Live Text Guvernatorul din Nikolaev oferă 100 de dolari pentru identificarea trădătorilor și închide orașul. „Vom bate la ușa unor persoane rele"
Mai multe persoane au murit și cel puțin 9 soldați ruși au fost răniți după un incident la centrala nucleară de la Zaporojie, ocupată de forțele ruse. De asemenea, cel puţin o persoană a fost ucisă marţi, iar alte şase rănite într-un atac cu rachete ruseşti asupra zonei centrale din Kramatorsk. În sud, regiunea Odesa a fost din nou atacată în noaptea de luni spre marţi, unde forţele ruse au lansat şapte rachete de croazieră Kalibr. Ucrainenii încearcă să câștige teren în sud și să întrerupă liniile de aprovizionare ale rușilor. Marți, ucrainenii au lovit cu rachete americane un pod important din regiunea Herson.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Recompensă de 100 de dolari pentru denunţarea colaboratorilor ruşilor
ACTUALIZARE 21:50 Guvernatorul regiunii Nikolaev, din sudul Ucrainei constant bombardat, a anunţat marţi o recompensă de 100 de dolari pentru cei care vor ajuta la identificarea colaboratorilor ruşilor, relatează AFP.
Într-un comunicat postat pe contul său de Telegram, guvernatorul Vitali Kim invită la furnizarea de informaţii despre „cei care le dezvăluie ocupanţilor locuri de desfăşurare a trupelor ucrainene” sau îi ajută la stabilirea coordonatelor potenţialelor ţinte ale bombardamentelor.
„După verificări minuţioase şi confirmarea informaţiilor furnizate, primiţi o primă de o 100 de dolari”, a anunţat el.
În plus, guvernatorul a precizat că intenţionează să „închidă” oraşul Nikolaev pentru câteva zile pentru a-i neutraliza pe trădători şi pe colaboratorii ruşilor.
„Vrem să punem capăt” acestui lucru, a afirmat guvernatorul. „Dispunem de o bază de date importantă. Vom închide oraşul pentru câteva zile, vom merge să batem la uşa unor persoane rele”, a declarat el pentru media Hodorkovksi Live.
Aceste declaraţii intervin într-un moment în care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a concediat pe şeful serviciilor speciale şi pe procuroarea generală, reproşându-le eforturile insuficiente în materie de luptă împotriva spionilor şi a colaboratorilor Moscovei.
Peste 650 de anchete pentru „înaltă trădare” şi „colaborare” cu Moscova vizează colaboratori ai parchetului şi ai forţelor de ordine ucrainene, ceea ce ridică „întrebări foarte serioase” privind munca celor doi conducători, a subliniat preşedintele.
Cel puţin doi înalţi ofiţeri GRU au luat parte la negocierile Rusiei cu Ucraina privind deblocarea exporturilor de cereale (Bellingcat)
Directorul executiv al site-ului de investigaţii Bellingcat, Christo Grozev, a declarat marţi că cel puţin doi din cei cinci membri ai delegaţiei ruse la negocierile de săptămâna trecută de la Istanbul privind deschiderea unor coridoare pentru reluarea exporturilor de cereale ucrainene blocate de Rusia în porturile Ucrainei de la Marea Neagră erau înalţi ofiţeri ai Serviciului de informaţii al armatei ruse (GRU), relatează agenţia de presă Ukrinform.
Jurnaliştii Bellingcat l-au identificat pe unul dintre ei ca fiind generalul GRU, Vladimir Alekseev, care supervizează companiile militare private, a indicat Grozev într-o postare pe Twitter.
„Este generalul GRU, Vladimir Alekseev, cu numele de cod «Stepanîci». El figurează pe lista cu sancţiuni (americane) pentru atacurile cibernetice asupra serverelor DNC (Comitetul Naţional al Partidului Democrat); în prezent supervizează activitatea companiilor militare private care ucid mii de oameni în Ucraina. În iulie 2014, el supraveghea coloane ale unei astfel de companii care escortau lansatoare Buk transferate ilegal din Rusia în Ucraina”, menţionează Grozev.
De altfel, cu un astfel de lansator a fost doborât avionul MH17 al Malaysian Airlines deasupra estului Ucrainei în 2014, iar Bellingcat i-a identificat pe soldaţii ruşi care s-au aflat în spatele acestei tragedii soldate cu 298 de morţi.
Generalul Alekseev a fost văzut cu câteva zile în urmă la Istanbul ca reprezentant al Rusiei la negocierile mediate de Turcia privind deblocarea exporturilor de cereale ucrainene, indică directorul Bellingcat, potrivit căruia din delegaţia rusă făceau parte cel puţin doi ofiţeri GRU dintr-un total de cinci responsabili.
Conform tabloidului britanic The Sun, general-locotenentul rus de origine ucraineană Vladimir Alekseev i-ar fi supervizat pe ofiţerii GRU suspectaţi de Londra de otrăvirea cu agent neurotoxic de tip Noviciok a fostului agent dublu rus Serghei Skripal şi a fiicei acestuia, Iulia, în Anglia în 2018.
La 13 iulie, la Istanbul, a avut loc o reuniune a delegaţiilor militare ale ministerelor apărării din Turcia, Ucraina şi Rusia, la care au participat şi responsabili ONU, în cursul căreia s-a convenit asupra înfiinţării unui centru pentru exportul de cereale ucrainene, notează Ukrinform.
Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a declarat luni că o nouă întâlnire ar putea avea loc în această săptămână, potrivit agenţiei de presă citate.
Bellingcat - platformă de investigaţii jurnalistice îndeosebi privind zonele de conflict, infracţiunile (în special politice) şi încălcările drepturilor omului în diverse părţi ale lumii - a fost interzisă vineri în Rusia, care a calificat-o drept o ameninţare pentru securitatea sa.
