Ambasadorul britanic la Budapesta: Suntem hotărâți să facem un succes din Brexit
Brexit a luat lumea prin surprindere. Europa se repliază acum, pentru că din păcate nu avea un plan B pentru situaţia în care Marea Britanie va părăsi Uniunea. Lucrurile vor fi rezolvate în timp, dar sunt multe noutăţi şi multe lecţii de învăţat din această experienţă. Ambasadorul Marii Britanii la Budapesta, Iain Lindsay, un diplomat care a ajutat mult România pentru aderarea la UE şi NATO, explică, la Pașaport diplomatic, cum vor fi afectate statele din est de Brexit.
23 iunie a fost ziua în care s-a marcat un moment istoric pentru existența Uniunii Europene. Pentru prima oară, cetățeinii unui stat au votat pentru renunțarea la statutul de membru. Până acum, accesul în blocul comunitar era ceva la care națiunile aspirau. Brexit, adică ieșirea Marii Britanii din construcția europeană, este ceva nou, o situație complicată pe care cei care pleacă trebuie să o rezolve împreună cu cei care rămân.
Balazs Barabas: Se pare că britanicii au subestimat efectul votului lor asupra economiei britanice. Care este acum situația economiei britanice și care sunt prognozele pentru viitorul apropiat?
Iain Lindsay: V-aș contrazice afirmația referitoare la subestimarea de către britanici a impactului Brexit. E încă prea devreme să decidem asta. Referendumul a avut loc doar cu două luni în urmă. Realitatea economică este că Marea Britanie este încă puternică economic, a doua cea mai mare economie din UE și a cincea pe plan global. Londra este pe mai departe cel mai important centru financiar mondial, rata șomajului este printre cele mai scăzute din UE, Marea Britanie este pe mai departe un magnet pentru investitori, atât cei europeni cât și din afara Europei. La doar o săptămână de la rezultatul referendumului, banca japoneză Softbank a cumpărat pentru 24 de miliarde de lire cea mai mare companie britanică de software. Ceea ce pot să spun este că economica britanică are baze solide și suntem hotărâți să facem un succes din Brexit, ca să asigurăm relații economice puternice cu UE, dar și ca Marea Britanie să aibă o poziție economică solidă și în afara UE, în relațiile comerciale cu alte țări din lume. Am văzut deja miniștri britanici purtând discuții în SUA, China, promovând afacerile cu partenerii britanici. Consider că vom face un succes din Brexit.
Marea Britanie a fost mereu implicată în politica mondială, iar ieşirea din Uniunea Europeană va diminua puterea sa de influenţă. Asta nu înseamnă că la nivel global se vor lua decizii importante fără ca acest stat să nu fie ascultat.
Balazs Barabas: Țara dvs are un nou prim-ministru, Theresa May, dar și un nou ministru de externe, Boris Johnson, o persoană controversată. Ce schimbări aduce el în politica externă a Marii Britanii?
Iain Lindsay: Politica externă a Marii Britanii nu se schimbă fundamental. Suntem încă membri UE, suntem încă membri permanenți ai Consiliului de Securitate ONU. Doar 5 membri sunt permanenți aici. Suntem pe mai departe al doilea cel mai mare finanțator al NATO. Suntem membri Commonwealth, al grupurilor G7 și G20. Toate aceste poziții le deținem ca un drept al nostru, nu ca membri ai Uniunii Europene. Deci avem un rol important pe plan internațional, iar Theresa May și Boris Johnson au exprimat clar că Marea Britanie va continua să joace un rol internațional important. Deci nu am niciun dubiu că vom rămâne jucători importanți pe scena internațională, face parte din ADN-ul nostru, dacă vreți.
Balazs Barabas: Unii analiști spun că prin Marea Britanie, țările din Europa de Est vor pierde un aliat puternic. Marea Britanie a sprijinit întotdeauna interesele țărilor mai mici. Ce se va întâmpla cu acest sprijin puternic după ieșirea din UE?
