Live Text Zelenski a decis continuarea rezistenței la Bahmut. Trupele ruse atacă în valuri pe mai multe direcţii în estul Ucrainei

Suntem în ziua 384 a războiului început de Vladimir Putin în Ucraina. Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat luni seară, în discursul adresat naţiunii, că oficialităţile ucrainene vor face „tot posibilul şi imposibilul” pentru a oferi sprijin soldaților care se află pe linia frontului, în timp ce Rusia vrea să prelungească doar cu 60 de zile acordul privind cerealele ucrainene. Curtea Penală Internaţională deschide două cazuri de crime de război împotriva Rusiei, iar publicația americană Politico dezvăluie că au apărut primele fisuri în alianța anti-Rusia dintre SUA și Ucraina. Între timp, Vladimir Putin susține că miza războiului din Ucraina este „însăşi existenţa Rusiei ca stat”. Mai mult, președintele rus își caută noi recruți în închisorile pentru femei, pentru a compensa pierderile grele suferite de trupele lui, scrie The Moscow Times.

LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.

Ucraina anunță o nouă întâlnire Ramstein privind livrările de arme

ACTUALIZARE 00:00 Ministrul ucrainean al Apărării, Oleksii Resnikov, a anunţat marţi o nouă întâlnire în aşa-numitul format Ramstein privind livrările de arme pentru ţara sa, informează dpa, citată de Agerpres.

Întâlnirea va avea loc miercuri, a anunţat Oleksii Resnikov pe Facebook, după o întâlnire cu ministrul olandez al Apărării, Kajsa Ollongren. La întâlnirea din oraşul-port Odesa din sudul Ucrainei, Kajsa Ollongren a susţinut perspectiva livrării Ucrainei a două nave din clasa Alkmaar până în 2025. Ţările de Jos vor asigura, de asemenea, instruirea marinarilor.

În legătură cu un anunţ similar din partea Belgiei şi făcând referire la navele deja livrate de Marea Britanie, ministrul ucrainean al Apărării a menţionat formarea unei „coaliţii a navelor”. 

Soldații ucraineni și-au încheiat antrenamentul pe tancurile Leopard 2 în Germania

ACTUALIZARE 22:55 Kira Rudik, membru al parlamentului ucrainean, a anunțat marți pe Twitter că soldații ucraineni și-au încheiat antrenamentul pe tancurile Leopard 2 în Germania, scrie The Guardian.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Citește inteligent cu Newsletter-ul Digi24.ro

Digi24.ro îți oferă posibilitatea să-ți alegi ce dorești să citești, când îți dorești

Abonează-te la Newsletter-ul Digi24.ro

Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro

Află mai multe

Germania a confirmat în ianuarie că va furniza Ucrainei 14 tancuri Leopard 2A6 și va acorda țărilor partenere permisiunea de a reexporta alte tancuri de luptă la Kiev, depășind temerile legate de trimiterea de arme grele pe care Ucraina le consideră cruciale pentru a învinge invazia rusă.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Rusia denunță la ONU și OSCE planul Ucrainei de a „distruge” Biserica Ortodoxă

ACTUALIZARE 21:30 Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, i-a sesizat marţi pe conducătorii ONU şi OSCE cu privire la decizia Ucrainei de a-i expulza pe călugării Bisericii Ortodoxe Ucrainene din sediul său principal din Kiev, ceea ce, în opinia sa, este o încercare de „distrugere” a bisericii subordonate Patriarhiei Mocovei, relatează EFE, potrivit Agerpres.

Într-o scrisoare adresată secretarului general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, şi actualului preşedinte al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Bujar Osmani, Lavrov denunţă ceea ce Rusia consideră a fi „încălcări flagrante ale drepturilor universale şi constituţionale ale credincioşilor ortodocşi din Ucraina”. „Aceste încălcări se bazează pe politica represivă a regimului de la Kiev, al cărui scop este de a distruge Biserica Ortodoxă Ucraineană” (Ukrainska Pravoslavna Terkva, UPT), subordonată Patriarhiei Moscovei, susţine ministrul de externe rus.

Serghei Lavrov dă ca exemplu exproprierea „masivă” a UPT, lichidarea „forţată ilegală” a parohiilor acesteia, sub masca transferurilor voluntare către o altă jurisdicţie, sancţiuni împotriva episcopilor Bisericii Ortodoxe canonice şi „presiunea morală şi fizică” asupra preoţilor şi enoriaşilor.

Ministrul rus de externe face apel către liderii internaţionali să ceară Kievului să pună capăt „arbitrariului şi represiunii împotriva Bisericii Ortodoxe canonice şi să împiedice evacuarea forţată a călugărilor de la Lavra Peşterilor din Kiev” ( Pecerska Lavra din Kiev).

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill, a transmis sâmbătă un apel similar cu cel al lui Lavrov către Papa Francisc şi alţi lideri religioşi, precum şi către secretarul general al Consiliului Mondial al Bisericilor, către secretarul general al ONU şi preşedintele în exerciţiu al OSCE, către Consiliul Europei şi Înaltul Comisariat ONU pentru drepturile omului, între alţii.

La 10 martie, rezervaţia naţională Kiev-Pecersk a informat mânăstirea Bisericii Ortodoxe Ucrainene din cadrul acestui complex cu privire la rezilierea contractului (din 2013) de utilizare gratuită a mănăstirii, a templelor şi a altor proprietăţi religioase, ceea ce înseamnă că toţi călugării UPT de aici trebuie să plece înainte de sfârşitul lunii martie.

Această decizie intervine după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a efectuat zeci de percheziţii în clădirile BOU, inclusiv în cele ale acestei congregaţii, şi a deschis dosare penale împotriva principalilor săi reprezentanţi pentru „activităţi subversive”.

În plus, Consiliul pentru Apărare şi Securitate Naţională al Ucrainei a anunţat sancţiuni împotriva a peste 10 clerici şi persoane legate de congregaţia pro-rusă, inclusiv stareţul mănăstirii, mitropolitul Pavlo (Lebed), care declarase într-o înregistrare video cu o zi în urmă că călugării nu vor părăsi mănăstirea. „Noi nu suntem colaboratori ai Rusiei, suntem cetăţeni ai statului nostru, suntem oameni care trăiesc aici din 1988, dintre care mulţi nu au unde să se ducă. Nimeni nu ne poate îndepărta de iubirea lui Dumnezeu”, a declarat mitropolitul Pavlo, potrivit ziarului Ukrainska Pravda.

Biserica Ortodoxă Ucraineană, ataşată din punct de vedere istoric Patriarhiei Moscovei, în timp ce o altă ramură a ortodoxiei ucrainene este ataşată Patriarhiei Constantinopolului, a anunţat în luna mai că rupe legăturile cu Rusia. Dar guvernul ucrainean nu a recunoscut această decizie, considerând că aceasta rămâne dependentă de facto de Biserica Rusă, notează AFP.

Lituania prelungeşte starea de urgenţă la frontierele cu Rusia şi Belarus

ACTUALIZARE 21:25 Lituania a prelungit marţi starea de urgenţă în regiunile sale de la frontierele cu Rusia şi Belarus până la 2 mai din cauza războiului din Ucraina şi migraţiei ilegale, informează DPA, potrivit Agerpres.

Parlamentul ţării baltice membre a UE a aprobat o decizie în acest sens a guvernului de la Vilnius. Regimul special, care a fost deja prelungit de mai multe ori, a fost impus imediat după invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie anul trecut. Lituania, membru NATO, se învecinează cu exclava Kaliningrad a Rusiei şi cu aliatul acesteia Belarus. Împreună cu vecinii săi Estonia şi Letonia, ambele de asemenea foste republici sovietice şi actuali membri NATO, Lituania a adoptat o poziţie dură faţă de acţiunile Moscovei în Ucraina.

