Prima zi de Brexit, primele probleme și un viitor cu multe semne de întrebare
Abia a trecut o zi de la ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană, că lucrurile au și început să se complice. Ruperea de blocul comunitar a fost dificilă, dar și mai grea va fi acum clădirea unei noi relații. Drept dovadă, au apărut deja probleme de ambele părți ale Canalului Mânecii.
Odată Brexit-ul consumat, Regatul Unit şi-a început sâmbătă noua sa viaţa în afara Uniunii Europene, având drept principale provocări să strângă rândurile după ani de dispută, să ţeasă noi legături cu blocul celor 27 şi să definească noul său loc în lume. Chiar dacă Brexit-ul a fost un moment istoric, el nu va aduce mari schimbări concrete imediat, cu excepţia faptului că Regatul Unit nu mai este reprezentat în instituţiile europene, ale căror reguli va continua totuşi să le respecte până la încheierea perioadei de tranziţie, pe 31 decembrie.
Noul capitol al istoriei britanice se va scrie în special cu prilejul negocierilor - care se anunţă complexe - privind viitoarea relaţie cu cei 27 în materie de comerț, securitate și pescuit.
Ce fel de relații vor avea Londra și Bruxelles?
Și se ascut deja săbiile în negocierile care urmează să înceapă între Marea Britanie și Uniunea Europeană. Premierul Boris Johnson a făcut un anunț foarte dur, și anume că va impune controale la frontieră pentru toate importurile venite din Uniunea Europeană. Pentru transportatori, asta înseamnă că vor urma cozi lungi la granițele Marii Britanii. Toate companiile care fac transport de mărfuri către Marea Britanie vor fi înștiințate în legătură cu schimbările începând cu data de 10 februarie.
Unii văd în această măsură un mijloc de a pune presiune în negocierile pe care Londra urmează să le înceapă cu UE pentru reglementarea relațiilor lor comerciale.
„Există numai două rezultate probabile ale negocierilor (cu UE) - un acord de liber schimb precum cel cu Canada sau un aranjament mai puţin strict precum cel cu Australia - şi suntem dispuşi să le luăm în considerare pe amândouă”, a declarat sâmbătă o sursă din Guvernul britanic citată de Reuters, relatează Agerpres.
Boris Johnson urmează să susţină luni un discurs major privind comerţul, după ieşirea oficială a Marii Britanii din UE, vineri noapte, la capătul a aproape 47 de ani de apartenenţă la UE.
Să se întoarcă Londra spre SUA care îi întinde mâna? Un nou concurent care nu se mai supune niciunei reguli la porţile UE? Sau dimpotrivă, o apropiere puternică cu europenii, care rămân parteneri de neocolit? Luni, Boris Johnson urmează să-şi prezinte viziunea într-un discurs, în timp ce negociatorul-şef european Michel Barnier îşi va detalia priorităţile pentru noua fază de discuţii, scrie AFP, preluată de Agerpres.
Boris Johnson a declarat anterior că scopul său principal este de a ajunge la un acord cu UE după modelul celui cu Canada, înainte de a expira perioada de tranziţie de 11 luni, la capătul căreia firmele britanice vor trebui să plătească taxe vamale pentru a vinde bunuri în UE. Dar Boris Jonhson a mai spus şi că Marea Britanie nu se va angaja să continue să respecte regulile UE după perioada de tranziţie, iar acum pare să fie tot mai puţin dispus să facă compromisurile - pe care multe companii și le doresc -pentru a înlesni un acord.
Ceartă pe bani în UE. Ce vor „Prietenii Coeziunii”, grup din care face parte și România
Pe de altă parte, nu e liniște însă nici în Uniunea Europeană. Dispariția Regatului Unit din blocul european înseamnă un buget european mai mic. În acest moment, se negociază bugetul pentru următoarea execuție bugetară, 2021-2027, iar unele țări occidentale, precum Germania, Austria și Olanda spun că nu vor să-și crească contribuțiile pentru a compensa lipsa Marii Britanii din această arhitectură bugetară și spun că se vor opune oricăror proiecte de buget care va presupune o creștere a contribuțiilor din partea lor.
Între timp, 15 ţări din Europa de Sud, Centrală şi de Est, printre care Spania, Polonia, dar și România au afirmat sâmbătă, în Portugalia, nevoia de a încheia rapid un acord privind viitorul buget european, după oficializarea Brexit-ului. Acest summit al „Prietenilor coeziunii” a avut loc cu trei săptămâni înainte de un summit excepţional convocat de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, pentru a încerca să obţină un acord asupra bugetului UE pentru perioada 2021-2027.
Bulgaria, Cehia, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania şi Ungaria au semnat comunicatul final al summitului care a avut loc sâmbătă la Beja, în Portugalia. De asemenea prezente, Croaţia a preferat să îşi păstreze neutralitatea în calitate de ţară care deţine preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, în timp ce Italia nu a făcut parte dintre semnatare.
„Mai mult ca oricând trebuie afirmată coeziunea Uniunii Europene, în contextul în care ea este acum mai fragilă, odată cu ieşirea Marii Britanii”, a declarat gazda reuniunii, premierul portughez Antonio Costa, citat de Agerpres.
Cele 17 ţări care s-au reunit în Portugalia se tem ca viitorul acord bugetar să nu ducă la importante reduceri, accentuate de oprirea contribuţiilor Marii Britanii.
Summitul din Portugalia a fost a treia reuniune a Grupului „Prietenii Coeziunii”, după o primă întâlnire la Bratislava în 2018 şi o a doua întâlnire la Praga, în noiembrie anul trecut.
Citiți și: Brexit. CTP, avertisment pentru români: O să li se întâmple ce s-a întâmplat la Ditrău
Brexit. Mesaj revoltător afișat într-un bloc din Norwich: „Engleza e singura limbă vorbită aici”
Editor: Luana Păvălucă
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