Iain Lindsay: În primul rând, vom continua relațiile strânse cu Ungaria și celelalte țări ale grupului de la Vișegrad, dar și cu alte țări din Europa Centrală și de Est. Va fi mai important ca oricând faptul că Marea Britanie are relații bilaterale puternice cu fiecare țară din Europa Centrală și de Est, de la zona Baltică până la Marea Neagră. Este extrem de important pentru noi. Cunoaștem temerile exprimate de exemplu de țările Grupului de la Vișegrad privind viitorul UE și, la scară mai largă, viitorul Europei. Vrem să participăm la dezbaterile asupra viitorului Europei chiar dacă nu vom fi membri ai UE. Viitorul întregii Europe ne preocupă și pe noi. Suntem conștienți de importanța acestei dezbateri, vrem să luăm parte la ea. În cursul ultimilor ani, țările de la Vișegrad au susținut intens necesitatea reformării UE. Suntem de acord cu argumentele acestei necesități. Și chiar dacă nu vom mai fi membri ai UE, vom fi de acord și vom înțelege de ce țările din zonă vor să vadă reforme în UE. Dar în ce privește relațiile noastre bilaterale cu Ungaria, România, țările de la Vișegrad și alte state membre din zona Europei centrale și de est, aceste relații bilaterale vor fi mai importante ca oricând.
Balazs Barabas: Primul ministru Theresa May pregătește o întâlnire cu președintele Vladimir Putin, ceea ce arată, să spunem, semne ale unei relații mai strânse între Marea Britanie și Rusia. Pe de altă parte, există sancțiuni în vigoare din partea UE față de Rusia. Are în vedere Marea Britanie ridicarea sancțiunilor?
Iain Lindsay: M-aș întoarce la ceea ce am spus mai devreme: Marea Britanie rămâne un membru deplin al UE cu toate drepturile și obligațiile de membru până în ziua ieșirii. Marea Britanie a fost una din țările care au sprijinit cel mai puternic sancțiunile împotriva Rusiei din cauza evenimentelor din Ucraina și Crimeea. Este convingerea noastră că Rusia trebuie să-și respecte obligațiile cuprinse în acordul de la Minsk iar până atunci nu poate fi vorba de reducerea sancțiunilor. Deci cred că poziția Marii Britanii privind sancțiunile este foarte clară. Realitatea este că avem un nou prim ministru care trebuie să își formeze relațiile cu președintele Putin. A spus că așteaptă această întâlnire la summitul G20 din China luna viitoare. Sunt multe domenii pe care trebuie să le discutăm cu Rusia: antiterorism, securitate, dar în chestiunea sancțiunilor Marea Britanie are o poziție clară. Sprijinim ferm sancțiunile, până ce Rusia își va îndeplini obligațiile curpinse în acordul de la Minsk.
Reforma în interiorul Uniunii Europene a fost principalul motiv care a dus la propunerea ca Marea Britanie să iasă din blocul comunitar. Liderii europeni au fost de acord că este nevoie de îmbunătăţiri, dar au atras atenţia că acesta este un proces continuu, nu un eveniment care se întâmplă o dată şi gata.
Balazs Barabas: Ați evidențiat un subiect important, cel al importanței și chiar al necesității, până la urmă, a reformării Uniunii Europene. Care sunt aceste reforme necesare și cum se leagă ele de votul final asupra ieșirii Marii Britanii din UE?
Iain Lindsay: Marea Britanie a exprimat foarte clar că dorește să vadă reforme în UE. David Cameron a negociat cu lideri europeni un pachet pe care l-a prezentat apoi alegătorilor britanici pentru referendum. Dar britanicii au decis că preferăm să părăsim UE decât să rămânem într-o Uniune Europeană fără reforme suficiente. Cred că acesta ar fi mesajul referendumului, că viitorul nostru va fi mai bun în afara UE.
Balazs Barabas: Cu o mică majoritate, să adăugăm.
Iain Lindsay: Da, dar o majoritate democratică. A fost cel mai mare număr de britanici care au votat vreodată într-un referendum, 33 milioane de oameni. Și nu putem ignora acest lucru. Și acesta este motivul pentru care Theresa May, care a fost pentru rămânerea în UE, a spus că trebuie să respectăm votul referendumului, iar Brexit înseamnă Brexit. Și asta este acum în prim planul eforturilor noastre, de a corela votul referendumului cu dorința britanicilor, prin negocierea ieșirii noastre din UE. Dar cred că este destul de clar că sunt destul de mulți în Europa care împărtășesc opinia britanicilor, respectiv că Europa are nevoie de reforme. Și evident, aici în Budapesta, în această regiune vedem mulți oameni. Nu doar aici, ci și în Europa de vest oamenii simt că UE are nevoie de reforme pentru a conecta elita europeană cu oamenii obișnuiți din Europa. Această conexiune s-a pierdut, s-a rupt. Deci avem toată simpatia pentru oamenii din alte părți ale Europei care spun că acest proces de reformă trebuie să continue chiar dacă Marea Britanie nu mai este un stat membru.