Aplicată iniţial la nivel naţional, reglementarea a fost recent limitată la regiunile de frontieră şi alte puncte de control precum aeroporturi şi gări. Măsura permite autorităţilor să oprească şi să percheziţioneze vehicule şi oameni în zona de frontieră şi să întărească protecţia obiectivelor strategice şi infrastructurii.

Starea de urgenţă este în vigoare de-a lungul frontierei cu Belarus din noiembrie 2021, când a fost impusă în timp ce mii de migranţi încercau să treacă ilegal frontiera externă a UE. Măsura permite poliţiei de frontieră din Lituania să trimită înapoi migranţi şi include de asemenea restricţii de intrare pentru cetăţenii ruşi şi un regim de vize mai strict.

Ungaria cere sprijinul OSCE pentru amânarea aplicării legii din Ucraina privind minorităţile etnice

ACTUALIZARE 21:20 Guvernul ungar a solicitat Înaltului Comisar al OSCE pentru Minorităţile Naţionale sprijin pentru eforturile de a obţine amânarea aplicării unei legi ucrainene prin care „şcolile minorităţilor în Ucraina ar urma să fie de fapt închise”, a declarat marţi, la Haga, ministrul ungar de externe Peter Szijjarto, potrivit agenţiei MTI, scrie Agerpres.

După izbucnirea războiului în Ucraina, guvernul ungar a luat decizia „ca, până la încheierea conflictului, să nu ridice chestiunea îngrădirii drepturilor ungurilor din Transcarpatia” şi „a menţinut această decizie atât timp cât a fost posibil, dar recenta legislaţie contestată a înrăutăţit şi mai mult situaţia comunităţii etnice ungare” din Ucraina, a menţionat Szijjarto în urma discuţiilor cu Înaltul Comisar al OSCE, Kairat Abdrakhmanov.

Potrivit şefului diplomaţiei de la Budapesta, în Ucraina există în prezent 99 de şcoli primare şi secundare ungare care, începând din luna septembrie, vor deveni şcoli de stat ucrainene, iar elevii nu vor mai putea susţine examenele de absolvire sau de admitere la facultate în limba lor maternă, instruirea vocaţională în limba maghiară urmând de asemenea să înceteze.

Începând de la clasa a V-a în sus, cursurile în limba maghiară vor fi reduse la 20%, iar universităţile nu vor mai avea dreptul să-şi aleagă limba de studiu, a mai spus Szijjarto. El a subliniat faptul că Ungaria ajută refugiaţii ucraineni prin deschiderea a „1.300 de şcoli şi grădiniţe”, aceasta „în timp ce, în Transcarpatia, 100 de şcoli maghiare au interdicţie să continue ca şcoli ce le predau copiilor în limba maghiară”. „Aceasta este în mod evident inacceptabil şi ruşinos (...), este un caz asupra căruia organizaţiile internaţionale şi Uniunea Europeană trebuie sau ar trebui să acţioneze”, consideră ministrul ungar.

Înaltul Comisar al OSCE a tratat mereu această chestiune cu simpatie şi „a fost întotdeauna dispus să privească chestiunea mai degrabă factual decât conform ideologiilor sau aşteptărilor politice”, a continuat Szijjarto. „El a spus clar că situaţia este evident inacceptabilă şi contravine reglementărilor internaţionale”, a adăugat şeful diplomaţiei ungare.

Guvernul de la Budapesta continuă să susţină etnicii maghiari din Ucraina, „dintre care mulţi au fost înrolaţi în armată şi au murit pe front”, a mai subliniat ministrul ungar de externe.

Putin spune că exploziile gazoductelor Nord Stream au fost executate la „nivel de stat”

ACTUALIZARE 21:15 Preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat marţi că explozia gazoductelor Nord Stream a fost executată la „nivel de stat”, respingând ca „total absurdă” ideea că un grup autonom pro-Ucraina ar fi fost responsabil, transmite Reuters.

Gazoductele Nord Stream 1 şi 2 care legau Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost lovite în septembrie 2022 de o serie de explozii neexplicate, în ceea ce Moscova a numit un act de „terorism internaţional”.

Danemarca, Suedia şi Germania au întreprins propriile anchete în legătură cu exploziile, însă Moscova afirmă că nu a fost ţinută la curent cu aceste investigaţii. „Le-am solicitat autorităţilor daneze (..) să lucrăm împreună sau să formăm un grup internaţional de experţi, specialişti”, a spus Putin într-un interviu la postul de stat Rossiya-1.

Citește continuarea AICI

MAE rus acuză SUA de „crearea unor focare de tensiune” în Republica Moldova şi Georgia

ACTUALIZARE 21:00 SUA şi sateliţii lor încearcă să creeze focare de tensiune pentru o confruntare geopolitică cu Rusia în Republica Moldova şi Georgia, a declarat marţi ministrul rus adjunct de externe Aleksandr Gruşko, citat de agenţia de presă oficială TASS, potrivit Agerpres. 

„Evident ne îngrijorează totul, ne îngrijorează situaţia din Georgia şi cea din Republica Moldova pentru că America încearcă să le dicteze ce să facă şi ce să nu facă”, a declarat Gluşko, adăugând că cele două state, situate departe de SUA, sunt vecine cu Rusia.

„Vedem că SUA împreună cu sateliţii lor duc situaţia într-acolo încât să creeze din ce în ce mai multe focare de tensiune de-a lungul graniţelor noastre şi încearcă să organizeze un fel de competiţie geopolitică în aceste zone-cheie pentru interesele de securitate ale Federaţiei Ruse, chiar şi din motive geografice”, a afirmat oficialitatea diplomatică rusă, răspunzând la o întrebare adresată de reporterul TASS.

Citește continuarea AICI

Principalii competitori republicani pentru președinția SUA, Trump și DeSantis spun că apărarea Ucrainei nu este un „interes vital"

ACTUALIZARE 20:55 Fostul preşedinte al Statelor Unite, Donald Trump, şi posibilul său principal rival în cursa pentru nominalizarea republicană în alegerile din 2024, Ron DeSantis, au declarat amândoi că apărarea Ucrainei nu reprezintă un „interes vital" al Statelor Unite.

„Nu ne putem asuma un angajament într-un război în străinătate care se împotmoleşte, înaintea apărării propriei noastre ţări”, a spus la postul Fox News, luni seară, Ron DeSantis, politician conservator în vârstă de 44 de ani şi unul dintre cei mai bine cotați republicani pentru cursa prezidențială din 2024, conform Agerpres.

Este prima dată când guvernatorul Floridei, a cărui candidatură pentru alegerile prezidenţiale din 2024 este foarte aşteptată în rândurile republicanilor, manifestă o poziţie atât de clară asupra războiului pornit de Rusia în Ucraina.

Citește continuarea AICI

Ambasadorul Rusiei în SUA, convocat după doborârea de către ruși a unei drone americane deasupra Mării Negre

ACTUALIZARE 20:50 Ambasadorul Rusiei în Statele Unite a fost convocat la Washington, după ce rușii au interceptat marți o dronă americană deasupra Mării Negre, a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, potrivit The Guardian.

Citește continuarea AICI

Un avion de luptă al Rusiei a lovit o dronă Reaper a SUA deasupra Mării Negre

ACTUALIZARE 20:45 Un „incident” în care a fost implicată o dronă Reaper de fabricație americană a avut loc deasupra Mării Negre. Potrivit forțelor armate americane din Europa, drona a fost lovită de un avion rusesc Su-27.

Avioanele de luptă Su-27 au aruncat combustibil în fața dronei, apoi unul dintre ele s-a ciocnit cu MQ-9 Reaper care opera în spațiul aerian internațional deasupra Mării Negre, provocând prăbușirea dronei, a precizat USEUCOM într-un comunicat.

