Lupte puternice se dau lângă Bahmut, oraș din regiunea Donețk, în estul Ucrainei, aceasta fiind principala țintă a armatei ruse de luni de zile. În timpul nopții, rușii au bombardat regiunea Kiev și Zaporojie, dar și rețeaua electrică din regiunile centrale, lăsând în beznă Kiev și mai multe regiuni. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a acuzat pe comandanții ruși de „nebunie” în eforturile lor de a captura orașul din estul Bakhmut. El a adăugat că armata sa a doborât aproape 250 de elicoptere rusești pe parcursul războiului.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI
SUA și-au prezentat noua strategie de securitate
ACTUALIZARE 23:59 Șeful Pentagonului a prezentat joi o actualizare pentru 2022 a Strategiei de apărare naţională şi a Posturii nucleare şi de apărare antirachetă a SUA, în care Rusia este văzută ca o „ameninţare acută” la adresa securității SUA, în timp ce China reprezintă un risc „fundamental” pentru deceniile care vor urma. Cu această ocazie, Lloyd Austin l-a avertizat pe Vladimir Putin că răspunsul comunităţii internaţionale va fi „semnificativ”, dacă va îndrăzni să lanseze un atac nuclear.
Pentru prima dată, strategia de apărare americană a fost publicată simultan cu noua strategie nucleară a SUA, notează AFP, preluată de Agerpres.
China reprezintă „provocarea cea mai importantă şi cea mai sistemică, în timp ce Rusia reprezintă o ameninţare acută la adresa intereselor naţionale ale Statelor Unite în străinătate şi pe teritoriul american”, spune Departamentul american al Apărării în acest document care stabileşte strategia pentru armata americană în anii următori.
În ceea ce priveşte postura nucleară, documentul insistă asupra faptului că „SUA vor lua în considerare utilizarea armelor nucleare doar în circumstanţe extreme” pentru a-şi apăra interesele vitale şi pe cele ale aliaţilor şi partenerilor săi. Documentul insistă că, atât timp cât armele nucleare continuă să existe, rolul fundamental al armelor nucleare americane este de a „descuraja” orice formă de atac strategic, inclusiv convenţional, împotriva teritoriului său sau al aliaţilor săi, scrie AFP, preluată de Agerpres. Acest gen de răspuns va fi dat în caz de utilizare a unei arme nucleare, indiferent de puterea sa, dar și în cazul unor atacuri foarte importante de natură strategică, prin utilizarea de mijloace non-nucleare, a precizat un oficial cu rang înalt al Pentagonului, citat de AFP sub acoperirea anonimatului. El a explicat că această nouă abordare este destinată „să complice luarea unei decizii” de către adversar, într-un moment în care Rusia acuză Ucraina că s-ar pregăti să utilizeze o aşa-zisă „bombă murdară”.
Alte ameninţări incluse în documentul Pentagonului sunt testele cu rachete ale Coreei de Nord, programul nuclear al Iranului şi reţelele teroriste globale.
Citiți detalii aici.
Putin: Lumea a intrat în deceniul cel mai periculos după Al Doilea Război Mondial
ACTUALIZARE 19:30 Lumea a intrat în deceniul său cel mai periculos şi imprevizibil după al Doilea Război Mondial, a declarat joi Vladimir Putin, care, într-un nou discurs halucinant, a acuzat Occidentul că urmăreşte să-şi menţină dominaţia asupra planetei, relatează agenţiile AFP şi EFE, preluate de Agerpres.
''Suntem într-un moment istoric. Ne aflăm fără îndoială în faţa deceniului cel mai periculos, cel mai important, cel mai imprevizibil'' după 1945, a apreciat liderul de la Kremlin în intervenţia sa la forumul de discuţii Valdai de la Moscova.
''Occidentul nu este în măsură să conducă lumea, dar încearcă asta cu disperare, şi majoritatea popoarelor lumii nu o vor accepta'', a continuat Putin, conform căruia omenirea se află acum într-o ''situaţie revoluţionară''.
Potrivit preşedintelui rus, ofensiva militară pe care a ordonat-o împotriva Ucrainei se înscrie în această ''schimbare tectonică a ordinii mondiale''.
De asemenea, el a prezentat această ofensivă drept o luptă pentru supravieţuirea Rusiei. ''Rusia nu sfidează Occidentul, Rusia doar îşi apără dreptul de a exista'', a susţinut Putin.
În acest nou rechizitoriu împotriva rivalilor săi geopolitici care susţin şi înarmează Ucraina pentru ca această ţară să facă faţă armatei ruse, liderul de la Kremlin a acuzat SUA şi statele occidentale în general că încearcă ''să distrugă, să şteargă (Rusia) de pe hartă'' printr-un joc geopolitic ''periculos, sângeros şi murdar''.
