Liderii statelor UE şi ai instituţiilor europene au început săptămâna aceasta o serie de întâlniri-maraton care prefațează cea mai dificilă sarcină a blocului comunitar în acest an: stabilirea cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027, care, în opinia multora, este cel mai tangibil indiciu despre cum va arăta UE după Brexit, comentează vineri agenţia Reuters, preluată de Agerpres.
În pregătirea summitului european special din 20 februarie dedicat bugetului UE, preşedintele Consiliului European, Charles Michel, s-a întâlnit săptămâna aceasta cu 22 de şefi de stat sau de guvern, inclusiv cu președintele Klaus Iohannis. Săptămâna viitoare are programate discuţii cu ceilalţi cinci lideri europeni, printre care cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron, liderii principalilor doi contributori neţi la bugetul UE.
„Sunt cele mai dificile negocieri cu care ne confruntăm”, a declarat un oficial european implicat în acest proces.
Charles Michel va încerca în urma acestor întâlniri să întocmească o propunere asupra dimensiunii de ansamblu a bugetului şi repartiţiei sumelor pe politici comunitare. Fermierii din blocul comunitar au mare nevoie de susţinerea oferită de acest buget, la fel cum au şi guvernele pentru proiectele de infrastructură, educaţie şi cercetare.
Negocierile sunt de data aceasta şi mai dure, din cauza părăsirii UE de către Regatul Unit, care a fost unul dintre principalii contributori neţi la bugetul comunitar şi creează astfel un minus de circa 9 miliarde de euro anual în acest buget, care în final trebuie adoptat de statele membre în unanimitate.
Vestici vs estici
În timp ce contributorii neţi nu doresc să aloce mai multe fonduri pentru a acoperi acest gol, statele beneficiare nete, cele est-europene, atrag atenţia că fondurile UE sunt necesare pentru atenuarea inegalităţilor de dezvoltare dintre ele şi cele vest-europene.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, vineri, că este hotărât să negocieze „la sânge” pentru ca România să obţină cât mai mulţi bani la fondurile pentru coeziune şi politica agricolă comună din bugetul multianual al Uniunii Europene.
Germania şi alte state contributoare nete, precum Suedia, Austria şi Olanda, au cerut ca bugetul multianual al UE să reprezinte cel mult 1% din venitul naţional brut combinat al statelor membre, în timp ce propunerea Comisiei Europene (CE) prevede 1,11%, iar Parlamentul European cere un procentaj mai mare, de 1,3%.
Discuţiile avute de Charles Michel s-au axat pe ideea că cele două părţi, contributorii neţi şi beneficiarii neţi, trebuie să ajungă la un compromis, altfel numeroase programe ce beneficiază de finanţare europeană ar putea fi puse în pericol începând de anul viitor.
„Ei trebuie să facă abstracţie de situaţia lor internă şi să privească tabloul de ansamblu”, spune oficialul citat de Reuters. „Situaţia nu va deveni mai uşoară dacă aşteptăm. Dacă întârziem, se vor crea probleme serioase politice şi practice”, avertizează el.
Pentru a umple o parte din golul financiar lăsat de retragerea britanicilor, Parlamentul European doreşte ca UE să identifice noi surse de finanţare a bugetului, precum o taxă pe veniturile financiare sau una pe produsele din plastic.
Statele beneficiare nete doresc eliminarea rabaturilor la contribuţiile pentru bugetul comunitar, facilitate de care a beneficiat mai întâi Regatul Unit începând din 1984, în urma insistenţelor premierului Margaret Thatcher, de atunci şi alte state contributoare nete cerând şi obţinând astfel de rabaturi, printre ele fiind Germania, Austria, Suedia, Danemarca şi Olanda.
Pentru a complica şi mai mult lucrurile, contributorii neţi, preocupaţi de reformele judiciare din Polonia şi Ungaria, doresc să condiţioneze accesarea fondurilor europene de situaţia statului de drept.
Editare web: Luana Păvălucă
