Unde au mințit Donald Trump şi Hillary Clinton în dezbaterea electorală

Donald Trump şi Hillary Clinton s-au înfruntat duminică într-o a doua dezbatere extrem de dură, marcată de atacuri personale, dar care a fost presărată cu numeroase contradicţii şi inexactităţi, relatează Associated Press citată de News, care prezintă o listă a acestora.

- TRUMP, întrebat dacă felul în care a povestit în 2005 că se poartă cu femeile reprezintă agresiune sexuală: “Nu, nu am spus acest lucru”.

ADEVĂRUL: Cu siguranţă nu a evocat o agresiune sexuală în declaraţiile înregistrate în 20015, dar a spus că a atins femei în zonele intime şi le-a sărutat fără permisiunea lor, folosindu-se de faptul că era celebru.

“Nici măcar nu trebuie să aştept (…). Când eşti vedetă, te lasă să o faci. Poţi să le faci orice”, s-a lăudat el în 2005, fără să ştie că este înregistrat

De asemenea, el a povestit avansurile sexuale pe care i le-a făcut unei femei măritate.

Nici un tribunal nu s-a pronunţat dacă ceea ce a povestit Trump reprezintă sau nu agresiune sexuală. Însă unii republicani care şi-au retras susţinerea pentru candidatura sa, precum şi numeroşi democraţi şi activişti pentru drepturile femeilor au avertizat că aşa pare.

- TRUMP despre comportamentului lui Hillary Clinton atunci când, ca tânără avocată, a reprezentat în instanţă o persoană acuzată că a violat copii: “A fost văzută de două ori râzând de fata care fusese violată. Kathy Shelton, acea tânără, este aici în această seară”, a spus republicanul.

ADEVĂRUL: Clinton nu a fost văzută niciodată râzând de victimă.

În 1975, când Shelton avea 12 ani, a fost agresată sexual în nord-vestul statului Arkansas. Clinton a fost desemnată de judecătorul însărcinat cu dosarul să îl reprezinte din oficiu pe presupusul atacator. După ce acuzarea a pierdut dovezi importante, clientul lui Clinton a pledat vinovat pentru a obţine o condamnare mai blândă.

Într-un interviu acordat un deceniu mai târziu, Clinton şi-a exprimat groaza faţă de infracţiune, dar a fost înregistrată râzând despre detaliile procedurale ale cazului.

Înregistrarea a fost folosită de grupurile conservatoare care încearcă să o atace pe Clinton în cursa pentru Casa Albă, dar aceasta nu şi-a exprimat amuzamentul faţă de soarta fetei.

- TRUMP despre femeile implicate în scandaluri sexuale alături de Bill Clinton: “Hillary Clinton a atacat acele femei şi le-a atacat cu răutate”.

ADEVĂRUL: Nu există dovezi clare, independente, că Hillary Clinton le-a atacat în vreun fel pe femeile care au susţinut sau au dovedit faptul că au întreţinut relaţii sexuale cu soţul ei.

Într-adevăr, în timpul alegerilor primare din 1992, ea a fost implicată profund în eforturile campaniei lui Clinton de a discredita una dintre femeile care au formulat astfel de acuzaţii, actriţa Gennifer Flowers, care susţinea că a avut o relaţie extraconjugală de lungă durată cu Bill Clinton. Nu există, însă, dovezi că ar fi atacat-o în vreun fel pe aceasta.

Ambii soţi Clinton au recunoscut că au avut probleme în căsnicie în trecut, dar au negat afirmaţiile lui Flowers.

Bill Clinton a recunoscut abia în 1998, în instanţă, că a întreţinut relaţii sexuale cu Flowers.

De asemenea, Hillary Clinton a recunoscut, de-a lungul anilor, că soţul ei a înşelat-o.

Nu există, însă, dovezi că a făcut eforturi să le păteze reputaţia sau să le intimideze pe femeile implicate.