SUA acuză Rusia că folosește copii soldați și susține traficul de persoane
ACTUALIZARE 21:31 Statele Unite au plasat marţi Rusia pe listele ţărilor angajate „într-o politică sau un model” de trafic de persoane şi de muncă forţată sau ale căror forţe de securitate ori grupări armate susţinute de guvern recrutează sau folosesc copii soldaţi, potrivit Reuters.
Departamentul de Stat a inclus aceste liste în raportul său anual privind traficul de persoane, care cuprinde pentru prima dată, în urma unui mandat din 2019 al Congresului, o secţiune privind traficul de persoane sprijinit de stat.
Rusia apare frecvent în raport din cauza invaziei sale din Ucraina la 24 februarie şi a ceea ce documentul numeşte vulnerabilitatea milioanelor de refugiaţi ucraineni în faţa traficului de fiinţe umane, conform Agerpres.
Citește continuarea AICI
Putin spune că s-au făcut progrese în negocierile privind exporturile de cereale din Ucraina
ACTUALIZARE 21:17 Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat marţi că se înregistrează progrese în negocierile privind exporturile de cereale din Ucraina prin Marea Neagră şi i-a mulţumit omologului său turc Recep Tayyip Erdogan pentru „medierea” în acest dosar, în cadrul unei întâlniri la Teheran.
„Aş vrea să vă mulţumesc pentru eforturile de mediere, pentru că aţi propus Turcia ca teren de negociere în privinţa problemelor de producţie alimentară, a problemelor de exporturi de cereale prin Marea Neagră”, a declarat Putin, conform unor afirmaţii incluse într-un comunicat de presă transmis de Kremlin.
„Datorită medierii dvs., am avansat. Este adevărat, nu sunt reglate încă toate chestiunile, însă există mişcare şi este un lucru bun”, a adăugat el, relatează AFP, potrivit Agerpres.
Citește continuarea AICI
Armata Ucrainei se pregătește să atace Crimeea, anunță un oficial de la Kiev
ACTUALIZARE 19:00 Ucraina se pregăteşte să atace Peninsula Crimeea de la Marea Neagră, anexată de Rusia în 2014, precum şi Flota Rusă de la Marea Neagră staţionată acolo, potrivit unui oficial guvernamental ucrainean, citat marţi de agenţia DPA, potrivit Agerpres.
„Primim capabilităţi anti-navă şi mai devreme sau mai târziu vom viza flota”, a declarat unul dintre vice-miniştrii ucraineni ai apărării, Volodîmîr Havrîlov, pentru ziarul The Times în timpul unei vizite la Londra.
„Rusia va trebui să părăsească Crimeea dacă ei doresc să existe ca ţară”, a adăugat el.
Citește continuarea AICI
Rusia va relua joi livrările de gaze prin conducta Nord Stream 1 dar la un volum mai mic (Reuters)
ACTUALIZARE 17:59 Livrările de gaze ruseşti prin conducta Nord Stream 1 ar urma să fie reluate, joi, după finalizarea lucrărilor de mentenanţă care au fost programate pentru zece zile, au declarat marţi pentru Reuters două surse din apropierea acestui dosar.
În data de 11 iulie, gigantul rus Gazprom a demarat lucrările de mentenanţă la cele două ramuri ale gazoductului Nord Stream 1, care este responsabilă pentru mai mult de o treime din exporturile de gaze naturale ruseşti spre Uniunea Europeană.
Citește continuarea AICI
FMI avertizează: Încetarea livrărilor de gaze rusești ar provoca o recesiune severă în Europa
ACTUALIZARE 16:30 Încetarea livrărilor de gaze ruseşti ar provoca o recesiune severă în Europa de Est şi Italia, dacă ţările din întreaga lume vor decide să îşi acumuleze propriile lor rezerve limitate, a avertizat marţi Fondul Monetar Internaţional, în încercarea de a încuraja solidaritatea între state, informează Financial Times.
Potrivit acestei publicaţii, FMI prognozează că dacă gazele lichefiate nu vor fi partajate şi preţurile nu vor fi ţinute, artificial, la un nivel redus, orice acţiune a Rusiei de a înceta să mai aprovizioneze Europa cu gaze naturale ar declanşa o contracţie economică de peste 5% anul următor în Cehia, Ungaria, Slovacia şi Italia, transmite Agerpres.
Citește continuarea AICI
Soldați ruși morți la centrala nucleară din Zaporojie
ACTUALIZARE 16:20 Un număr neprecizat de persoane au murit şi nouă soldaţi ruşi au fost răniţi în urma unui incident despre care nu se cunosc detalii şi care s-a petrecut luni la centrala nucleară din Zaporojie, regiune ucraineană ocupată parţial de trupele ruse, a declarat primarul oraşului Energodar, potrivit CNN.
Primarul Dmitro Orlov, care nu se află în acest oraş ocupat de trupele ruse, a spus că soldaţi ruşi „au fost transportaţi rapid la spitalul din oraş cu răni cu mai multe grade de severitate. Unii au fost spitalizaţi şi unul se află la terapie intensivă'”.
„Sunt de asemenea oameni decedaţi, dar nu ştim deocamdată numărul lor exact”, a mai afirmat primarul ucrainean.
Rusia nu a avut deocamdată nicio reacţie faţă de această relatare. Trupele ruse au ocupat oraşul Energodar şi centrala atomoelectrică din provincia Zaporojie la începutul lunii martie.