„Una dintre aeronavele rusești Su-27 a lovit elicea dronei MQ-9. De câteva ori înainte de coliziune, avioanele Su-27 au aruncat combustibil și au zburat în fața dronei într-o manieră nesăbuită, nesănătoasă din punct de vedere ecologic și neprofesională. Acest incident demonstrează o lipsă de competență, pe lângă faptul că este nesigur și neprofesionist”, se arată în comunicat. Incidentul a fost aproape să ducă și la prăbușirea avionului rusesc.

Statele Unite vor continua să opereze zboruri peste Marea Neagră și nu vor fi descurajate de interceptarea de către Rusia a unei drone în spațiul aerian internațional, a declarat marți purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Naţională de la Casa Albă, John Kirby, relatează CNN. Deși susține că astfel de interceptări sunt normale și au mai avut loc în ultimele săptămâni, Kirby califică acțiunea Rusiei de marți drept „nesăbuită și nesigură”.

El mai spune că președintele Joe Biden a fost informat despre incident.  Kirby a spus marți că Rusia nu va reuși să descurajeze Statele Unite să efectueze zboruri deasupra Mării Negre. „Dacă mesajul este că vor să ne descurajeze sau să ne descurajeze să zburăm și să operam în spațiul aerian internațional, deasupra Mării Negre, atunci acel mesaj va eșua, pentru că asta nu se va întâmpla”, a spus el.

„Vom continua să zburăm și să operam în spațiul aerian internațional deasupra apelor internaționale”, a adăugat el. „Marea Neagră nu aparține nici unei națiuni. Și vom continua să facem ceea ce trebuie să facem pentru interesele noastre de securitate națională în acea parte a lumii”, a completat acesta.

Zelenski și comandanții armatei au decis să continuarea rezistenței în Bahmut

ACTUALIZARE 18:25 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi comandamentul armatei ucrainene au convenit marţi să continue apărarea oraşului Bahmut din estul Ucrainei asediat de trupele ruse, transmite Reuters, scrie Agerpres.

„În urma analizei operaţiunii defensive în direcţia Bahmut, toţi membrii (...) au exprimat o poziţie comună de a continua rezistenţa şi apărarea oraşului Bahmut”, a transmis într-o declaraţie biroul lui Zelenski, după o întâlnire la care au participat acesta din urmă, principalii responsabili guvernamentali şi ofiţerii superiori din armata ucraineană.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

În acest timp, potrivit declaraţiilor unor militari ucraineni citaţi de Reuters, trupele ruse atacă în valuri pe mai multe direcţii de-a lungul liniei frontului din estul Ucrainei. Cele două tabere sunt blocate într-un război sângeros de uzură purtat în principal cu infanteria şi artileria, suferind mari pierderi umane şi materiale, iar în ultimele patru luni linia frontului a cunoscut puţine schimbări, doar cu înaintări minore ale trupelor ruse.

Cum pătrunderile semnificative în alte părţi ale frontului au eşuat, trupele ruse încearcă în continuare să cucerească integral oraşul Bahmut, unde controlează partea de est a acestuia, avansează către centru şi au încercuit parţial trupele ucrainene din trei direcţii, acestea din urmă având deschise doar spre vest liniile de comunicare, dar şi acestea sunt în raza de acţiune a artileriei ruse.

Kievul speră ca prin continuarea rezistenţei la Bahmut să provoace armatei ruse şi unităţii paramilitare Wagner pierderi cât mai mari pentru a le slăbi în perspectiva unei contraofensive pe care armata ucraineană ar putea să o lanseze primăvara aceasta odată cu uscarea pământului noroios şi după ce va primi noile tancuri şi blindate occidentale, în special cele circa 50 de tancuri Leopard 2 şi cele peste 100 de vehicule blindate americane Bradley.

În mesajul său de luni seară, preşedintele Zelenski a spus că „viitorul se decide” în bătăliile aflate în desfăşurare în partea de est a Ucrainei, unde „este foarte greu, foarte dureros”, dar „trebuie să distrugem forţa militară a inamicului”.

Analişti militari ucraineni avertizează însă că rezistenţa la Bahmut provoacă pierderi mari nu doar trupelor ruse, ci şi celor ucrainene, mai ales că acestea luptă acolo pe un teren nefavorabil unde sunt atacate din mai multe direcţii, ceea ce le-ar putea diminua resursele pentru contraofensiva plănuită de Kiev.

Polonia ar putea trimite Ucrainei avioane MIG-29 în următoarele săptămâni

ACTUALIZARE 18:10 Polonia ar putea transfera Ucrainei avioane MIG-29 în următoarele 4-6 săptămâni, a spus marţi premierul polonez Mateusz Morawiecki. El a sugerat că aliaţii Kievului se apropie de un acord asupra următorului pas în ajutorul militar oferit Ucrainei în războiul cu Rusia, care să cuprindă de asemenea avioane de luptă, relatează Reuters.

Guvernul de la Varşovia anunţase deja că este pregătit să ofere Ucrainei avioane de vânătoare MIG-29, dar în cadrul unei coaliţii de ţări, Slovacia la rândul ei manifestându-şi disponibilitatea de a dona Ucrainei întreaga sa flotă de 11 avioane de acelaşi tip şi pe care le-a scos din exploatare, relatează Agerpres.

Citește continuarea AICI

Putin: Miza conflictului din Ucraina este existența Rusiei ca stat

ACTUALIZARE 18:00 Preşedintele rus Vladimir Putin a susţinut marţi că miza campaniei militare în Ucraina este însăşi existenţa Rusiei ca stat, şi că economia acesteia din urmă a făcut faţă sancţiunilor occidentale impuse în urmă cu un an după declanşarea invaziei asupra Ucrainei, dar a admis că pe termen mediu aceste sancţiuni pot fi un pericol, transmit agenţiile Reuters şi EFE, potrivit Agerpres.

Vorbind în faţa lucrătorilor unei uzine aeronautice din regiunea estică Buriaţia, care fabrică elicoptere pentru armata rusă, Putin şi-a reluat argumentele conform cărora obiectivul Occidentului este destrămarea Rusiei. „Aşadar, pentru noi aceasta nu este o misiune geopolitică, ci o misiune pentru supravieţuirea Rusiei ca stat, pentru crearea condiţiilor dezvoltării viitoare a ţării şi a copiilor noştri”, a spus liderul de la Kremlin.

El a acuzat Occidentul că foloseşte Ucraina drept un instrument pentru purtarea unui război împotriva Rusiei cu obiectivul de a-i provoca acesteia din urmă o „înfrângere strategică”.

Întrebat dacă a fost îngrijorat pentru economia rusă după ce Occidentul a impus anul trecut Rusiei sancţiuni fără precedent, Putin a susţinut că economia rusă s-a dovedit a fi mai puternică decât oricine ar fi crezut. Potrivit preşedintelui rus, companiile occidentale care au părăsit Rusia şi statele occidentale se aşteptau ca economia acesteia să intre în colaps, cu fabrici care să înceteze producţia, şomaj şi proteste stradale, dar între timp sistemul financiar al Rusiei s-a consolidat şi ţara a devenit mai suverană din punct de vedere economic.

„Ne-am crescut suveranitatea economică de câteva ori. La urma urmei, pe ce a mizat inamicul nostru ? Că vom intra în colaps în 2-3 săptămâni sau într-o lună (...) Asta nu s-a întâmplat. S-a dovedit, pentru mulţi dintre noi, şi chiar şi mai mult pentru ţările occidentale, că fundamentele esenţiale ale stabilităţii Rusiei sunt mult mai puternice decât oricine ar fi crezut”, a apreciat Putin. „Au sperat că PIB-ul nostru va scădea cu 20% sau mai mult. Nu a fost deloc aşa. Avem o scădere, dar nu de 20%, ci de 2,1%”, a semnalat el.