Dar, ''cel care seamănă vânt, culege furtună'', a avertizat el, susţinând că statele occidentale vor fi în final nevoite să discute ''în condiţii de egalitate'' cu Rusia şi cu restul lumii asupra ''unui viitor comun''. El a pledat în acest sens şi pentru reflectarea diversităţii lumii în structurile ONU, inclusiv în componenţa Consiliului de Securitate.
Ungaria vrea ca Biden și Putin să discute la G20 despre un acord global. Ce transmit Washingtonul și Moscova
ACTUALIZARE 18:00 Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, consideră că este nevoie de negocieri ruso-americane și de un acord între America și Rusia pentru a putea pune capăt războiului din Ucraina și de aceea ar fi important ca liderii celor două țări să se întâlnească la următorul summit G20 care are loc luna viitoare, în Indonezia. Casa Albă a anunțat, însă, joi, că președintele Joe Biden nu are o astfel de intenție, iar Vladimir Putin a spus că încă se gândește dacă va merge la Bali.
„Dacă se vor afla în acelaşi loc, cred că le-ar fi foarte greu să explice oricărui om de pe pământ de ce nu se întâlnesc. Înţelegem că protocolul este important, înţelegem că este important ca fiecare să-şi demonstreze puterea, că este mai puternic decât celălalt. Dar aici mor sute de mii de oameni, se refugiază milioane de oameni, întreaga lume a intrat în criză şi trebuie să împiedicăm ca acest război regional, care a provocat deja crize mondiale, să se transforme într-un război mondial”, a spus ministrul maghiar de externe, potrivit unui comunicat citat de hirado.hu.
Szijjarto crede că negocierile directe dintre Rusia şi Ucraina nu pot pune capăt războiului şi nu pot aduce o pace durabilă. Ar fi o „iluzie naivă” să credem așa ceva, a subliniat șeful diplomației ungare. „Avem nevoie de negocieri ruso-americane, de un acord între America şi Rusia”, a declarat Szijjarto. El a subliniat că, deşi este un conflict armat regional, acesta are consecinţe negative grave pentru întreaga lume.
După ce, la începutul lunii octombrie, Joe Biden nu a exclus posibilitatea de a se întâlni cu Vladimir Putin la summitul G20, Casa Albă a subliniat joi că preşedintele Joe Biden nu are „nicio intenţie” de a avea o întâlnire bilaterală cu omologul său rus Vladimir Putin cu prilejul viitorului summit G20 care va avea loc în noiembrie în Bali, în Indonezia. Preşedintele Biden „nu are nicio intenţie să se aşeze (la discuţie) cu Vladimir Putin”, le-a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt pentru securitate naţională al Casei Albe, John Kirby.
La rândul său, Vladimir Putin nu este sigur dacă va participa personal la summitul principalelor economii din lume G20 din Bali de la jumătatea lunii noiembrie, relatează dpa, preluată de Agerpres.
„Poate că voi merge. Încă mă mai gândesc”, a declarat Putin joi seara, la Moscova, la un forum de discuţii politice cu experţi şi jurnalişti. Rusia va fi reprezentată cu siguranţă de o delegaţie de rang înalt, a adăugat liderul de la Kremlin.
Putin nu a spus de ce depinde prezenţa sa la discuţiile majore stabilite pentru 15 şi 16 noiembrie. Recent, în presa rusă au apărut speculaţii că premierul Mihail Mişustin ar putea călători în locul lui Putin în insula indoneziană. În calitate de gazdă a summitului, preşedintele indonezian Joko Widodo, care se aşteaptă ca Putin să vină în Bali, a anunţat o iniţiativă de pace pentru Ucraina.
Kremlinul acuză Ucraina că s-a retras din negocierile cu Rusia „la ordinul” SUA
ACTUALIZARE 15.30 Kremlinul a acuzat joi Ucraina că s-a retras din negocierile de pace din martie cu Rusia „la ordinul” Statelor Unite, tocmai când s-a ajuns la „un echilibru foarte, foarte dificil” între Kiev şi Moscova, informează France Presse, citată de Agerpres.
„Textul era de fapt gata (...). Şi apoi, brusc, partea ucraineană a dispărut de pe radar, a declarat că nu mai vrea să continue negocierile", a deplâns purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse Dmitri Peskov, spunând că Vladimir Putin a considerat „evident” că „o asemenea respingere a acordurilor deja convenite a avut loc în mod clar la ordinul Washingtonului”.
„Este destul de evident”, a declarat el presei.