Ucraina lovește cu rachete americane un pod important din regiunea Herson, anunță un oficial local instalat de Rusia
ACTUALIZARE 16:00 Forţele armate ucrainene au lovit un pod important în teritoriul controlat de Rusia din sudul ţării cu rachete HIMARS furnizate de SUA, a anunţat marţi un oficial regional instalat de Rusia, citat de Reuters.
Analiştii militari spun că Sistemele de rachete de artilerie de înaltă mobilitate (HIMARS), nou sosite şi care sunt mai precise şi au o rază de acţiune mai mare, ar putea schimba jocul pentru Kiev în încercarea de a lansa o contraofensivă în sudul ţării.
Într-un video postat de agenţia de presă rusă TASS, adjunctul şefului administraţiei instalate de ruşi în regiunea sudică Herson, Kiril Stremusov, a declarat că Ucraina a lovit podul Antonovski din Herson cu HIMARS, distrugând drumul, dar fără a răni pe cineva, notează Agerpres.
Podul de un kilometru este unul dintre cele două puncte de trecere către teritoriul controlat de ruşi din partea de vest a râului (Nipru n.red.), inclusiv oraşul principal al regiunii, Herson, unde trăiau 280.000 de oameni înainte ca Rusia să invadeze pe 24 februarie, notează Reuters.
Rusia a capturat Herson şi zona înconjurătoare cu puţină rezistenţă în primele zile ale invaziei, dar oficiali ucraineni au discutat în ultimele săptămâni despre un plan de contraofensivă, susţinută de arme furnizate de Occident, pentru a recăpăta teritoriul.
Potrivit lui Stremusov, podul avariat, care părea să aibă patru găuri mari în asfalt, ar putea fi reparat.
Regiunea Odesa, lovită de ruși cu 7 rachete Kalibr
ACTUALIZARE 15:36 Cel puţin o persoană a fost ucisă marţi, iar alte şase rănite într-un atac cu rachete ruseşti asupra zonei centrale din Kramatorsk, centrul administrativ al zonei aflate sub controlul Kievului în regiunea Doneţk (estul Ucrainei), pe care forţele ruse vor să o cucerească integral, transmit Reuters şi AFP.
În acelaşi timp, în noaptea de luni spre marţi, forţele ruse au lansat şapte rachete de croazieră Kalibr asupra regiunii Odesa, provocând distrugeri într-o localitate rurală, informează Unian.
Atacul cu rachete de la Kramatorsk a provocat explozii puternice şi un incendiu într-o clădire de locuinţe, a specificat Pavlo Kirilenko, guvernatorul administraţiei militare ucrainene din regiunea Doneţk.
„Ruşii au lovit o zonă din centrul oraşului. La ora actuală se ştie despre cel puţin un mort”, a indicat el pe contul său Telegram, fără a exclude o creştere a bilanţului victimelor. Un înalt responsabil al poliţiei locale a adăugat că alte şase persoane au fost rănite.
O rachetă a căzut la sfârşitul dimineţii într-o mică grădină înconjurată de clădiri rezidenţiale cu patru etaje, în centrul oraşului, constată jurnaliştii de la AFP.
Un bărbat grav rănit, cu capul sângerând şi învelit într-un covor de către vecini, stătea întins la pământ, înainte de a fi luat de serviciile de urgenţă. „El trecea pe acolo, pe stradă, şi a fost lovit”, relatează o femeie cuprinsă de panică, notează Agerpres.
O femeie uşor rănită, cu piciorul însângerat lovit de cioburi de sticlă, primea primul ajutor, stând pe o bancă, potrivit relatării AFP. Un bărbat care trece pe acolo susţine, sub rezerva anonimatului, că „niciun fel de instalaţie militară” nu se află în împrejurimi. Rusia nu a comentat deocamdată situaţia de la Kramatorsk, dar de obicei neagă că ar viza deliberat obiective civile, notează Reuters.
Oficiali ucraineni au declarat că se aşteaptă ca localitatea Kramatorsk, situată la numai 20 km de front, un oraş cu peste 150.000 de locuitori înainte de invazia rusă, să devină unul dintre punctele principale ale ofensivei Rusiei în estul Ucrainei.
Ucraina spune că forţele ruse şi-au intensificat loviturile la mare distanţă asupra unor ţinte aflate departe în spatele frontului, ucigând un număr mare de civili. Moscova susţine că loveşte doar ţinte militare.
În sud, regiunea Odesa a fost din nou atacată în noaptea de luni spre marţi, unde forţele ruse au lansat şapte rachete de croazieră Kalibr. Rusia consideră rachetele Kalibr drept un mecanism militaro-politic de presiune, apreciază purtătorul de cuvânt al şefului administraţiei militare din regiunea Odesa, Serhii Bratciuk, citat de Unian.
Potrivit acestuia, a fost lovită o localitate rurală, în urma atacului fiind distruse case de locuit, o şcoală, Casa de cultură şi alte obiective civile, conform agenţiei de presă ucrainene.
Comisia Europeană se așteaptă ca Putin să taie gazul prin conducta Nord Stream 1: „Plecăm de la ipoteza că nu va fi repus în funcţiune”
ACTUALIZARE 15:20 Comisia Europeană nu se aşteaptă ca Rusia să reia livrările de gaze prin gazoductul Nord Stream 1 după efectuarea lucrărilor de mentenanţă, care sunt programate să se încheie joi, potrivit Wall Street Journal (WSJ), care citează declaraţia comisarului european pentru buget, Johannes Hahn.
„Plecăm de la ipoteza că nu va fi repus în funcţiune”, le-a spus Johannes Hahn jurnaliştilor, în Singapore, conform WSJ, preluat de Reuters și Agerpres.