Totuşi, Putin a recunoscut pericolul pe termen lung al sancţiunilor occidentale. „Da, trebuie să recunoaştem că aceia care ne doresc răul speră să ne provoace probleme pe termen mediu. Într-adevăr, acest pericol există. Suntem conştienţi de el”, a admis liderul de la Kremlin. Cât despre Ucraina, el a insistat că Rusia a încercat decenii la rând să menţină relaţii bune cu această ţară, dar „totul s-a schimbat în 2014”, odată cu „lovitura de stat instigată de Occident”.

Ucraina protestează după ce guvernatorul insulei Bali a propus oprirea acordării vizelor la sosirea turiştilor

ACTUALIZARE 17:55 Ucraina a criticat marţi o propunere a guvernatorului insulei staţiune Bali din Indonezia de a opri acordarea vizelor la sosirea turiştilor ucraineni, alături de vizitatorii ruşi, relatează DPA.

Duminică, guvernatorul din Bali, I Wayan Koster, a declarat că a trimis o scrisoare către Jakarta, solicitând ca această politică să fie retrasă pentru vizitatorii din ţările în război Rusia şi Ucraina, invocând frecventele lor încălcări ale legii şi normelor locale.

Ambasadorul Ucrainei în Indonezia, Vasîl Hamianin, a numit „ilogic” ca ucrainenii să fie puşi împreună cu ruşii. „Cred că acest lucru este foarte ofensator la adresa mea, ca cetăţean al Ucrainei”, a declarat Hamianin reporterilor.

Politica de vize la sosire le permite cetăţenilor din 86 de ţări să obţină viza la intrarea în Indonezia contra cost. Ea este valabilă 30 de zile şi poate fi prelungită o dată cu încă 30 de zile.

Koster a spus că încălcările comise de turişti din Ucraina şi Rusia au inclus depăşirea termenului de acordare a vizelor, muncă la negru şi provocarea de tulburări publice în Bali. „De ce aceste două ţări? Pentru că sunt în război chiar acum şi nu este sigur în ţările lor”, a declarat el. „Mulţi dintre ei vin în Bali într-un mare număr. Printre ei sunt oameni care nu sunt aici pentru turism, ci pentru a căuta confort şi a munci”, a adăugat el.

Ambasada Rusiei din Jakarta nu a răspuns solicitărilor pentru comentariu, adaugă agenţia de presă DPA.

Rușii se bombardează singuri. O rachetă defectă a căzut peste o zonă rezidențială în Belgorod

ACTUALIZARE 17:10 O rachetă a rușilor s-a prăbușit luni dimineață într-o zonă rezidențială din orașul Belgorod, din Rusia. Potrivit unor imagini publicate pe rețelele sociale, racheta își schimbă brusc traiectoria și lovește localitatea aflată în apropierea graniței cu Ucraina.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Potrivit Sky News, nu există informații despre posibile victime sau distrugerile cauzate de racheta defectă.

Citește continuare AICI

Jurnalul unui rus care ținea evidența soldaților din Vuhledar: „Ziua 1- o sută de soldați au plecat, s-au întors 16”

ACTUALIZARE 16:55 Armata ucraineană a publicat marți fotografia unui jurnal în care un ofițer rus își nota numărul camarazilor trimiși să lupte și numărul celor care se mai întorceau. Potrivit ministerului ucrainean al Apărării, jurnalul a fost capturat în regiunea Vuhledar.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Potrivit fotografiei publicate de armata ucraineană, în jurnal sunt notate patru zile în care rușii au pierdut aproape 400 de soldați: „1 martie: 100 de soldați au întreprins un asalt; au ramas 16. 3 martie: din 116 soldați au rămas 23. 4 martie: din 103 soldați au rămas 15. 5 martie: din 115 soldați au rămas 3.

Citește continuarea AICI

Statele UE măresc plafonul destinat finanțării parțiale a ajutorului militar pentru Ucraina

ACTUALIZARE 16:50 Consiliul Uniunii Europene, care reuneşte statele membre, a adoptat marţi formal decizia prin care va fi crescut până la 7,979 miliarde de euro plafonul financiar până în anul 2027 pentru fondul denumit Facilitatea Europeană pentru Pace (EPF), pe care blocul comunitar îl foloseşte pentru a finanţa parţial armele pe care le oferă Ucrainei, relatează agenţia EFE.

Decizia de marţi confirmă acordul politic convenit de statele membre pe 12 decembrie, respectiv creşterea plafonului de finanţare al EPF la 2 miliarde de euro pentru anul 2023, cu posibilitatea unei creşteri suplimentare de până la 5,5 miliarde de euro până în 2027.

Creat în 2021, atunci cu obiectivul de a finanţa "acţiuni comune de politică externă şi securitate relaţionate cu chestiuni militare şi de securitate, cu obiectivul prevenirii conflictelor, prezervării păcii şi consolidării securităţii şi stabilităţii internaţionale", fondul Facilitatea Europeană pentru Pace este finanţat din contribuţii ale statelor UE. Acest fond a fost folosit de când a început invazia rusă în Ucraina pentru a li se rambursa parţial statelor membre costurile cu armele şi muniţiile oferite Kievului.

La reuniunea miniştrilor europeni ai apărării desfăşurată pe 8 martie la Stockholm a fost discutat un plan propus de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell şi care prevede ca statele UE să furnizeze urgent Ucrainei, din propriile lor stocuri, obuze de calibrul 155 mm, finanţarea de un miliard de euro în acest scop urmând să fie asigurată din contribuţiile la EPF ale statelor membre.

Ulterior, conform aceluiaşi plan, o sumă de încă un miliard de euro din EPF ar urma să fie folosită pentru achiziţii comune de obuze tot de calibrul 155 şi destinate de asemenea Ucrainei, adică aproximativ 250.000 de obuze, dar care urmează să fie fabricate de industria de apărare europeană şi/sau să fie cumpărate din state terţe.

Dar ministrul ucrainean al apărării, Oleksii Reznikov, prezent la reuniunea de la Stockholm, şi-a manifestat nemulţumirea faţă de planul european, considerându-l în continuare insuficient. El a subliniat că Ucraina are nevoie de măcar un milion de obuze de calibrul 155 mm, al căror cost ar fi de circa 4 miliarde de euro, aşadar cel puţin dublu faţă de planul discutat şi asupra căruia sunt aşteptaţi să decidă miniştrii europeni de externe la reuniunea lor din 20 martie.

Rusia acuză „teritoriile învecinate” de presupuse atacuri asupra sistemului său de sateliţi

ACTUALIZARE 16:40 Sistemul rusesc de sateliţi ar fi vizat de atacuri dinspre „teritoriile învecinate” cu Rusia, prin care se încearcă bruierea sau înlocuirea semnalelor de satelit, a declarat marți Aleksei Volin, directorul companiei Kosmiceskaia Sviazi (Comunicaţie spaţială), citat de agenţiile de presă EFE şi Interfax, potrivit Agerpres. El spune că presupusele atacuri au determinat autorităţile ruse să ia măsuri pentru a-şi proteja sateliţii.

În cadrul unui forum dedicat dezvoltării informatice a economiei ruse, Volin a declarat că societatea sa lucrează în prezent la crearea unui sistem „care va permite stabilirea prezenţei interferenţelor dăunătoare orientate spre sateliţi”. „Din păcate, în ultimul timp, acest aspect a devenit deosebit de important, întrucât din teritoriile învecinate se desfăşoară atacuri constante împotriva grupului de sateliţi ruşi”, a afirmat el.

Dezvoltarea acestui program, potrivit lui Volin, care ar urma să fie finalizat până la sfârşitul acestui an, se bazează pe soluţii locale. Rusia, care acuză NATO că furnizează Ucrainei informaţii operative obţinute prin sateliţi, a lansat mai mulţi sateliţi militari în ultimul an.

Ministerul rus al Apărării a lansat în decembrie de pe cosmodromul Pleseţk o rachetă purtătoare Soiuz-2.1b cu mai mulţi sateliţi militari, fără a preciza numărul acestora. Această lansare survenea după cea din noiembrie, când fuseseră plasaţi pe orbită doi sateliţi ruşi.