Miercuri, preşedintele în exerciţiu al CEDEAO (Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest), Umaro Sissoco Embalo (Guineea Bissau), a declarat la Kiev că Vladimir Putin, pe care l-a vizitat cu o zi înainte, „şi-a exprimat ideea că este gata să negocieze cu preşedintele Zelenski”.
Întrebat despre aceste remarci, Peskov a asigurat că Rusia este „gata să-şi garanteze interesele la masa negocierilor”.
„Noi le dorim, dar în acest caz concret vorbim despre o reticenţă totală din partea Ucrainei”, a spus el, precizând că „nu a existat un mesaj specific” în plus de la preşedinţia ucraineană.
Volodimir Zelenski a respins rapid orice posibilitate de discuţii cu Moscova, denunţând „retorica pregătită” a lui Vladimir Putin.
El a fost şi mai categoric la sfârşitul lunii septembrie, asigurând că Ucraina nu va negocia cu Rusia atât timp cât Vladimir Putin este preşedinte.
Discuţiile dintre Kiev şi Moscova s-au blocat din martie, ambele părţi dând vina una pe alta pentru impas.
Rușii au atacat noaptea rețeaua electrică a Ucrainei
ACTUALIZARE 14.00 Rușii au atacat în cursul nopții rețeaua electrică a Ucrainei, a transmis joi agenția națională de energie Ukrenergo, scrie CNN.
„Rețeaua principală a rețelei electrice ucrainene din regiunile centrale a fost deteriorată”, a scris Ukrenergo pe Facebook.
Agenția a precizat că ar putea exista restricții la alimentarea cu energie electrică în capitala Kiev și în regiunile Kiev, Cernihiv, Cerkasy și Jîtomîr, pentru a evita supraîncărcarea rețelei electrice.
În ultimele săptămâni, ucrainenii au fost nevoiți să suporte întreruperi la alimentarea cu energie, deoarece Moscova a vizat infrastructura energetică.
Oficialii au îndemnat cetățenii să reducă consumul de energie și chiar au cerut refugiaților care au fugit din țară să nu se întoarcă acasă în această iarnă pentru a reduce presiunea asupra rețelei electrice.
Marți, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că rachetele rusești și dronele de fabricație iraniană au „distrus mai mult de o treime” din sectorul energetic al Ucrainei.
Atacurile au avut ca scop să ne facă „mai greu să rezistăm în această iarnă”, a declarat Zelenski la o conferință internațională privind reconstrucția Ucrainei.
Centrala electrică din Crimeea, vizată de un atac cu drone
ACTUALIZARE 11.55 O centrală termică din Crimeea anexată Rusiei a fost vizată de un atac cu dronă, a declarat un oficial susținut de Rusia, scrie CNN.
„Unul dintre transformatoare a luat foc. Până când echipa Ministerului pentru Situații de Urgență a ajuns în stație, focul fusese stins de personalul centralei”, a declarat Mihail Razvozhaev, guvernatorul Sevastopolului susținut de Moscova, într-o postare pe Telegram.
El a spus că nu au fost victime, iar daunele au fost minore.
Nu a fost afectată alimentarea cu energie electrică a orașului Sevastopol și a Peninsulei Crimeea, potrivit guvernatorului.
"Erau ca liliecii scăpați din iad, nu și-au spălat nici cănile de pe birou". Mărturii despre fuga funcționarilor lui Putin
ACTUALIZARE 11.40 De la anunțul de mobilizare al lui Vladimir Putin din 21 septembrie, până la 20-30% dintre funcționarii publici care lucrează pentru administraţia oraşului Moscova şi pentru autorităţile federale din capitală au fugit din Rusia. Situația a blocat și alte departamente, potrivit publicației ruse independente Verstka.
"În unele departamente (ale administraţiei oraşului Moscova), numărul de angajaţi bărbaţi care au părăsit Rusia se ridică la 20-30% din numărul total al angajaţilor", scrie site-ul Viorstka. Îndeosebi specialiştii în IT au fugit în Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan, precizează site-ul.
Aceasta pentru că mulţi dintre funcţionarii publici, mai ales la nivelul administrativ inferior, nu sunt feriţi de posibilitatea de a fi mobilizaţi, în condiţiile în care nu sunt consideraţi "indispensabili", explică Viorstka, citată de site-ul de investigații independent Meduza.
"Au fugit ca liliecii din iad. Este ridicol: au plecat fără măcar să-și strângă lucrurile de pe biroul de serviciu. Nici măcar nu și-au spălat cănile", a declarat o sursă pentru publicația rusă.