Declaraţiile oficialului UE vin după ce, conform unui document consultat de Reuters, Gazprom a decis să invoce o clauză de tip „forţă majoră” cu privire la livrările de gaze, sporind temerile în Europa că Moscova nu va relua joi livrările prin gazoductul Nord Stream 1. Îngrijorările Comisiei sunt în contrast cu speranțele exprimate de OMV, companie care a arătat marți că se așteaptă ca furnizarea de gaze să se reiajoi, aşa cum era planificat.
UE relaxează sancțiunile impuse băncilor rusești pentru a permite comerțul cu alimente și îngrășăminte
ACTUALIZARE 15:00 Uniunea Europeană va modifica, miercuri, sancţiunile impuse Rusiei, prin autorizarea deblocării unor fonduri aparţinând unor mari bănci ruseşti, proces de care ar putea fi nevoie pentru a reduce blocajele apărute în comerţul mondial cu alimente şi îngrăşăminte, arată un document de lucru consultat de Reuters, potrivit Agerpres.
Decizia Bruxelles-ului vine pe fondul criticilor exprimate de liderii ţărilor africane cu privire la impactul sancţiunilor occidentale asupra comerţului cu alimente, care este posibil să fi agravat penuriile provocate în principal de invazia rusească din Ucraina şi de blocada impusă de Rusia asupra porturilor ucrainene de la Marea Neagră.
Conform noilor reglementări revizuite, care ar urma să fie adoptate miercuri de ambasadorii la UE ai statelor membre, cele 27 de ţări UE vor putea să deblocheze resursele economice, îngheţate anterior, aparţinând marilor bănci ruseşti VTB, Sovcombank, Novikombank, Otkritie FC Bank, VEB, Promsvyazbank şi Bank Rossiya, arată documentul consultat de Reuters.
Citește continuarea AICI
Șeful serviciului secret al Ucrainei și procurorul general, demiși prin votul Parlamentului de la Kiev
ACTUALIZARE 14:25 Parlamentul Ucrainei a votat marţi pentru demiterea şefului Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Ivan Bakanov, şi a procurorului general, Irina Venediktova, la două zile după ce preşedintele Volodimir Zelenski i-a suspendat pentru că nu au reuşit să elimine spionii ruşi.
Într-o declaraţie publicată pe Telegram cu câteva minute înainte ca demiterea sa să fie confirmată, Bakanov a spus că au fost făcute „calcule greşite” în timpul mandatului său, dar că este mândru de palmaresul său.
De asemenea, parlamentul a anunţat marţi că a selectat un anchetator cu experienţă pentru a conduce biroul procurorului anticorupţie, care trebuie încă să fie confirmat de procurorul general al ţării.
Legislativul a precizat într-un comunicat că Oleksandr Klimenko a fost selectat de o comisie specială de concurs în cadrul unui proces care a durat mai multe luni. Klimenko a lucrat anterior pentru Biroul Naţional Anticorupţie, un alt organism de stat care luptă împotriva corupţiei.
„A mai rămas un singur pas până la numirea sa. Această decizie trebuie să fie semnată de procurorul general”, se arată în comunicatul citat de Reuters, potrivit Agerpres.
Rusia neagă că ar fi fost izolată pe plan internațional
ACTUALIZARE 13:00 „Am acordat atenție declarației biroului de presă al Departamentului de Stat al SUA conform căreia țara noastră ar fi fost izolată de restul lumii din punct de vedere economic, politic, cultural și diplomatic. Conducerea rusă este implicată activ în procesele internaționale și este în contact permanent cu șefii majorității țărilor lumii.
În ceea ce privește declarațiile despre „izolarea” delegației noastre la reuniunea miniștrilor de externe G20 din Indonezia, aceasta este pur și simplul ficțiune. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a avut o serie de întâlniri productive cu colegi din alte țări”, se arată într-o reacție a ambasadei Rusiei la Washington citată de The Guardian.
HARTĂ. Scenariul de care se tem rușii. Până unde ar putea lovi ucrainenii, dacă vor primi rachete cu rază lungă
ACTUALIZARE 12:33 Ucrainenii se așteaptă să primească din Statele Unite rachete cu rază lungă de acțiune, de până la 300 de kilometri, după ce inițial SUA a livrat sisteme HIMARS care au o rază de 80 de kilometri. Este scenariul de care se tem rușii, pentru că livrarea unui astfel de armament ucrainenilor ar putea duce la lovituri în Crimeea ocupată ilegal din 2014.
Marți, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Oleksiy Danilov, a declarat că în viitorul apropiat Ucraina ar putea primi astfel de armament de la americani. Totodată, oficialii ucraineni spun că noile sisteme de rachete HIMARS fabricate în SUA, pe care au început să le primească luna trecută, le permit să atingă ținte în Crimeea, care a fost anexată ilegal de Rusia în 2014, și în alte zone ocupate de armata lui Putin.
De altfel, potrivit oficialilor ucraineni, rușii ar fi început să mute deja o parte din navele aflate în portul Sevastopol, de teama unor lovituri.
Citește continuarea AICI
Importurile elvețiene de aur din Rusia au scăzut în luna iunie
ACTUALIZARE 12:20 Elveţia a importat în iunie 284 kilograme de aur din Rusia, arată datele publicate marţi de autorităţile vamale elveţiene, mai puţin faţă de cantitatea de peste trei tone importată în mai, care a alimentat dezbaterea dacă acceptarea aurului rusesc ajută la finanţarea războiului Moscovei în Ucraina, transmite Reuters.
Elveţia este cel mai mare centru global de rafinare a aurului şi un hub de tranzit pentru metalul galben. Datele privind exporturile furnizează informaţii privind tendinţele de pe piaţă. Rusia este unul dintre cei mai mari producători globali de aur (monede, lingouri sau bare cu o puritate de cel puţin 995/1.000).