În octombrie, Ministerul Apărării de la Moscova plasase pe orbită trei sateliţi militari, unul în data de 15, ceilalţi doi în 22, ce au fost transportaţi cu rachete purtătoare Angara şi, respectiv, Soiuz-2.1b, plus un satelit de navigaţie Glonass-K, controlat tot de Ministerul rus al Apărării.

Un alt satelit militar Kosmos-2558 a fost de asemenea lansat în luna august, după lansarea altor echipamente de comunicaţii, navigaţie şi militare, efectuate în martie, aprilie, mai şi iulie, toate aceste operaţiuni desfăşurându-se sub controlul Forţelor Aerospaţiale Ruse.

Ministrul rus al Apărării ordonă dublarea producţiei de rachete de înaltă precizie

ACTUALIZAREA 16:35 Ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, a ordonat marţi Corporaţiei de Armament de Rachete Tactice să-şi dubleze producţia de rachete de înaltă precizie, ceea ce coincide cu analizele occidentale potrivit cărora Rusia se confruntă cu o penurie de muniţie şi rachete în contextul ratei ridicate de utilizare a acestora în conflictul din Ucraina, transmite EFE, citată de Agerpres.

Generalul a subliniat că uzina de armament KTRV, din regiunea Moscovei, îndeplineşte în mod adecvat comenzile de stat în domeniul apărării, dar că, chiar luând în considerare creşterea producţiei de arme de înaltă precizie din acest an, „producţia sa trebuie acum dublată”.

Oficialul rus a verificat stadiul derulării contractelor de stat în domeniul apărării la corporaţie, unde conducerea i-a prezentat procesul tehnologic şi liniile de producţie pe care sunt asamblate rachetele de înaltă precizie, precum şi cele mai recente arme care au intrat în producţia de serie.

Şoigu a declarat că KTRV se ocupă în prezent de producţia în serie a unora dintre cele mai noi arme, care în prezent „nu sunt deţinute de inamicul de azi şi nici de forţele armate ale altor ţări”. Rachetele tactice „sunt o sarcină foarte serioasă„, a subliniat el, adăugând că, pentru fabricarea lor, compania are resursele necesare, cum ar fi specialişti de înaltă calificare şi capacităţi de producţie.

Prin urmare, a arătat ministrul, „sarcina este dificilă, dar realizabilă”. Ucraina consideră că faptul că Rusia şi-a redus ritmul atacurilor aeriene, de la două săptămâni la o lună sau mai mult, se datorează tocmai lipsei de rachete din arsenalul său. Occidentul a avertizat de asemenea, în diverse ocazii, că Rusia foloseşte probabil mai multe arme şi muniţii decât poate produce.

Serviciile de informaţii britanice au susţinut marţi, în raportul zilnic privind războiul din Ucraina, că în ultimele săptămâni „penuria de muniţie de artilerie a Rusiei probabil s-a agravat într-atât, încât există o raţionalizare extrem de dură în multe părţi ale frontului”.

În opinia acestora, „acest lucru a fost aproape sigur un motiv cheie pentru care nicio formaţiune rusă nu a putut genera recent o acţiune ofensivă semnificativă din punct de vedere operaţional”. Deja la începutul acestei luni, a fost semnalat faptul că Rusia este incapabilă să producă sisteme de înaltă tehnologie pe scară largă, în principal din cauza sancţiunilor internaţionale.

Londra a făcut această observaţie în aceeaşi zi în care preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care permite suspendarea drepturilor acţionarilor şi asumarea conducerii externe a companiilor care nu respectă contractele de apărare ale statului în cazul în care pe teritoriul rusesc este introdusă legea marţială.

Legea marţială a fost decretată pe 19 octombrie 2022 în regiunile ucrainene anexate de Rusia în septembrie anul trecut - Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson. 

Putin spune că Rusia luptă „pentru supraviețuire” în Ucraina

ACTUALIZARE 16:30 Vladimir Putin s-a adresat, marți, lucrătorilor dintr-o fabrică de aviație, unde a spus că „supraviețuirea statului rus” este în joc în Ucraina.

Repetându-și argumentul că Occidentul este hotărât să distrugă Rusia, Putin a spus că „pentru noi aceasta nu este o sarcină geopolitică, ci o sarcină de supraviețuire a statalității ruse, creând condiții pentru dezvoltarea viitoare a țării și a copiilor noștri.”

El a adăugat că economia Rusiei s-a dovedit mai puternică decât se aștepta, în urma sancțiunilor occidentale impuse Moscovei din cauza invaziei Ucrainei.

„S-a dovedit, pentru mulți dintre noi, și cu atât mai mult pentru țările occidentale, că bazele fundamentale ale stabilității Rusiei sunt mult mai puternice decât credea cineva”, a mai spus Putin, potrivit The Guardian.

Atac cu rachete în Odesa

ACTUALIZARE 16:25 Trupele ruse au lansat un atac cu rachete asupra regiunii Odesa folosind avioane tactice, a anunțat comandamentul operațional sud al Ucrainei într-o actualizare din această după-amiază.

Rachetele rusești au fost doborâte peste mare, însă unele resturi au deteriorat o grădiniță de pe litoral și mai multe case. Nu au fost raportate victime.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Kievul susține că rușii se pregătesc să se retragă din regiunea ocupată Herson

ACTUALIZARE 16:15 Reprezentanţii instalaţi de Moscova în regiunea ucraineană sudică Herson se pregătesc să părăsească teritoriile pe care încă le ocupă, în ceea ce pare a fi un început de retragere, a declarat marţi purtătoarea de cuvânt a Comandamentului Operativ Sud al forţelor de apărare ucrainene, Natalia Humenik, citată de agenţia de presă EFE. 

În declaraţii făcute la postul de televiziune ucrainean Kanal 24, preluate de The Kyiv Independent, Humeniuk a adăugat că aceşti reprezentanţi părăsesc zona "luând cu ei toată documentaţia şi lucrurile pe care le-au jefuit" în timpul ocupaţiei.

Herson este una din cele patru regiuni ucrainene, alături de Zaporojie (sud), Lugansk şi Doneţk (est), pe care Rusia le-a anexat în mod unilateral în septembrie anul trecut, fără să fi obţinut controlul total asupra acestui teritoriu, amintește Agerpres.

În cazul Hersonului, armata ucraineană a reuşit să recupereze controlul asupra capitalei omonime a regiunii şi a altor zone adiacente în noiembrie, în timp ce ruşii şi-au retras forţele pe malul estic al fluviului Nipru, care împarte regiunea în două, şi de unde au continuat să-i atace pe ucraineni.

"Este un semnal că se pregăteşte un alt 'gest de bunăvoinţă' din partea ruşilor", a spus Humeniuk pe un ton sarcastic, folosind o expresie utilizată de Moscova pentru a-şi justifica retragerea trupele sale, forţate să părăsească zona din jurul Kievului şi alte regiuni ucrainene ocupate anterior.

Oficialitatea militară ucraineană nu a oferit mai multe detalii cu privire la motivele acestei posibile retrageri a forţelor ruse din Herson, informaţie ce nu a putut fi confirmată de EFE dintr-o sursă independentă. 

Armata rusă, potrivit Nataliei Humeniuk, foloseşte populaţia civilă care trăieşte pe coasta Mării Negre în această regiune, vecină cu Mikolaiv (Nikolaev), pe post de "scuturi umane". "Îşi plasează poziţiile de tragere, inclusiv MLRS (sisteme de rachete cu lansare multiplă), chiar în curţile oamenilor. Aceasta face dificil răspunsul nostru, dar nu este în totalitate imposibil", a declarat Humeniuk. 