Diane Blair, profesoară de ştiinţe politice şi prietenă a lui Hillary Clinton, care a murit în 2000, a lăsat în urmă o serie de interviuri private cu fosta Primă Doamnă, care i-a spus, în timpul scandalului Monica Lewinsky, că o consideră pe fosta stagiară „un personaj narcisist de desene animate”.

- CLINTON: “După o anchetă de un an, nu există dovezi că cineva a spat serverul pe care îl foloseam şi nu există dovezi pe care să le poată prezenta cineva (...) că materiale secrete au ajuns în mâinile greşite”

ADEVĂRUL: Dintre cele 30.000 de emailuri examinate de pe serverul privat al lui Clinton, peste 2.000 conţineau informaţii clasificate. Însă aproape toate au fost declarate clasificate la mult timp după ce au fost primite sau trimise de secretarul de Stat.

Directorul FBI James Comey a declarat că serverul lui Clinton era vulnerabil în faţa unor eventuale atacuri informatice, iar opinia publică nu va putea afla niciodată cu siguranţă dacă a fost sau nu spart.

Comey a conchis, într-adevăr, că niciun procuror rezonabil nu ar recomanda ca Hillary Clinton sau alţii să fie puşi sub acuzare în acest dosar.

- TRUMP despre Bill Clinton: “Şi-a pierdut licenţa (de a practica Dreptul – n.r.). A fost nevoit să plătească o amendă de 850.000 de dolari”.

ADEVĂRUL: Faptele prezentate de Trump sunt, în cel mai bun caz, amestecate. În 1998, avocaţii lui Bill Clinton au ajuns la un acord cu o fostă angajată a administraţiei Arkansas, Paula Jones, care îl acuza pe Clinton de hărţuire sexuală. Clinton i-a oferit lui Jones 850.000 de dolari pentru a renunţa la proces, dar nu a fost vorba de o amendă sau de recunoaşterea vinei.

Trump a greşit atunci când a descris consecinţele legale ale acestui caz. Într-un alt dosar, legat de primul şi care a ajuns la Curtea Supremă din Arkansas, Clinton a fost amendat cu 25.000 de dolari, iar licenţa sa pentru a practica dreptul în stat a fost suspendată timp de cinci ani.

- TRUMP: “Ea (Hillary Clinton – n.r.) vrea să ajungă la planul unui singur plătitor, ceea ce ar fi un dezastru (...), ea vrea să ajungă la un singur plătitor, ceea ce ar însemna că Guvernul decide, practic, tot”.

ADEVĂRUL: Senatorul de Vermont Bernie Sanders – nu Clinton – a pledat pentru un sistem medical administrat în totalitate de Guvern, similar celui din Canada.

Deşi propunerile lui Clinton ar extinde rolul Guvernului în sistemul medical, ea nu pledează pentru o renunţare completă la actualul sistem – o combinaţie între asigurările plătite de angajatori, programe guvernamentale precum Medicare şi Medicaid şi poliţe private, plătite de fiecare contribuabil în parte.

Dacă va câştiga alegerile, Clinton va încerca să introducă un plan de asigurări sponsorizat de Guvern pe piaţa asigurărilor medicale – proiect ale cărui baze au fost puse de preşedintele Barack Obama. Acesta ar urma să fie o alternativă la asigurarea privată.

- TRUMP: “Nu aş fi  dus trupele noastre în Irak”.

ADEVĂRUL: Nu există dovezi că Trump şi-a exprimat opoziţia publică faţă de război înainte de invazia americană. În schimb, el şi-a exprimat o susţinere voalată, într-un interviu acordat CNN în 2002. El a fost întrebat dacă susţine o posibilă invazie şi a răspuns ”Da, cred că da”.

Mai mult, pe 21 martie 2003, la numai câteva zile după lansarea invaziei, Trump a declarat: "Se pare că este un succes enorm din punct de vedere militar”.