La reuniunea G7 din iunie, Marea Britanie, Statele Unite, Japonia şi Canada au interzis importurile de aur din Rusia, iar săptămâna trecută şi Comisia Europeană a propus interzicerea exporturilor de aur rusesc către blocul comunitar.
Un embargo asupra importurilor de aur din Rusia ar putea clarifica situaţia juridică din Elveţia, a apreciat Robin Kolvenbach, directorul rafinăriei elveţiene de aur Argor Heraeus, citat de Agerpres.
"Indiferent de ce este legal, nu există loc pentru aurul rusesc în Elveţia, deoarece este folosit pentru a finanţa războiul", a declarat Kolvenbach, adăugând că Argor a oprit toate relaţiile de afaceri cu firmele din Rusia, după ce Kremlinul a trimis trupele în Ucraina, în 24 februarie.
Sancţiunile occidentale impuse Rusiei nu au vizat direct livrările comerciale de aur, dar multe bănci şi companii de rafinare au renunţat la aurul din Rusia după începerea invaziei.
Separatiștii proruși spun că teatrul din Mariupol a fost detonat din interior
ACTUALIZARE 11:35 Oficialii din autoproclamata Republică Populară Donețk susțin că teatrul din Mariupol a fost detonat din interior de ucraineni și că numărul morților a fost de 14, și nu sutele revendicate de Kiev. O amplă anchetă Amnesty Internațional, publicată în luna iunie, a concluzionat că rușii au aruncat două bombe de 500 de kilograme peste teatrul marcat ca adăpost civil.
Teatrul, bombardat în martie de ruși, adăpostea sute de ucraineni. Atacul a atras atenția în special pentru că teatrul din Mariupol fusese marcat în afara cu дети, adică „copii”, pentru a arăta că era folosit ca adăpost civil.
O amplă investigație a Amnesty International documentează modul în care armata rusă a vizat în mod intenționat teatrul, deși știa că sute de civili se adăposteau acolo în 16 martie.
Concluzia este că atacul a fost cu siguranță efectuat de avioane de luptă rusești, care au aruncat două bombe de 500 de kilograme care au căzut aproape una de cealaltă și care au explodat simultan. Până la 600 de persoane ar fi fost ucise în bombardament.
Bilanțul morților din Vinița crește la 25
ACTUALIZARE 11:30 În Vinița, numărul morților după atacul cu rachete din centrului orașului a crescut la 25. „Astăzi, neurologul Natalia Falshtynskaya a murit în spital. Când a căzut racheta, ea primea pacienți la clinica Neuromed. Trei copii au rămas fără mamă”, a declarat Serghei Borzov, șeful administrației regionale din Vinița.
Dmitri Medvedev: O să fie pace în Ucraina, dar Rusia va impune condițiile
ACTUALIZARE 11:20 Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, a spus marți că Rusia va învinge în Ucraina și va stabili condițiile semnării unui acord de pace cu Kievul, scrie Reuters.
„Rusia își va atinge toate obiectivele. O să fie pace, dar în termenii noștri”, a scris pe Telegram Medvedev, care este acum vicepreședinte al Consiliului de Securitate al Rusiei.
Rușii vor să reconstruiască Donbasul cu muncitori din Coreea de Nord
ACTUALIZARE 10:56 Coreea de Nord ar putea trimite muncitori în două teritorii controlate de ruși din estul Ucrainei, potrivit ambasadorului Rusiei la Phenian, o mișcare care ar reprezenta o provocare pentru sancțiunile internaționale împotriva programului de arme nucleare al lui Kim Jong Un, scrie The Guardian.
Potrivit NK News, ambasadorul Alexander Matsegora a spus că lucrătorii nord-coreeni ar putea ajuta la reconstruirea infrastructurii distruse de război în așa-zisele republici populare autoproclamate din Donețk și Lugansk.
Drone, cereale și „operațiuni speciale”. Putin a ajuns la Teheran unde va discuta cu Raisi, Khamenei și Erdogan
ACTUALIZARE 10:31 Președintele rus Vladimir Putin a ajuns marți la Teheran, potrivit presei iraniene de stat, în prima vizită în afara granițelor fostei Uniuni Sovietice de la începutul războiului din Ucraina. Putin se va întâlni cu ayatollahul Ali Khamenei, dar și cu președintele turc Recep Tayyip Erdogan cu care va discuta despre tranzitul cerealelor din Ucraina.
Președintele Iranului Ebrahim Raisi va găzdui un summit tripartit cu omologii săi rus și turc. Summitul este primul găzduit de președintele ultraconservator al Iranului de la preluarea mandatului anul trecut.
Summitul trilateral este aparent centrat pe Siria, ca parte a așa-numitului proces de pace de la Astana, pentru a pune capăt a peste 11 ani de conflict în țara arabă, scrie France24.
Citește continuarea AICI.
ISW: Rusia riscă să genereze revoltă în rândul minorităților etnice, din cauza recrutărilor
ACTUALIZARE 10:12 În evaluarea de luni noapte spre marți dimineață, Institutul pentru Studiu Războiului din Washington (ISW) transmite că Moscova nu va acorda prioritate unui atac pentru a cuceri Sloviansk în această etapă a operaţiunii, ci se va concentra pe ocuparea Siversk şi Bakhmut. De asemenea, Rusia își susține eforturile de război cu ajutorul minorităților etnice, ceea ce ar fi declanșat „rezistența în enclave etnice” ruse.