Presupusa retragere a forţelor ruse din zonă coincide cu intensificarea ofensivei ruse pe frontul din regiunea Doneţk (est), unde ambele părţi îşi concentrează eforturile asupra controlului oraşului Bahmut, care s-a transformat într-un simbol geostrategic atât pentru ruşi, cât şi pentru ucraineni.

Vladimir Putin recrutează și femei din închisori pentru războiul din Ucraina

ACTUALIZARE 15:30 Vladimir Putin își caută noi recruți în închisorile pentru femei, pentru a compensa pierderile grele suferite de trupele lui în Ucraina, potrivit The Moscow Times, care citează oficiali ucraineni și o organizație independentă de supraveghere a închisorilor rusești. Între timp, grupul Wagner își caută noi recruți în școli și cluburi sportive.

„Săptămâna trecută, un tren cu vagoane de dormit pentru transferul prizonierilor a fost văzut îndreptându-se spre regiunea Donețk. Unul din vagoane avea condamnate în el”, a declarat Ministerul Apărării al Ucrainei într-un mesaj publicat luni.

Olga Romanova, co-fondatoarea organizației pentru drepturile prizonierilor Russia Behind Bars, a confirmat afirmațiile ministerului pentru postul de știri independent iStories, menționând că Rusia, cel mai probabil, a folosit deja prizoniere în invazia din Ucraina cel puțin de la sfârșitul anului trecut.

„Au fost luate din coloniile penale din sudul Rusiei”, a declarat Romanova pentru iStories.

Citește continuarea AICI

„Consultările” continuă după ce Rusia propune prelungirea cu 60 de zile a Acordului de la Istanbul privind exportul cerealelor ucrainene, anunţă ONU

ACTUALIZARE 14:45 Consultări continuă între toate părţile cu privire la Acordul de la Istanbul privind exportul cerealelor ucrainene, anunţă marţi ONU, în urma unei propuneri ruse de prelungire a acestui acord cu doar 60 de zile - care face să planeze incertitudinea asupra menţinerii textului, relatează AFP. 

”ONU va face tot posibilul pentru a menţine integritatea acordului şi a-i asigura continuitatea”, anunţă un purtător de cuvânt al Agenţiei umanitare a ONU (OCHA), Jens Laerke. OCHA se află în centrul acestor negocieri. ”Consultări cu toate părţile continuă la toate nivelurile”, anunţă Jens Laerke.

Rușii care vor critica grupurile armate private precum Wagner riscă până la 15 ani de închisoare

ACTUALIZARE 14:40 Deputaţii ruşi au votat marţi un text legislativ care prevede pedepse grele cu închisoarea pentru "discreditarea" unor grupuri armate precum Wagner, măsură deja în vigoare în ceea ce priveşte armata rusă care serveşte la reprimarea criticilor ofensivei în Ucraina, relatează AFP şi Reuters.

Sancţiunile penale care vizează "fapta de a discredita forţele armate ale Rusiei sunt extinse la formaţiuni de voluntari, organizaţii şi persoane fizice care aduc o asistenţă forţelor armate pentru a-şi efectua misiunea", a indicat Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului, pe site-ul său.

Intervenții ale lui Putin și Lavrov la primul congres al Mişcării Internaţionale a Rusofililor

ACTUALIZARE 14:35 Vladimir Putin, i-a salutat marţi pe participanţii la primul congres al Mişcării Internaţionale a Rusofililor, care se desfăşoară la Moscova, şi a evidenţiat hotărârea acestora de a lupta împotriva manifestărilor antiruse în lume, transmite EFE. 

''Apreciem mult hotărârea dumneavoastră de nezdruncinat de a combate campania rusofobă, dorinţa dumneavoastră de a dezvolta dialogul şi cooperarea umanitară reciproc avantajoasă'', a declarat Putin, într-o telegramă publicată de Kremlin. Preşedintele rus s-a declarat convins că sus-menţionatul congres ''se va desfăşura într-o manieră constructivă şi va produce proiecte şi iniţiative comune promiţătoare, menite să întărească prietenia, încrederea şi înţelegerea reciprocă''.

Luând cuvântul la ceremonia de începere a primului congres al Mişcării Internaţionale a Rusofililor, ministrul de externe rus Serghei Lavrov a susţinut că nazismul se extinde tot mai mult în ţările europene.

''Odată cu crearea unor blocuri precum AUKUS (o alianţă între Australia, Regatul Unit şi SUA pentru dotarea cu submarine cu propulsie nucleară intitulată - n.r.) şi cu extinderea structurilor NATO către Asia, lumea anglo-saxonă declară că se pregăteşte serios pentru o confruntare de durată'', a declarat Lavrov. Şeful diplomaţiei ruse a mai susţinut că ''vedem nu doar neonazism, vedem nazism care cuprinde tot mai multe ţări. Vedem cum în faţa ochilor noştri se distruge istoria, se distrug monumente sfinte''. 

''Suntem adulţi'', a insistat Lavrov, ''nu încercăm să ne uităm la alţii peste umăr, aşa cum o fac colegii noştri occidentali, care le cer public tuturor, inclusiv ţărilor care reprezintă mari civilizaţii extrem de vechi, să le îndeplinească ordinele''. 

În opinia ministrului rus de externe, aceasta este diferenţa faţă de ''civilizaţia occidentală, obsedată cu măreţia şi exclusivismul ei, care luptă practic până la moarte pentru a-şi păstra cu toate mijloacele dominaţia pe care o pierde pe scena internaţională''.

La congres participă, între alţii, şeful Mişcării Naţionale a Rusofililor din Bulgaria, Nikolai Malinov, şi reprezentantul special al Rusiei pentru Relaţiile Umanitare cu SUA şi Japonia, actorul american Steven Seagal, căruia Putin i-a decernat la începutul lunii martie Ordinul Prieteniei pentru ''uriaşa sa contribuţie la cooperarea culturală şi umanitară internaţională''. 

Rusia a denunţat în repetate rânduri o campanie antirusă în Occident după lansarea invaziei sale în ţara vecină Ucraina, aminteşte Agerpres.

Soldați ruși acuzați că au violat o mamă ucraineană și i-au abuzat fetița de 4 ani. Crimele sexuale ca tactică de război (Reuters)

ACTUALIZARE 14:30 Ucraina acuză doi soldați ruși de abuz sexual împotriva unei fetițe de 4 ani și viol în grup asupra mamei copilului, scenă petrecută sub privirile tatălui, la amenințarea armei, scrie Reuters, care a consultat un dosar al procurorilor ucraineni. Acestea nu sunt singurele crime sexuale pe care le-au comis soldații ruși din Brigada 15 Motorizată de Infanterie în martie 2022, primele zile ale războiului, în Brovari, o suburbie a Kievului, potrivit procurorilor ucraineni.

Soldații ruși au ajuns la Brovari în primele zile ale invaziei, folosind jaful și violențele sexuale ca tactică de a teroriza populația, afirmă procurorii ucraineni, după interviuri cu victimele rușilor.

Cele mai multe atrocități au avut loc pe 13 martie 2022, când soldații, „în stare de ebrietate, au intrat în curtea casei unde trăia tânăra familie”, se arată în documentele consultate de Reuters.

Rusia acuză SUA, Marea Britanie și Australia că pregătesc "ani de confruntare" în Asia prin proiectul AUKUS

ACTUALIZARE 14:00 Rusia a acuzat marţi SUA, Australia şi Regatul Unit că orchestrează "ani de confruntare" în Asia prin lansarea alianţei pentru dotarea cu submarine cu propulsie nucleară intitulată AUKUS, relatează AFP.

"Lumea anglo-saxonă construieşte structuri de bloc precum AUKUS, avansând infrastructura NATO în Asia şi făcând un pariu serios de ani lungi de confruntare", a declarat în cadrul unui discurs susţinut la Moscova ministrul afacerilor externe, Serghei Lavrov.