Mai multă Europă sau o Europă mai bună? Aceasta este noua dilemă a liderilor europeni. Se pune problema cum să se întărească construcţia Uniunii, după „divorţul” de Marea Britanie. Să întărim şi să îmbunătăţim ceea ce avem deja sau să acceptăm membri noi? Variantele sunt încă în discuţie.
Balazs Barabas: Ați trăit mulți ani aici, în această regiune, deci o cunoașteți foarte bine. Cum credeți că Brexit va influența economia și societățile țărilor din Europa de Est?
Iain Lindsay: Evident, sunt multe neclarități, dar noi sperăm că impactul va fi unul pozitiv.Tot ce putem spune este că vrem să negociem cele mai bune condiții în așa fel încât relațiile viitoare dintre UE și Marea Britanie, viitoarele relații economice dintre fiecare stat membru și această regiune, Europea Centrală și de Est să rămână una puternică. Asta dorim să obținem în urma negocierilor. Evident, va fi o perioadă dificilă cea a următorilor ani, dar suntem hotărâți să ajungem la relații mai puternice, nu mai slabe.
Balazs Barabas: În urmă cu 10 ani ați fost diplomat la București, ați contribuit în mare măsură la aderearea României la UE și NATO. Ați urmărit de atunci evoluțiile din România și dacă da, cum le vedeți?
Iain Lindsay: Așa este, am petrecut 4 ani în România, am ajutat România în aderarea întâi la NATO, apoi la UE. Ca unul care am petrecut mult timp în Europa Centrală și de est am fost fericit când România și Bulgaria au aderat la UE, și mai târziu Croația. Au fost momente importante în reunificarea Europei după al doilea război mondial, după perioada comunistă, de a aduce din nou împreună țările europene. Deci am fost fericit să văd aderarea României și Bulgariei, sunt fericit să văd progresul pe care l-au făcut de atunci în aderarea la UE, și evident aș vrea să văd și mai strânsă această relație. Dar întrucât Marea Britanie se pregătește să iasă din UE sper și sunt sigur că relațiile noastre bilaterale cu România vor deveni mai puternice. Evident, am urmărit îndeaproape evoluția acestor relații, cele politice și economice, dar și cele de securitate și apărare pe care le avem cu România. Și sunt convins că vom continua întărirea lor.
Balazs Barabas: Dar logic ar fi ca fiind împreună membri UE, România și Marea Britanie ar avea șanse mai mari pentru o cooperare foarte strânsă. Cum vedeți perspectivele întăririi relațiilor după Brexit, când cele două țări nu vor mai face parte din aceeși zonă economică de cooperare?
Iain Lindsay: Dar realitatea este că relațiile de afaceri vor continua să fie la fel de importante. Liderii ungari mi-au spus că pentru ei este importantă o relație strategică importantă cu Marea Britanie, având în vedere că Marea Britanie va rămâne a doua cea mai mare economie din Europa. Sunt sigur că este și cazul României, că România va dori la fel să aibă o relație economică solidă, dat fiind că vom rămâne a doua cea mai mare economie din Europa, că vom rămâne membri ai Consiliului de Securitate ONU, că vom rămâne al doilea cel mai important finanțator al NATO. Pentru toate aceste rațiuni pot înțelege de ce nu doar Ungaria și România, dar și alte țări din această regiune vor vrea să aibă relații strategice puternice cu Marea Britanie, după ce ieșim din UE și de ce și noi vom vrea să avem relații strategice puternice cu aceste țări. Deci elementul bilateral al relațiilor va deveni mult mai important după ce vom părăsi UE.
Balazs Barabas: Primim știri contradictorii despre cum sunt văzuți românii care lucrează și trăiesc în Marea Britanie de către britanici. Unii spun că sunt cerșetori jalnici și enervanți, alții spun că sunt profesioniști străluciți care contribuie într-o măsură importantă la economia Marii Britanii. Dvs cum îi vedeți?