Principalele concluzii ale ISW:
- Întâlnirea Ministerului rus al Apărării cu conducerea grupării de forțe estice din Ucraina sugerează că regimului de la Kremlin nu se va concentra pe ocuparea Slovianskului în această etapă a campaniei militare, ci va acorda prioritate încercării de a ocupa Siversk și Bakhmut.
- Efortul probabil al lui Vladimir Putin de a pune povara operațiunilor de sprijin din Ucraina asupra minorităților etnice pentru a evita efectuarea unei mobilizări generale a etnicilor ruși ar putea stârni rezistență în enclavele etnice din Rusia.
- Forțele ruse au efectuat o serie de atacuri la sol la est de Siversk și la sud de Bakhmut.
- Forțele ruse și-au intensificat eforturile de a avansa pe Avdiivka și au efectuat atacuri terestre limitate de-a lungul liniei de front orașul Donețk-Avdiivka.
- Autoritățile ruse continuă să integreze zonele ocupate în economia comercială a Rusiei.
Citește continuarea AICI
O tânără ucraineană care se ascundea de ruşi a născut într-un beci în care se mai adăposteau 31 de persoane
ACTUALIZARE 09:46 O tânără ucraineană din regiunea Cernihiv a născut o fetiţă într-un beci în care se adăpostea alături de alte 31 de persoane. Ea a fost asistată la naştere și de doi militari ruşi, dintre care unul avea competenţe medicale.
Ana Mordiukova are 19 ani, iar pe 23 martie se afla într-un beci din localitatea Lukaşivka, situată la 15 kilometri de Cernihiv. Cu toţii se adăposteau de trupele ruse care invadaseră satul şi care duceau lupte deschise cu armata ucraineană.
La momentul naşterii, lângă ea se aflau şi câteva rude apropiate. Pentru că nu aveau medicamente, acestea au apelat şi la militarii ruşi, aflaţi de câteva săptămâni în sat, scrie trimisul special Agerpres în Ucraina.
Citește continuarea AICI
Rușii au atacat Odesa: Șase răniți, printre care un copil
ACTUALIZARE 09:25 Cel puțin șase persoane au fost rănite, inclusiv un copil, după ce rachetele rusești au lovit orașul Odesa, în cursul nopții, a declarat marți un oficial militar ucrainean citat de CNN.
Purtătorul de cuvânt al administrației militare de la Odesa, Serhi Bratchuk, a declarat, într-o postare pe Telegram, că orașul a fost vizat de șapte rachete de croazieră „Kalibr” lansate din Marea Neagră. Șase dintre rachetele rusești au lovit zone civile, a mai spus Bratchuk.
Trei case și cel puțin alte două clădiri au fost distruse în atac.
OMV se aşteaptă ca livrările prin gazoductul Nord Stream 1 să se reia la timp
ACTUALIZARE 09:00 OMV se aşteaptă ca livrările din Rusia prin gazoductul Nord Stream 1 să se reia aşa cum era planificat, după efectuarea lucrărilor de mentenanţă, a anunţat luni grupul energetic austriac, după ce, conform unui document consultat de Reuters, Gazprom a decis să invoce o clauză de tip „forţă majoră” cu privire la livrările de gaze.
Într-un comunicat de presă, OMV precizează că nu poate face comentarii în legătură cu comunicarea sa operaţională cu Gazprom, în cadrul relaţiilor lor contractuale, iar un purtător de cuvânt a adăugat că livrările de gaze către OMV încă sunt mai reduse cu aproximativ 70% faţă de nivelul convenit, notează Agerpres.
În documentul consultat de Reuters, Gazprom anunţă că nu-şi poate îndeplini obligaţiile contractuale cu privire la furnizarea de gaze naturale din cauza unei „situaţii extraordinare”, care nu poate fi controlată de grupul rus.
Gazprom adaugă că măsura invocării „forţei majore”, o clauză invocată într-o situaţie în care o companie se confruntă cu o situaţie pe care nu o poate controla, este valabilă pentru livrările care au început din data de 14 iunie, „ceea ce scuteşte compania de la plata despăgubirilor pentru orice reduceri ale livrărilor survenite între timp”.
Rușii continuă bombardamentele la Nikopol
ACTUALIZARE 08:55 Forțele ruse au continuat bombardamentele la Nikopol, lansând 40 de atacuri în cursul nopții, a precizat guvernatorul regiunii Dnipropetrovsk Valentin Reznichenko, citat de The Kyiv Independent.
El a raportat că bombardamentele rusești au incendiat două întreprinderi industriale și au deteriorat clădiri rezidențiale și liniile electrice. Nu s-au înregistrat victime.
Blocat în Rusia, canalul de opoziție Dojd și-a reluat emisia din străinătate
ACTUALIZARE 08:39 Canalul de televiziune al opoziţiei Dojd, care şi-a suspendat activitatea după ce a fost blocat în Rusia, şi-a reluat emisia luni din străinătate, unde redacţia sa a fugit de represiunea exacerbată declanşată după ofensiva lui Putin din Ucraina, relatează AFP.
Pe canalul său de Youtube, canalul a difuzat de la ora 17:00 GMT un program de ştiri prezentat de redactorul-şef şi cunoscutul prezentator, Tikhon Dziadko.
La 3 martie, în primele zile ale atacului de la Kremlin în Ucraina, Dojd a decis să-şi suspende activitatea după ce fusese blocat de autoritatea rusă de reglementare a telecomunicaţiilor, care a criticat modul de acoperire a conflictului, transmite Agerpres.
Autorităţile ruse au adoptat apoi o legislaţie care pedepseşte cu până la 15 ani de închisoare difuzarea de "informaţii false" despre armata rusă. Mai mulţi opozanţi şi jurnalişti au fost deja trimişi în judecată din acest motiv după ce au denunţat ofensiva din Ucraina.
