diverse domenii şi în prima linie ar fi financiar, apărare şi securitate. E iarăşi o evoluţie care nu ar favoriza România.
O variantă de final din cele cinci, ar fi toate statele să forţeze şi să grăbească integrarea către ceea ce peste timp ar trebui să fie Statele Unite ale Europei. Ar presupune cedarea de suveranitate, cedarea puterii către Comisia Europeană şi formarea unui adevărat monolit economico-politic.
Va fi probabil cel mai disputat sceanriu, pentru că presupune renunţarea la putere politică la nivel naţional, dar pentru România, din punctul de vedere al dezvoltării, poate fi cea mai bună variantă.