Iain Lindsay: Am trăit și lucrat în România 4 ani. Am și acum mulți prieteni români. Din punctul meu de vedere, în primul trebuie să spun că guvernul britanic a condamnat ferm atacurile care au avut loc împotriva unor imigranți din Europa centrală și de est după referendum. Și am spus clar că acest lucru nu își are locul sub nicio formă în societatea britanică. Sunt bucuros de contribuția românilor la economia britanică, la fel cum sunt bucuros de contribuția maghiarilor sau al polonezilor. Polonia a fost prima țară străină în care am lucrat. Oamenii din regiune au contribuit la prosperitatea economică britanică în ultimii 8 ani de la începutul crizei economice. Deci mă bucură nu doar relațiile politice, cele economice, dar și cele sociale, legăturile personale care s-au creat între români și britanici, între tinerii din Marea Britanie și România. Este în mod clar un lucru bun, trebuie să susținem aceste contacte directe între oameni. Deci salut contribuția românilor, a celor care lucrează la noi, a studenților români din Marea Britanie. Când am fost la Londra 5 luni să învăț maghiara am întâlnit mulți maghiari, majoritatea tineri și i-am spus președintelui și primului ministru ungar: trebuie să fiți mândri de contribuția cetățenilor dvs la dezvoltarea Marii Britanii. Lucrează din greu, studiază intens și contribuie nu doar la dezvoltarea Marii Britanii, dar și a Ungariei. Și sunt sigur că același lucru este valabil și pentru românii care lucrează și studiază la noi: contribuie nu doar la dezvoltarea Marii Britanii dar și a țării lor prin banii pe care îi trimit acasă. Așa cum s-a întâmplat și în Polonia, mulți s-au întors acasă mai bine pregătiți, cu cunoștințe și expertize mai multe și au contribuit la dezvoltarea țării lor.
Balazs Barabas: Am văzut de curând o știre care spunea că după votul Brexit, cetățeni britanici au început să ceară în număr mare cetățenie în alte țări europene. Ne putem aștepta ca cetățenii britanici să aplice masiv pentru cetățenie română în viitorul apropiat?
Iain Lindsay: Cred că vom vedea britanicii dorind să facem un succes din Brexit, să avem cele mai bune relații cu UE după ce ieșim din UE, dar și cu alte țări din lume. Ieșirea din UE dă șansa pentru Marea Britanie de a începe un nou capitol nu doar în relația noastră cu Europa dar și restul lumii, cu economiile în curs de dezvoltare din Asia, Africa și Americile. Privim cu optimism spre un viitor stabil pentru britanici în relația noastră cu Europa și restul lumii.
Înăuntrul sau în afara Uniunii Europene, Marea Britanie rămâne o destinaţie pentru refugiaţii şi migranţii care vor o viaţă mai bună. Procesul de rezolvare a situaţiei în care sunt aceşti oameni este unul de durată şi ţările puternice trebuie să se implice mai mult decât declarativ.
Balazs Barabas: O altă chestiune importantă astăzi este criza refugiaților. UE are un acord cu Turcia. Turcia dorește eliminarea vizelor pentru cetățenii săi în UE, iar UE pare să refuze acest lucru. Pe de altă parte vedem în Turcia decizii care par să fie contrare drepturilor omului și statului de drept. Cum vedeți situația din Turcia din punct de vedere și perspectivele de soluționare a crizei refugiaților?
Iain Lindsay: UE a negociat un acord cu Turcia asupra refugiaților. Iar acest acord este în vigoare. În ceea ce privește vizele pentru zona Schengen, Marea Britanie nu este membră a acordului Schengen. Primul ministru Theresa May a exprimat clar în Camera Comunelor că în viitorul apropiat Marea Britanie nu va elimina vizele pentru Turcia. Avem sistemul nostru de vize, pentru că nu suntem membri ai spațiului Schengen. Deci mi-e greu să comentez poziția spațiului Schengen față de Turcia. În ce privește relațiile politice cu Turcia, Marea Britanie a condamnat ferm tentativa de lovitură de stat din Turcia și am sprijinut continuarea democrației constituționale în Turcia. Alan Duncan, ministrul britanic pentru Europa, a vizitat recent Turcia și a exprimat clar sprijinul nostru pentru democrația constituțională în Turcia. În același timp am exprimat clar și îngrijorările noastre pe planul drepturilor omului în Turcia și necesitatea ca Turcia să respecte drepturile civile și drepturile omului și să urmeze principiul proporționalității în măsurile împotriva tentativei de puci. Deci poziția noastră de sprijin pentru democrație în Turcia este evidentă, dar ne-am exprimat în mod clar și îngrijorările privind drepturile omului în Turcia.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