În acelaşi timp, site-urile a zeci de alte mass-media independente au fost blocate în Rusia şi mulţi jurnalişti au ales exilul pentru a evita urmărirea penală. Într-un comunicat, Dojd a anunţat că a deschis o nouă redacţie în Letonia şi a primit o licenţă de difuzare în Uniunea Europeană, precizând că va avea studiouri la Riga, Amsterdam, Tbilisi şi Paris.
Analiști: Închiderea robinetului de gaz pentru Europa este un semn de slăbiciune din partea Rusiei
ACTUALIZARE 08:23 Anunțul Gazprom că va sista livrările de gaz către „un important client european” (Germania) invocând o clauză „de forță majoră” este, în fapt, un semn de slăbiciune din partea Rusiei, care, frustrată din cauza rezultatelor sub așteptări și a campaniei militare care se prelungește în Ucraina, recurge la arma șantajului, în speranța că va crea nervozitate în rândul europenilor și le va distruge unitatea, au arătat, luni seara, la Digi24, fostul ministru de externe Adrian Cioroianu și profesorul Cristian Pîrvulescu.
De altfel, acest anunț nu îi ia prin surprindere pe europeni, care se așteptau la o astfel de strategemă din partea Moscovei și se pregătesc să își facă aprovizionarea energetică din surse alternative.
„Fără clientul european Rusiei nu îi va fi bine”, spune Adrian Cioroianu. Politologul Cristian Pîrvulescu consideră că în acest context este foarte importantă ajutarea Republicii Moldova, care depinde de gazele rusești. O criză economică ar putea provoca o schimbare de guvernare la Chișinău, ceea ce ar fi mai grav decât „posibila, dar ipotetica” venire a rușilor la Tiraspol, crede analistul.
Citește continuarea AICI
Moscova intenţionează să impună „termeni complet diferiţi” dacă vor fi reluate negocierile de pace
ACTUALIZARE 07:40 Rusia intenţionează să impună condiţii mai dure Ucrainei în cazul în care sunt reluate negocierile de pace, a afirmat un consilier al preşedintelui rus Vladimir Putin, relatează agenția germană de presă dpa, citată de Agerpres.
Iuri Uşakov a afirmat că au fost obţinute rezultate concrete în cursul discuţiilor care au avut loc în martie în Turcia, înainte ca Ucraina să întrerupă contactul. Totuşi, „dacă negocierile sunt reluate acum, va fi în termeni total diferiţi”, a spus Uşakov, potrivit agenţiei de presă RBK, fără a da mai multe detalii.
„Denazificarea” şi „demilitarizarea” Ucrainei, de asemenea, cedarea regiunilor de est Doneţk şi Lugansk şi recunoaşterea Crimeei ca fiind rusă au fost numite atunci de Moscova drept condiţii pentru a pune capăt a ceea ce numeşte o „operaţiune militară specială”.
Zelenski: Forțele armate ale statului nostru au reușit să provoace pierderi logistice importante invadatorilor
ACTUALIZARE 07:35 Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat luni seară, în mesajul zilnic către națiune, că evaluarea angajaților Serviciului de Securitate al Ucrainei continuă și că este luată în considerare demiterea a 28 de oficiali, din direcții și niveluri diferite, argumentând „performanță nesatisfăcătoare”.
Zelenski a mai spus că „forțele armate ale statului nostru au reușit să provoace pierderi logistice importante invadatorilor”. „Este din ce în ce mai greu pentru armata rusă să dețină poziții pe teritoriul capturat. Pas cu pas, avansăm, întrerupem aprovizionarea ocupanților, identificăm și neutralizăm colaboratorii”, a ținut să precizeze liderul de la Kiev, citat de Ukrinform.
„Astăzi a devenit virală o fotografie cu o persoană din Mariupol, care a ieșit pe străzile orașului cu un steag ucrainean. A ajuns la rămășițele clădirii teatrului distrus de trupele ruse. Acesta a fost foarte curajos. Și vreau să-i mulțumesc pentru acest act de curaj. Acest ucrainean este unul dintre cei mulți care așteaptă întoarcerea Ucrainei și care nu vor accepta sub nicio formă ocupația rusă.
Rusia îi ține pe majoritatea ucrainenilor într-un vid de informații. În fiecare zi, în teritoriile ocupate, Moscova răspândește noi minciuni despre Ucraina și acțiunile noastre. Dar, în ciuda propagandei și intimidării, oamenii nu numai că își amintesc de Ucraina, ci demonstrează ceea ce gândesc cu adevărat.
Nu i-am uitat niciodată. Și vă rog pe toți cei care aveți contacte și oportunități în acest sens: răspândiți informații reale în teritoriul ocupat, susțineți poporul nostru, răspândiți adevărul acolo, în orice fel găsești eficient să faceți acest lucru. Pe întregul nostru pământ ucrainean de la Herson până la Horlivka, de la Henichesk până în raioanele ocupate din regiunea Harkov, la Melitopol și Berdiansk, la Enerhodar, în regiunile Lugansk și Donețk, în Crimeea, oamenii noștri ar trebui să audă despre Ucraina de la ucraineni.
Perspectiva este evidentă: steagul ucrainean va fi în toate orașele și satele noastre. Dar trebuie să folosim toată puterea informațională a societății noastre pentru a lupta cu invadatorii.
Până astăzi, 1.028 de așezări au fost eliberate de ocupanți. Alți 2.621 sunt încă sub controlul invadatorilor. Și trebuie să menținem comunicarea informațională cu toți, acolo unde sunt oameni.
Sunt recunoscător tuturor celor care apără interesele ucrainene. Glorie Ucrainei!”, a mai subliniat Zelenski.