Cunoscut sub acronimul englez AUKUS, acest parteneriat încheiat luni ar urma să-i permită Australiei să-şi înlocuiască flota de submarine cu propulsie diesel prin nave cu propulsie nucleară, mai puţin vizibile şi cu anvergură operaţională mult mai mare.

Un oficial din guvernul Serbiei cere în premieră sancțiuni împotriva Rusiei

ACTUALIZARE 13:10 Ministrul sârb al economiei Rade Basta a creat luni agitaţie pe scena politică din Serbia cu o propunere ca Belgradul să impună sancţiuni împotriva Rusiei, prima astfel de declaraţie a unui oficial guvernamental sârb în favoarea sancţiunilor şi o îndepărtare de la poziţia oficială a Serbiei, relatează marţi agenţia croată de ştiri HINA, preluată de Agerpres.

Rade Basta a afirmat într-un comunicat că Serbia plăteşte deja un preţ mare pentru că nu impune sancţiuni împotriva Rusiei şi „acest lucru devine nesustenabil”.

Anunţul a provocat dezaprobare în cadrul partidului Serbia Unită, de pe lista căruia ministrul a intrat în guvernul Anei Brnabic, precum şi solicitări din partea partenerilor de coaliţie ca Basta să-şi prezinte demisia.

Kremlinul anunță că Rusia nu recunoaşte jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale de la Haga. „Așa ne raportăm la această chestiune”

ACTUALIZARE 12:40 Kremlinul a anunţat marţi că Rusia nu recunoaşte jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale de la Haga (CPI), care se pregătește să emită primele mandate de arestare împotriva unor cetăţeni ruşi în legătură cu războiul din Ucraina.

„Nu recunoaștem această Curte, nu recunoaștem jurisdicția acestei Curți. Așa ne raportăm la această chestiune”, a răspuns Dmitri Peskov, întrebat despre relatările potrivit cărora în viitorul apropiat CPI ar urma să emită primele mandate de arestare împotriva unor cetăţeni ruşi în legătură cu conflictul din Ucraina.

Potrivit lui Dmitri Peskov, poziţia Kievului înseamnă că obiectivele Rusiei în Ucraina pot fi atinse numai prin „mijloace militare”.

Rusia propune prelungirea acordului privind cerealele din Marea Neagră cu 60 de zile

ACTUALIZARE 11:30 Acordul privind transportul cerealelor pe Marea Neagră, care facilitează exporturile agricole ucrainene, a fost prelungit cu 60 de zile, a anunţat marţi agenţia de ştiri TASS, care îl citează pe ministrul adjunct de externe al Rusiei, Aleksandr Gruşko.

De la semnarea de către Rusia şi Ucraina, la 22 iulie 2022, în Turcia, a Iniţiativei privind transportul cerealelor pe Marea Neagră, susţinută de ONU, milioane de tone de cereale şi alte produse alimentare au fost exportate din trei porturi ucrainene.

Rusia susţine însă că, deşi exporturile sale agricole nu au fost vizate în mod direct de Occident, sancţiunile asupra plăţilor, logisticii şi industriei de asigurări au creat o barieră pentru a putea exporta propriile cereale şi îngrăşăminte.

Blocuri bombardate de ruși în Kramatorsk

ACTUALIZARE 11:10 O persoană a murit și alte trei au fost rănite în Kramatorsk, din regiunea Donețk în această dimineață. Anunțul a fost făcut de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Kramatorsk. O rachetă rusă a lovit centrul orașului. Șase clădiri înalte au fost avariate. Cel puțin trei persoane au fost rănite. O persoană a murit. Condoleanțe familiei! Operațiunile de salvare sunt încă în desfășurare. Statul rău continuă să lupte împotriva populației civile. Distrugerea vieții și fără a lăsa nimic uman. Fiecare lovitură care ia o viață nevinovată trebuie să aibă ca rezultat o sentință legală și justă care pedepsește crima. Cu siguranță așa va fi”, a transmis Zelenski.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Un grup de partizani ucraineni susține că l-a ucis pe șeful adjunct al administrației militare din Nova Kahovka

ACTUALIZARE 09:57 Grupul de partizani ucraineni Atesh susține că l-a ucis pe șeful adjunct al administrației militare din Nova Kahovka, luni, potrivit The Guardian. 

Într-o postare pe canalul de Telegram al grupului, acesta susține că a detonat o bombă ucigându-l pe oficial în timp ce se apropia de mașina sa în fața unei cafenele de pe bulevardul Pobedi și că niciun civil nu a fost rănit. 

Afirmațiile nu au putut fi verificate din surse independente.

Atesh este un grup de partizani care operează din septembrie 2022 în părți din Ucraina ocupată, format din ucraineni, tătari din Crimeea și ruși. Acesta a revendicat anterior responsabilitatea pentru o serie de atacuri semnificative asupra personalului rus din Ucraina ocupată, inclusiv un atac cu mașină capcană la 10 februarie în zona Nova Kahovka, care a ucis doi soldați ruși și a rănit alți doi.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Nova Kahovka este oraș regional situat pe malul de est al fluviului Nipru în regiunea Herson.

Ron DeSantis: Continuarea implicării în războiul dintre Ucraina și Rusia nu este un interes vital al SUA

ACTUALIZARE 09:49 Apărarea Ucrainei în fața invaziei ruse nu este un interes vital al SUA, a declarat pentru Fox News guvernatorul republican al statului Florida, Ron DeSantis, potrivit Politico.

„În vreme ce SUA au multe interese naționale vitale – securizarea granițelor noastre, adresarea crizei de pregătire din cadrul armatei noastre, îndeplinirea independenței și securității energetice și controlarea puterii economice, culturale și militare a Partidului Comunist Chinez – implicarea în continuare într-o dispută teritorială dintre Ucraina și Rusia nu este una din ele”, a spus DeSantis într-un răspuns la un chestionar despre război adresat de reporterii Fox News posibililor candidați republicani la prezidențiale.

ISW: Forțele ruse au înregistrat câștiguri „marginale” în mai multe părți ale Ucrainei

ACTUALIZARE 09:25 Forțele ruse au înregistrat câștiguri „marginale” în mai multe părți ale Ucrainei, conform ultimei analize a Institutului pentru Studiul Războiului (ISW).

La nord-est de Kupiansk, forțele ruse păreau să avanseze cu 17 kilometri, ajungând la 7 kilometri est de Siversk. Cu toate acestea, ISW spune că forțele ruse nu au fost capabile să finalizeze o mișcare de întoarcere în jurul orașului Bahmut, în ciuda progreselor ulterioare în zonă. 

Bloggerii militari ruși asociați cu Grupul de mercenari Wagner au speculat că organizația încearcă să-și extindă operațiunile la vest de Bahmut până la Râul Doneț  din Donbas pentru a crea o „încercuire operațională artificială”.

Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media

Lupte crâncene pentru controlul centrului orașului Bahmut

ACTUALIZARE 09:20 Lupte crâncene au loc pentru controlul centrului Bahmut din estul Ucrainei, au declarat forțele din ambele părți ale conflictului, în timp ce numărul victimelor continuă să crească în cea mai lungă și sângeroasă bătălie din războiul din Rusia, potrivit The Guardian.

Rusia și-a intensificat eforturile pentru a cuceri Bahmut la începutul lunii februarie, după luni de lupte intense în jurul orașului, și de atunci a pătruns în suburbiile micului oraș. Forțele ucrainene se luptă acum cu atacuri dinspre nord, est și sud. Singurul lor drum de ieșire, spre vest, se află sub tirul artileriei rusești.

Ucraina insistă că există o strategie în spatele continuării luptei pentru Bahmut. Șeful forțelor terestre ucrainene, generalul Oleksandr Sirskii, a declarat duminică că se folosește de apărarea Bahmut pentru a câștiga timp până când Ucraina va fi capabilă să desfășoare o ofensivă de primăvară anticipată. Sirskii a mai spus că Ucraina se folosește de această oportunitate pentru a ucide cât mai multe trupe rusești și pentru a-și epuiza rezervele. „Este necesar să se câștige timp pentru a construi rezerve și a lansa o contraofensivă, care nu este departe. [Soldații ucraineni] provoacă cele mai mari pierderi posibile, fără a se cruța nici pe ei înșiși, nici pe inamic”, a spus el.

