Ambasadorul Olandei: România are capacități uriașe de dezvoltare a produselor căutate în alte țări
În curând vor avea loc ceremonii în Olanda legate de regina Beatrix. Cât de importante sunt ele pentru olandezi?
Matthis van Bonzel: Regina Beatrix este un simbol, monarhia este un simbol al unităţii ţării. Cred că 70-80% din populaţie apreciază monarhia pentru acest lucru. Este o monarhie democratică, puterea este în mâinile guvernului, Parlamentului şi altor autorităţi alese. Dar regina este simbolul statului. Iar fiecare monarh îşi exercită acest rol în felul său, iar regina Beatrix a făcut-o într-un mod foarte apreciat de popor.
Monarhia nu este privită ca anacronică în Olanda?
„Sunt unii care spun asta, există un grup republican, sunt parlamentari care sunt republicani în mod deschis. Dar unii dintre ei spun că și, dacă am fi republică şi ar fi alegeri prezidenţiale, mulţi ar vota-o pe regina Beatrix ca nou preşedinte. Deci aceasta spune ceva despre aprecierea de care se bucură regina ca şef al statului. Şi dacă ne uităm că mare parte a populaţiei încă sprijină monarhia, este o formă modernă. Nu este un rege sau regină ca în Evul Mediu, este o monarhie democratică foarte diferită, modernă. Şi aceasta oferă stabilitate, faptul că avem un şef al statului deasupra partidelor, care se consultă cu naţiunea în vremuri grele, felicită sportivii, oamenii de ştiinţă, oamenii care au făcut ceva deosebit în cultură. Este la fel un lucru foarte apreciat.
„Am avut trei regine la rând, Wilhelmina, Juliana şi acum Beatrix. Acum vom avea un rege, Willem-Alexander, şi suntem într-o situaţie nouă. Am uitat noţiunea cuvântului Koninginnedag, ziua regelui. Toată lumea a uitat acest cuvânt începând din secolul al XIX-lea, cunoaştem doar termenul ziua reginei, care este ziua naţională a ţării din 1890. Regele însuşi este nou în această poziţie. A fost întrebat cum doreşte să fie apelat. Ştim că regina preferă să fie apelată „majestate". Mama ei, care era un fel de mamă a naţiunii, prefera apelativul „doamnă". Iar viitorul rege a fost întrebat: cum vreţi să vi se adreseze? Sire, majestate? Iar el a spus: „nu prea îmi pasă". Să decidă poporul. Să decidă ei cum cred de cuviinţă să mi se adreseze. Ceea ce este ceva destul de nou. Este un expert în ştiinţa apelor, apa fiind un element al existenţei noastre, luptăm împotriva apei, trăim din apă, organizăm transportul şi agricultura cu apă. Iar el s-a specializat pe acest subiect. Este activ în acest domeniu pe plan internaţional la ONU, în management, în natură, cu acest element al apei. Este diferit şi prin faptul că este căsătorit cu o regină argentiniană, ceea ce pentru soţia mea este o mândrie, ea fiind din Columbia, iar noua regină va fi din Argentina, ceea ce este la fel un lucru special. Oamenii sunt încrezători, ei sunt trişti că regina Beatrix părăseşte tronul, dar sunt curioşi cum se va descurca noul rege, soţia sa, familia, şi cum va fi noua abordare a lumii moderne.
În secolul XXI, putem separa diplomaţia clasică de diplomaţia economică?
„Nu. Cred că ţelurile diplomaţiei se schimbă rapid şi promovarea intereselor economice şi comerciale este o parte importantă a sarcinilor ambasadelor. Face parte din viaţa noastră, naţiunile trăiesc din economie, din accesul la pieţe, iar rolul ambasadelor este de a ajuta companiile să găsească pieţe noi, să deschidă uşile oficialităţilor şi să îi ajute dacă se lovesc de greutăţi, juridice sau administrative, cu aplicarea legilor. Aceasta face parte de asemenea din structura Uniunii Europene, România şi Olanda sunt membre ale UE, care este o uniune de multe reguli. Şi trebuie să raportezi capitalei tale despre cum aplică aceste reguli ţara ta de reşedinţă sau cum s-ar putea aplica mai bine aceste reguli în aşa fel încât ţara să se dezvolte mai bine sau compania să joace un rol mai important în această dezvoltare. Toate acestea reprezintă diplomaţia economică şi este parte a muncii mele, o mare parte a muncii mele.
Putem simplifica aceste sarcini ca fiind o simplă strângere de fonduri, de a face bani pentru ţara ta. Nu neapărat dvs ca ambasador al Olandei, ci ambasadorii în general.