Infiltrarea rusă, noua provocare pentru Ucraina. Ce se ascunde în spatele demiterii șefului SBU și a procurorului general
ACTUALIZARE 07:30 Îndepărtarea din funcții a șefului serviciului de securitate internă a Ucrainei (SBU) și a procurorului general, o decizie oarecum surprinzătoare luată duminică de președintele Volodimir Zelenski, a readus în prim-plan suspiciunile că spionajul rusesc s-a infiltrat în ministere-cheie ucrainene înainte de invazie, dar sugerează totodată că există și o luptă pentru influență în rândul apropiaților președintelui ucrainean, scrie The Guardian.
Unul dintre principalii consilieri ai lui Volodimir Zelenski, Andrii Smirnov, a negat la televiziunea ucraineană că Ivan Bakanov, șeful SBU, și procurorul general Irina Venediktova au fost „demiși”, precizând în schimb că Banakov a fost „retras temporar din funcție” pe durata unor „verificări și investigații”, iar Venediktova a fost suspendată, din acealași motiv.
Întrebat dacă cei doi se pot întoarce la un moment dat la posturile lor, Smirnov, care este adjunctul șefului cancelariei prezidențiale, a declarat: „Trăim într-o țară care respectă legea și, desigur, există această posibilitate”, dacă investigațiile îi vor exonera.
Citește continuarea AICI
Jill Biden o va găzdui marţi pe prima doamnă a Ucrainei la Casa Albă
ACTUALIZARE 07:26 Prima-Doamnă a SUA, Jill Biden, o va găzdui marți la Casa Albă pe prima-doamnă a Ucrainei, Olena Zelenska. Cele două urmează să discute în privat în timpul unei întâlniri bilaterale programate, notează The Hill.
Jill Biden şi Olena Zelenska s-au întâlnit pentru prima dată în persoană în luna mai, când Jill Biden a făcut o călătorie în Ucraina. Cele două au comunicat, însă, înainte de întâlnirea lor.
În timpul întâlnirii lor de o oră, care s-a desfăşurat cu uşile închise, Zelenska i-a împărtăşit lui Biden preocupările sale pentru sănătatea emoţională a copiilor ucraineni.
Olena Zelenska urmează să ajungă la Casa Albă la ora 13:30, ora Europei Centrale.
Totodată, prima-doamnă a Ucrainei va rosti, miercuri, un discurs în faţa Congresului SUA, a anunţat biroul preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi.
Mărturii de pe front. Povestea Alisei, regizoarea care luptă împotriva rușilor după ce a fost agresată sexual
ACTUALIZARE 07:20 Pe frontul din estul Ucrainei, printre mulții bărbați din armata ucraineană este și Alisa. Are 34 de ani, este regizor de film și la 24 februarie, când a început invazia rusă, a lăsat camera și a luat arma. Așa se răzbună ea pe rușii care au agresat-o sexual în 2014, în Donbas, în timp ce făcea un film acolo.
„Nu îmi mai este frică de nimic după acel moment. A fost cel mai mare nivel de frică, nici nu îmi dau seama ce poate să mă sperie mai mult. Ce traumă poate fi mai rea? Când m-am dus la război, nu îmi era frică de război”, spune Alisa Kovalenko.
Subțirică, dar energică, cu piercinguri la urechi, atunci când nu luptă ca soldat în apropiere de Harkov, merge acasă, undeva într-o suburbie a Kievului, unde locuiește împreună cu tatăl ei.
La câteva zile după ce forțele rusești au atacat Ucraina, ea a lăsat deoparte camera de filmat și proiectul la care lucra și s-a oferit voluntar pentru a lupta pe frontul de est. Era o promisiune pe care și-o făcuse cu opt ani în urmă.
În 2014, regizoarea Alisa Kovalenko lucra la un film despre conflictul din regiunea Donețk, din estul Ucrainei. A fost oprită la un punct de control separatist. A fost luată la interogatoriu și anchetată ore întregi, pe motiv că ar fi lunetist ucrainean. Apoi, un ofițer rus a agresat-o sexual într-un apartament din apropiere. A pus-o să se dezbrace într-o cadă de baie, a dus-o în pat și, deși plângea, s-a întins deasupra ei și a încercat să o violeze. A agresat-o sexual până a adormit.
Citește continuarea AICI
Cele mai recente informații legate de războiul din Ucraina:
- Elveția refuză să trateze răniți din Ucraina, invocând principiul neutralității.
- Borrell îi îndeamnă pe europeni „să reziste” în fața exploziei preţului la energie şi alimente.
Un conflict îngheţat între Ucraina şi Rusia va însemna un război sângeros mai târziu, iar înfrângerea Moscovei este singura modalitate de a pune punctul pe „i” în această istorie, susţine Mihailo Podoleak, consilier al şefului cancelariei prezidenţiale de la Kiev. - Serviciul de Securitate al Ucrainei susține că ruşii au folosit hărți cu Ucraina din anii ’60 în timpul invaziei.
- Erdogan ameninţă din nou că va bloca aderarea Suediei şi Finlandei la NATO.
- Ministrul german al agriculturii spune că a te încrede în faptul că Putin va debloca Marea Neagră este ca și când ai crede în Moș Crăciun.
- Separatiștii proruși speră să ocupe tot Donbasul până la finalul anului.
- Gazprom a anunțat un important client european că nu îi va livra gaze invocând o clauză de „forță majoră”
- Putin spune că Rusia nu poate fi tăiată de restul lumii și că nu va fi aruncată în trecut.
- Rușii încep să cumpere produse alimentare mai ieftine din cauza inflației.
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