Un soldat rus care s-a ascuns timp de șase luni în clădiri abandonate din Harkov a fost arestat de ucraineni

ACTUALIZARE 09:00 Un soldat rus care s-a ascuns timp de șase luni în clădiri abandonate după eliberarea regiunii Harkov a fost arestat de poliția ucraineană, scrie The Guardian.

Soldatul, în vârstă de 42 de ani, face parte din Brigada 27 rusă, el fiind arestat luni în timp ce polițiștii regionali patrulau prin satele din zona Kupiansk-Vuzlovyi.

„După ce a fost percheziționat, s-a dovedit că bărbatul, care este din regiunea Moscovei, era un militar al Brigăzii 27 a Federației Rusă. Deținutul a susținut că s-a ascuns de la eliberarea districtului Kupiansk de către forțele armate ale Ucrainei”, a informat poliția într-un comunicat. 

Politico: Au apărut primele fisuri în alianța anti-Rusia dintre SUA și Ucraina

ACTUALIZARE 08:45 SUA și Ucraina s-au sincronizat aproape perfect până acum în toate deciziile pe care le-au luat de când președintele american Joe Biden a promis că va oferi Kievului sprijin cât timp va fi nevoie ca să respingă invazia Moscovei, scrie Politico. Dar, la mai bine de un an de la începutul războiului, au început să apară diferențe tot mai mari între Washington și Kiev în privința obiectivelor de război și a felului în care conflictul s-ar putea încheia.

Din conversațiile cu 10 oficiali, congresmeni și experți reiese faptul că au apărut noi focare de tensiune: sabotajul gazoductului Nord Stream, apărarea sângeroasă și epuizantă a Bahmutului – un oraș neimportant din punct de vedere strategic – și planul ucrainenilor de a recuceri Crimeea.

Cu toate că Rusia a asediat orașul Bahmut de 9 luni de zile, ambele tabere suferind pierderi imense în încercarea de a câștiga bătălia pentru controlul unei localități care nu ar schimba nicicum cursul războiului, trupele ucrainene refuză să abandoneze ruinele rămase în picioare, indiferent de costul ridicat pe care îl plătește pentru această decizie.

Citește continuarea AICI

„Mai rău decât la Stalingrad”. Lupte crâncene între ucraineni și mercenarii Wagner pentru „fortăreața” AZOM, noul Azovstal din Bahmut

ACTUALIZARE 08:30 Mercenarii ruși au luat cu asalt un complex metalurgic vast din nordul Bahmutului pe care trupele ucrainene vor să îl transforme într-o fortăreață, scrie The Telegraph. Unul dintre apărătorii orașului a descris luptele împotriva mercenarilor Wagner ca fiind mai grele decât la Stalingrad.

Într-un videoclip distribuit la finalul săptămânii trecute, un bărbat care spune că este un soldat ucrainean descrie o bătălie împotriva luptătorilor Wagner în complexul uzinei metalurgice AZOM. În timp ce vorbește se pot auzi explozii și focuri de armă.

„Rușii au intrat în complexul industrial, noi încercăm să îi dăm afară. Și-au fortificat pozițiile peste noapte. Noi încercăm să luăm cu asalt pozițiile lor”, a povestit soldatul anonim.

Citește continuarea AICI

Cum e viața acum în Mariupol. Metodele perfide prin care rușii vor să câștige mințile ucrainenilor pe care i-au bombardat

ACTUALIZARE 08:20 Să găsești oameni dispuși să vorbească despre noua lor viață în Mariupol nu este ușor. După zece luni de ocupație rusă, frica și neîncrederea sunt cele mai întâlnite sentimente care se citesc pe fețele oamenilor. Reporterii BBC cu greu au găsit trei oameni din tot orașul, dispuși să vorbească despre cum li s-a schimbat viața în ultimele luni.

Un consilier local, o pensionară și un inginer. Cei trei au povestit despre viața în Mariupol, dar au cerut să nu li se publice numele reale, deoarece se tem de represalii din partea autorităților locale instalate de Rusia.

Ei au spus că Moscova duce o campanie extrem de costisitoare pentru a și-i apropia pe locuitori și pentru a reconstrui orașul pe care tot trupele ruse l-au devastat. Scopul acestei campanii este de a face Mariupol să devină parte a Rusiei.

Înainte de începerea războiului, în oraș trăiau aproximativ o jumătate de milion de oameni. Potrivit estimărilor ONU, 90% din blocuri au fost avariate sau distruse, iar 350.000 de oameni au fost forțați să fugă din oraș. Este dificil de estimat numărul exact al celor uciși în bombardamente, dar autoritățile ucrainene spun că peste 20.000 de persoane au murit în Mariupol. Autoritățile instalate de Rusia în Mariupol spun că aproximativ 300.000 de oameni locuiesc acum acolo.

Citește continuarea AICI

Polonia își construiește cea mai mare forță terestră din Europa ca să contracareze amenințarea Rusiei (The Telegraph)

ACTUALIZARE 08:10 Varșovia a demarat cea mai mare campanie de reînarmare din ultimii 50 de ani pentru a răspunde amenințării tot mai mari pe care Rusia o prezintă la granițele NATO, scrie The Telegraph.

Crăciunul a venit mai devreme pentru căpitanul Marek Adamiak și trupele poloneze din Regimentul 11 Artilerie. Staționați nu departe de granița cu Rusia, unitatea sa a fost nevoită de mult timp să se descurce cu echipament învechit.

Dar la mijlocul lunii decembrie, polonezii au primit 24 de obuziere autopropulsate de producție sud-coreeană K9 care pot lovi ținte aflate la 55 de kilometri distanță, ceea ce conferă regimentului noi capacități de distrugere a inamicului.

„Ca ofițer de artilerie, sunt entuziasmat de noul echipament”, a spus căpitanul Adamiak pentru The Telegraph. „Putem să manevrăm mai bine, să tragem de oriunde. Nu există niciun loc de unde nu putem trage. Aveam o mulțime de sisteme vechi de artilerie, dar acum avem arme foarte noi.”

Citește continuarea AICI

Cele mai importante informații din ziua precedentă:

• Volodimir Zelenski: Vom face tot posibilul şi imposibilul pentru a ne întări războinicii care se află pe linia frontului
• Rusia vrea să prelungească doar cu 60 de zile acordul privind cerealele ucrainene. Kievul critică condiţiile Moscovei
• Sanna Marin este dispusă să înceapă discuțiile privind donarea avioanelor de luptă F-18 Ucrainei
• Tanchiștii ucraineni au încheiat în Spania instrucția pentru folosirea tancurilor Leopard. „A fost un program intens”
• Propagandista lui Putin spune că Rusia a învins Ucraina „în primele două sau trei zile” de război
• A început procesul împotriva lui Vladimir Kara-Murza, un critic al Kremlinului. Acesta riscă până la 25 de ani de închisoare
• Norvegia îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu influenţa Rusiei şi Chinei în Africa
• SUA: Rusia și China s-au aliniat „în mod clar” privind propaganda despre războiul din Ucraina
• Sunak: Parteneriatul Chinei cu Rusia, un „pericol” pentru ordinea globală
• Italia: Grupul Wagner încearcă să traverseze zona centrală a Mării Mediterane, pentru a riposta împotriva țărilor care susțin Ucraina 
• UE prelungește cu încă 6 luni sancțiunile împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina
• Kremlinul spune că nu există perspective pentru o pace în Ucraina
• Rusia a crescut numărul navelor din Marea Neagră

Editor : Marco Badea