„E vorba de a face bani pentru noi toţi. Dacă economia României creşte vertiginos, e bine pentru noi toţi. Deci acesta este interesul. România trebuie să se dezvolte, poate să se dezvolte, are încă un potenţial uriaş de a prinde din urmă Europa occidentală. Şi este interesul nostru să facă aceasta în cel mai bun mod posibil. Deci nu văd o diferenţă dacă România face bani sau Olanda face bani. Pe o piaţă comună suntem legaţi unul de altul, nu mai există frontiere, trăim în interiorul aceleiaşi pieţe.
La o conferinţă recentă, vorbeaţi de arii întinse de pământ arabil în România, nefolosite. Dar fermierii din România nu au bani suficienţi pentru a lucra aceste pământuri. Care sunt posibilităţile de cooperare între fermierii români şi olandezi pentru a exploata aceste terenuri nefolosite?
„Noi estimăm că aria de teren nefolosit este în jur de 20-25% din totalul de pământ arabil din România. Este o suprafaţă uriaşă. Se poate exploata în diverse feluri, şi este nevoie de diferite instrumente pentru aceasta. Economia de piaţă şi fermierii s-au dezvoltat secole de-a rândul cooperând de câte ori se putea. Există concurenţă între fermieri, dar concurenţa există doar acolo unde acest lucru este benefic. Dar în multe cazuri este mai bună cooperarea. De exemplu, când trebuie cumpărate echipamente moderne, care sunt scumpe şi pe care nu le foloseşti tot timpul. Dacă o maşină este cumpărată de câţiva fermieri, poţi să o foloseşti eficient şi să reduci cheltuielile, deci toţi profită. Iar pentru asta se poate realiza o formă de cooperare. Putem să-i spunem asociaţie, putem să înfiinţăm o mică societate, cu fermierii ca acţionari. Băncile vor oferi bucuroase consultanţă unui grup de fermieri, pentru că ei vor returna creditul, este în interesul lor, vor lucra împreună. Ministerul agriculturii, autorităţile locale, ar trebui implicate şi pot fi implicate, dacă devin conştiente de importanţa unei astfel de asocieri. Piaţa este Europa, nu România. Piaţa este Europa. Iar România are potenţial, are capacităţi uriaşe de dezvoltare a produselor căutate în alte ţări. Şi pentru că olandezii sunt negustori şi fermieri, ştiu de multe ori unde este cerere, care sunt cerinţele pieţei respective, şi cum să ajungă produsele din punctul A în punctul B”.
Dacă vă uitaţi la economia Olandei, care sunt punctele ei slabe şi bune?
„Avem câteva puncte slabe, unde România este puternică. Forţa de muncă, aş spune. Avem nevoie de oameni bine pregătiţi, mai ales în domeniul tehnologiei, şi în domenii umane. Noua agricultură, noua economie se bazează pe o pregătire superioară. Aşa cum discutam despre agricultură, este şi cazul altor sectoare. Deci avem nevoie de oameni pregătiţi. Ei sunt scumpi, pentru că sunt puţini în Olanda. O altă slăbiciune comparativă aş spune că sunt costurile ridicate din ţară, nu numai pe planul forţei de muncă, dar şi în general. Deci dacă cineva se stabileşte în Olanda şi urmează o activitate economică, trebuie să profite din părţile bune ale ţării, pentru că traiul acolo va fi întotdeauna relativ scump. Iar părţile bune sunt cele pe care încercăm să le prezentăm, ca să încurajăm intrarea pe piaţă a companiilor. Este important să nu facem discriminare între firmele străine şi autohtone din Olanda. Este important şi pentru România că trebuie să se uite în exterior, mai ales în cazul firmelor private”.
Câteva din punctele slabe ale României sunt conţinute în rapoartele MCV. Iar acestea se tot repetă, fără să fi rezolvate de mai mulţi ani. De ce credeţi că se întâmplă acest lucru? Credeţi că România nu îşi cunoaşte propriile interese?
„Este o chestiune crucială. De fapt, o analiză a domeniilor în care România trebui să avanseze a fost făcută în 2007 de către Uniunea Europeană, inclusiv România. Noi toţi am contribuit la această analiză. Şi arată că sunt puncte în care România trebuie să avanseze. Nu pentru că Bruxelles-ul o cere, ci pentru că prin aceasta România devine mai atractivă pentru firmele private, pentru toţi cetăţenii. Şi este într-adevăr important ca România să se alinieze cât mai repede şi este ceva ce accentuez totdeauna. Şi nu doar în legătură cu Schengen, ci pentru că firmele private, toţi cetăţenii, noi toţi vom trăi mai bine dacă ţara are legile necesare pentru funcţionare, dacă justiţia funcţionează şi este nepărtinitoare, dacă corupţia este învinsă de autorităţi şi se luptă împotriva ei cât mai mult posibil”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