Australia va instrui militari ucraineni şi va trimite Ucrainei mai multe vehicule blindate
ACTUALIZARE 11.00 Australia a anunţat că va trimite 70 de militari în Regatul Unit, pentru a contribui la instruirea forţelor ucrainene, transmite Reuters.
Totodată, australienii vor livra Ucrainei încă 30 de vehicule blindate, pentru a contribui la apărarea acestei ţări invadate de Rusia.
"În prezent ne aşteptăm ca acest conflict să se prelungească", a declarat televiziunii ABC ministrul australian al apărării, Richard Marles.
Pachetul de asistenţă militară anunţat de el valorează circa 655 de milioane de dolari australieni, sumă echivalentă cu 425 de milioane de dolari americani.
"Suntem conştienţi că Ucraina are nevoie acum de sprijin pe termen mai lung, dacă intenţionăm să îi asigurăm o poziţie din care să poată soluţiona acest conflict în termenii săi", a arătat Marles.
Militarii australieni urmează să ajungă în Regatul Unit în ianuarie anul viitor. Ei vor participa la un exerciţiu de instruire sub comandă britanică, însă nu vor merge în teatrul de operaţiuni din Ucraina, a precizat ministrul.
Secretele retragerii rușilor din estul Ucrainei. Ce dezvăluie documentele găsite într-un buncăr abandonat
ACTUALIZARE 10.20 Soldații ruși care au fugit din localitatea ucraineană Balaklia au lăsat în urmă mii de documente care detaliază funcționarea interioară a armatei ruse și aruncă o nouă lumină asupra evenimentelor care au dus la una dintre cele mai usturătoare înfrângeri ale Kremlinului pe câmpul de luptă: retragerea haotică a forțelor ruse din nord-estul Ucrainei în septembrie, arată o investigație Reuters.
Trepte de beton duc în subsolul sediului militar rus abandonat în grabă în orășelul Balaklia, ocupat de ruși în martie și părăsit în grabă în septembrie. Un buncăr care miroase a umezeală se află în spatele unei uși de oțel cu inscripția „Grupul de comandă”. Hârtii, parțial carbonizate, au fost lăsate într-un cuptor. Alele sunt împrăștiate pe podea. Un caiet al unui ofițer de stat major conține 91 de pagini cu coordonatele unităților de informații rusești, înregistrările apelurilor de la comandanți, detalii despre lupte, oameni uciși și echipamente distruse. Și relatări despre o prăbușire a moralului și disciplinei. În total, în buncăr au fost găsite mii de pagini de documente. Reuters a analizat mai mult de 1.000 dintre ele.
Citește continuarea AICI
Fotografia care demontează delirul Rusiei cu "bomba murdară". Dezvăluirile făcute de Slovenia
ACTUALIZARE 9.40 Rusia a folosit o fotografie din Slovenia datată 2010 pentru a susţine afirmaţiile despre o "bombă murdară" care ar fi pregătită de Ucraina, dezvăluie guvernul sloven. Imaginea respectivă este a Agenţiei Slovene pentru Deşeuri Radioactive și a fost folosită de Rusia necorespunzător și fără aprobare, acuză autoritățile slovene.
Utilizarea fotografiei "a fost făcută necorespunzător şi fără aprobarea autorităţilor slovene", a declarat Dragan Barbutovski, consilier al biroului premierului Robert Golob.
ACTUALIZARE 9.00 "Situaţia din prima linie nu cunoaşte schimbări semnificative. În regiunea Doneţk, lângă Bahmut şi Avdiivka, au loc lupte extrem de acerbe", a spus preşedintele ucrainean în intervenţia sa zilnică difuzată pe reţelele de socializare.
Marţi, şapte civili au fost ucişi şi alţi trei au fost răniţi în Bahmut, potrivit guvernatorului regional Pavlo Kirilenko.
Luptele sunt dezlănţuite în zonă, forţele ruse fiind disperate să obţină victorii după mai multe eşecuri de la începutul lunii septembrie.
"Ocupanţii ruşi au pierdut deja atât de multe echipamente, aviatice şi altele, cât majoritatea armatelor lumii pur şi simplu nu au şi nu vor avea niciodată în serviciu", a dat asigurări preşedintele Zelenski. Potrivit acestuia, "Rusia nu va putea compensa aceste pierderi".
Liderul ucrainean a denunţat din nou "nebunia comandanților ruși" care "trimit zi după zi oameni la moarte" şi care este vizibilă, în opinia sa, în special în estul ţării.
Oleksiy Arestovych, un consilier al lui Zelensky, a declarat că într-o zi forțele ruse au lansat opt atacuri separate asupra orașului Bahmut înainte de ora prânzului, toate fiind respinse.
