©FOTO: Gulliver/GettyImages
„UE este cam ca Hotelul California din cântecul celor de la Eagles. Poţi face check out oricând, dar nu poţi pleca niciodată cu adevărat”, a explicat unul dintre colaboratorii centrului de analiză IDEAS de la London School of Economics, Tim Oliver.
O mare parte din incertitudine vine din ambuguitatea privind ceea ce înseamnă cu adevărat Brexit. Abandonarea Europei poate însemna orice, de la o retragere completă din instituţiile UE, până la o serie de retrageri limitate din unele sectoare, care să lase stâlpii integrării europene, precum libera circulaţie a forţei de muncă, intacţi.
„Ieşirea poate însemna un milion de lucruri diferite” şi oferă autorităţilor britanice o marjă considerabilă de manevră pentru a rămâne în anticamera UE, în timp ce euroscepticii se ceartă între ei despre unde este ieşirea, a subliniat Oliver.
Unii experţi cred că Londra va ajunge, în mare, de unde a plecat.
Marea Britanie, la fel ca alte ţări zdruncinate de revolte ale euroscepticilor, va negocia, pur şi simplu, „un nou acord, aproape identic cu cel vechi, îl va deghiza într-un limbaj opac şi îl va ratifica”, a apreciat profesorul de ştiinţe politice de la Universitatea Princeton Andrew Moravcsik. „Opinia publică, în mare parte ignorantă în legătură cu Europa, este întotdeauna de acord”, a adăugat el.
Un astfel de demers nu ar fi nou. Acorduri şi tratate reîmpachetate au mai salvat proiectul european în trecut. După ce alegătorii irlandezi au respins reformele UE în 2008, politicienii de la Dublin au obţinut concesii modeste din partea omologilor lor europeni şi au supus documentul la vot în anul următor, când rezultatul a fost pozitiv. Cosmetizări similare au transformat un „nu” irlandez într-un „da” privind Tratatul de la Lisabona în 2009 şi au asigurat un „da” danez în 1993 privind Tratatul de la Maastricht.
Dar chiar şi cei care spun că un al doilea referendum este posibil, sunt conştienţi că această soluţie nu este uşoară în cazul Marii Britanii.
„Este cale lungă până acolo şi este posibil să nu se întâmple niciodată”, a explicat un expert în Drept constituţional european la University College Dublin, Gavin Barrett.
Drumul către un al doilea referendum în Marea Britanie este mult mai îngust, parţial pentru că – spre deosebire de cazul Irlandei – conducerea este divizată în privinţa Europei. Dacă euroscepticul Boris Johnson va deveni premier – o posibilitate tot mai mare în prezent – şansele unui al doilea vot scad şi mai mult.
Directorul adjunct al Catedrei de studii constituţionale de la University College London, Alan Renwick, explică faptul că o astfel de reîmpachetare a acordului este posibilă numai „ dacă alegerile din 2020 sunt câştigate de un partid cu o platformă în care să figureze un al doilea referendum şi încercarea de a intra din nou” în UE.
Acest lucru este puţin probabil ţinând cont de peisajul politic actual, dar nimic nu este exclus în totalitate în ceea ce priveşte un potenţial Brexit.
(sursa: News.ro)