Centrala nucleară care ar putea deveni un „Cernobîl plutitor” urmează să fie lansată în Rusia

Prima centrală nucleară operată de pe o platformă acvatică va fi inaugurată în Rusia. Platforma cu centrala nucleară Akademik Lomonosov va porni într-o călătorie de peste 6000 de kilometri în marea Nordului. Noua centrală ar trebui să furnizeze electricitate pentru o regiune întreagă, însă organizaţiile pentru protecţia mediului avertizează că Akademik Lomonosov ar putea să devină „un Cernobîl plutitor”, relatează The Guardian.

Platforma ar urma să fie andocată în Pevek, unul dintre porturile din zona arctică ale Rusiei, după o călătorie de peste 6000 de kilometri de-a lungul Mării Nordului. Odată ajuns la destinaţie, vasul îşi va activa cele două reactoare nucleare care vor fi folosite pentru a furniza energie locuinţelor şi operaţiunilor de minerit şi forare din regiunea Chukotoka, o regiune bogată în minereuri şi alte resurse naturale.

Ambarcațiunea este deținută și operată de compania nucleară de stat a Rusiei, Rosatom.

Oficialii ruşi afirmă că noua centrală nucleară va produce energie curată pentru regiune şi va permite autorităţilor să renunţe la o altă centrală nucleară mai veche şi mai puţin eficientă, dar şi la o altă centrală care funcţionează cu cărbune.

Akademik Lomonosov a suscitat, însă, îngrijorarea organizaţiilor pentru protecţia mediului. Greenpeace spune despre proiectul rusesc că ar putea deveni un „Cernobîl plutitor” sau un „Cernobîl pe gheaţă”. Platforma a fost construită de-a lungul unui deceniu, iar cele două reactoare nucleare folosesc uraniu slab îmbogăţit pentru a produce 70 MW de electricitate, suficientă electricitate pentru 100 000 de locuinţe, conform Rosatom.

Ruşii mai spun că platforma este „nescufundabilă” - poate rezista coliziunilor cu iceberguri sau impactului produs de valuri de 7 metri. Oficialii Rosatom au respins, de asemenea, acuzaţiile conform cărora platforma ar putea să devină un „Cernobîl pe apă” - argumentează că reactoarele folosite la Cernobîl erau mult mai mari, de un tip diferit, fără nicio asemănare cu tehnologia folosită pe Akademik Lomonosov.

Vladimir Irminku, unul dintre inginerii responsabili de proiect, spune că, în cazul unui accident, apa îngheţată de sub reactor ar putea fi folosită pentru a răci reactorul până la sosirea ajutoarelor.

Fundaţia Bellona, organizaţie pentru protecţia mediului care se ocupă de probleme din zona arctică, a redactat în 2011 un raport conform căruia dacă valurile produse de un tsunami ar lovi centrala totul ar rezulta într-un „accident nuclear cu consecinţe foarte grave”.

Efectele catastrofei de la Cernobîl, resimţite şi astăzi

Pe 26 aprilie 1986, unul dintre reactoarele centralei nucleare de la Cernobîl a explodat, forţând practic evacuarea oraşului şi a regiunii, în timp ce norul radioactiv rezultat a străbătut Europa. Explozia în sine a făcut 31 de victime, însă milioane de oameni au fost expuşi unui nivel periculos de mare de radiaţie.

Bilanţul final al morţilor rezultat din expunerea la radiaţii este încă dezbătut. Deşi ONU a estimat numărul victimelor undeva la 9000 de morţi din cauze asociate cancerului, în 2005, Greenpeace estimează peste 200 000 de morţi, luând în considerare şi alte probleme de sănătate care ar putea fi legate de dezastru.

Timp de peste două decenii, autorităţile din Ucraina au menţinut Zona de Excluziune în jurul reactorului, inclusiv în oraşul Pripyat care avea o populaţie de 50 000 de locuitori la momentul catastrofei, dar acum este abandonat complet.

Preşedintele Ucrainei Volodimir Zelenski a anunţat, recent, că Cernobîl va deveni o atracţie turistică oficială.