Omul de afaceri a început să îşi exprime îndoielile în legătură cu conflictul abia spre sfârşitul anului 2003.

- TRUMP: “Nu îmi place deloc Assad. Dar Assad ucide ISIS. Rusia ucide ISIS”.

ADEVĂRUL: Nu este adevărat. Preşedintele sirian Bashar al-Assad consideră gruparea Statul Islamic una dintre multele organizaţii “teroriste” care îi ameninţă Guvernul, dar armata sa nu luptă împotriva jihadiştilor. Militarii regimului se concentrează pe combaterea grupărilor siriene de opoziţie, dintre care o parte sunt susţinute de Statele Unite.

Lupta împotriva militanţilor ISIS este purtată de o coaliţie internaţională condusă de SUA, cu ajutorul Turciei.

În timp ce Moscova afirmă că luptă împotriva extremiştilor ISIS în Siria, majoritatea raidurilor sale aeriene au vizat grupări de opoziţie care ameninţă Guvernul Assad.

- TRUMP, întrebat dacă a agresat sexual vreo femeie, vreodată, a răspuns: “Nu, nu am făcut-o”.

ADEVĂRUL: A fost acuzat de agresiune sexuală, dar acuzaţiile nu au fost dovedite.

Prima soţie a lui Trump, Ivana, l-a acuzat de viol într-o depoziţie de la începutul anilor ’90. Ulterior, ea a spus că nu s-a referit la actul fizic în sine, ci că s-a simţit violată.

De asemenea, Trump a fost dat în judecată pentru hărţuire sexuală în 1997, de Jill Harth, o femeie care, alături de partenerul său, au încercat să îl convingă pe Trump să sponsorizeze un concurs de frumuseţe la începutul anilor ’90.

Într-un interviu acordat recent pentru New York Times, Harth a spus că Trump i-a bărgat mâna sub fustă în timpul unui dineu din 1992 şi că, în altă ocazie, Trump a încercat să o oblige să întreţină relaţii sexuale în dormitorul fiicei sale, Ivanka.

Harth a renunţat la proces, după ce a ajuns la o înţelegere cu Trump. Omul de afaceri a negat acuzaţiile.

- TRUMP: “Ea vă creşte taxele, eu vă scad taxele (…). Ea creşte masiv taxele tuturor”.

CLINTON: “El ar sfârşi prin a creşte taxele pentru familiile din clasa de mijloc”.

ADEVĂRUL: Clinton nu vrea să crească taxele tuturor. Aproape toate propunerile de creştere a taxelor formulate de Hillary Clinton îi vizează pe cei mai bogaţi 5% dintre americani, potrivit Centrului pentru Politica Taxelor, o organizaţie independent politic.

Trump propune reduceri massive de taxe, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru cele juridice. Nu este clar, însă, dacă toţi americanii ar avea de câştigat de pe urma unei astfel de măsuri.

Potrivit Fundaţiei pentru Taxe (conservatoare), 80% dintre cei mai săraci contribuabili s-ar bucura de o creştere a veniturilor după plata impozitelor şi taxelor cu 1,9%. Cei mai bogaţi 1% dintre americani ar înregistra o creştere a veniturilor cu 10,2%.

Cu toate acestea, Clinton ar putea avea dreptate atunci când spune că propunerile lui Trump ar duce la o creştere a taxelor pentru multe familii din clasa de mijloc sau cu venituri mici. Planul elimină aşa-numita clauză de “excludere personală”, care le permite în prezent familiilor să îşi reducă venitul impozabil cu până la 4.050 de dolari pentru fiecare membru al familiei, inclusiv pentru copii.

Trump vizează să înlocuiască această clauză cu deduceri mai mari, dar pentru multe familii monoparentale sau cu mai mult de trei copii, deducerea standard nu ar fi suficient de mare pentru a compensa eliminarea clauzei.