250 de elicoptere ale rușilor au fost doborâte
ACTUALIZARE 8.40 Armata ucraineană a doborât aproape 250 de elicoptere rusești de la începutul războiului.
Ocupanții ruși au pierdut deja atâtea echipamente militare cât nu vor avea niciodată majoritatea armatelor lumii, a spus Volodimir Zelenski.
Potrivit acestuia, Rusia nu va putea recupera aceste pierderi.
Depozit de petrol incendiat
ACTUALIZARE 8.30 Un depozit de petrol din orașul Shakhtarsk, ocupat de ruși, din regiunea Donețk din Ucraina, ar fi incendiat, potrivit rapoartelor presei locale.
Vitali Hhotsenko, șeful administrației regionale a orașului, numit de Moscova, a declarat pentru agenția TASS că 12 rezervoare de combustibil au fost avariate în apropierea gării ca urmare a bombardamentelor trupelor ucrainene.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Și primarul orașului, Alexander Shatov, a susținut că trupele ucrainene au bombardat gara Shakhtarsk, ceea ce a provocat incendiul, potrivit publicației.
Secretul murdar pe care doctorii din Belarus sunt obligați să îl păstreze despre soldații ruși care s-au întors de pe front
ACTUALIZARE 8.10 Numărul exact al soldaților ruși care și-au pierdut viața sau au fost răniți în Ucraina rămâne un mister pentru toată lumea cu excepția unor oameni din interiorul Kremlinului. Lukașenko a admis că Belarus oferă ajutor medical personalului militar rus, dar spitalele în care soldații sunt tratați sunt supravegheate îndeaproape pentru a păstra secretul numărului mare de victime din rândul armatei ruse și rolul jucat de Minsk în tratarea lor.
Președintele belarus Aleksandr Lukașenko i-a permis aliatului său apropiat, Putin, să folosească teritoriul țării, care împarte o graniță de peste 1000 de kilometri cu Ucraina, pentru a lansa invazia militară. Cu permisiunea sa, Putin a tratat Belarusul ca pe o extensie a teritoriului rus, trimițând echipament și în jur de 30.000 de trupe pentru exerciții militare comune.
Rusia a construit tabere temporare și spitale de campanie pe câmpurile din Belarus, care la acea vreme – 24 februarie – erau înghețate, și a trimis sisteme militare, artilerie, elicoptere și avioane de luptă în apropierea graniței.
Când Putin a declarat începutul „operațiunii militare speciale”, înspre Ucraina au început să curgă rachetele, parașutiștii și coloanele de soldați ruși care s-au năpustit în direcția Kievului din sudul Belarusului – acesta era începutul a ceea ce Kremlinul intenționa să fie o decapitare fulgerătoare a guvernului ucrainean.
Dar pe măsură ce asaltul rusesc se împiedica tot mai des în fața rezistenței ucrainene, soldații ruși, de această dată răniți încă din primele zile ale războiului, au început să se reverse peste granița belaruso-ucraineană în sensul opus pentru a fi tratați în mai multe spitale civile din Belarus, după cum se arată în investigația CNN.
Doctorii care lucrau acolo au fost angajați într-un război la care nu s-au înscris și înrolați fără voia lor pentru a salva viețile soldaților care se întorceau răniți de pe front. Mulți dintre ei au fost forțați să semneze acorduri de confidențialitate și li s-a spus să nu vorbească niciodată despre ceea ce vedeau la locul de muncă. De la masa de operație, personalul medical belarus au dobândit probabil cea mai clară imagine despre cât de multe victime a avut armata rusă în primele săptămâni de război.
Citește continuarea AICI
Atacuri în Kiev și Zaporojie
ACTUALIZARE 7.50Forțele ruse ar fi lovit regiunea Kiev în timpul nopții, a scris presa și au transmis oficialii regionali.
Guvernatorul regional de la Kiev, Oleksiy Kuleba, nu a dezvăluit unde a avut loc atacul, dar a spus că la fața locului sunt salvatori.
El a scris pe Telegram: Rușii terorizează noaptea regiunea Kiev.
La fața locului se află salvatorii și toate serviciile de urgență. Se acționează pentru stingerea incendiului și diminuarea consecințelor impactului”
La miezul nopții, în Kiev se auzeau alerte de raid aerian, iar locuitorii au fost îndemnați să caute adăpost.
Forțele ruse au lovit și orașul Zaporojie, din sud-estul Ucrainei. Primarul interimar al orașului, Anatoly Kurtev, a raportat că forțele ruse au lovit orașul, precum și zona înconjurătoare, provocând un incendiu.
Editor : G.M.
