Live Text În Crimeea se aud din nou explozii, apărarea antirachetă a rușilor este pusă la încercare: „Să ne facem bagajele și să plecăm de aici!”
Este ziua cu numărul 177 în războiul început de Rusia în Ucraina. Forțele armate ale Moscovei au bombardat din nou orașul Harkov, potrivit mai multor relatări. De asemenea, armata Kievului pare că a atacat obiective militare ale Rusiei din Crimeea și chiar de pe teritoriul Federației Ruse. Incendii și explozii au fost raportate la un depozit de muniție din regiunea Belgorod și la o bază aeriană la nord de Sevastopol. Între timp, compania de stat ucraineană Energoatom avertizează că rușii pregătesc operațiuni „false flag” la centrala nucleară de la Zaporojie.
Live Textul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Se aud explozii în Crimeea. Apărarea rusă antirachetă trage intens
ACTUALIZARE 23:30 Explozii s-au auzit vineri seară în mai multe localități din Crimeea. Rachetele antiaeriene ruse au tras intens, zeci de minute, potrivit imaginilor postate de presa ucraineană.
Pe de altă parte, Ministerul Apărării de la Kiev a spus că Ucraina este cu ochii pe podul Kerci.
Apărarea antiaeriană a fost pusă în acțiune la Evpatoria, unde martorii oculari au înregistrat lovirea unor obiecte pe cer. Și la Sevastopol, martorii oculari au relatat despre rachete văzute zburând.
Într-unul dintre videoclipurile postate pe Telegram, locuitorii din Crimeea comentează despre activitatea apărării aeriene și despre situația generală din peninsula ocupată de Rusia. „Nu mai este amuzant. Ascultați, haideți să împachetăm și să plecăm de aici”, îndeamnă o voce care se aude într-o înregistrare video, potrivit agenției ucrainene UNIAN.
Cu o seară înainte, în Crimeea ocupată au răsunat explozii la Belbek, unde este cea mai mare bază aeriană din regiune, situată în partea de nord-vest a Sevastopolului.
Explozii au fost auzite, de asemenea, și în orașul Kerci în seara zilei de 18 august, iar în regiunea Belgorod din Rusia, aflată la granița cu Ucraina, a sărit în aer un depozit de muniție.
Fără îndoială, acestea sunt acțiuni ale ucrainenilor care vor să testeze vigilența și funcționalitatea apărării antiaeriene ruse, mai ales în contextul în care teama cea mare a rușilor este că ar putea fi bombardat podul peste strâmtoarea Kerci, care face legătura între Crimeea și Rusia, o lucrare costisitoare de infrastructură făcută după anexarea din 2014 a Crimeei direct sub supravegherea lui Putin.
Primarul oraşului rusesc Krasnodar a fost numit şef al administraţiei proruse în provincia ucraineană Harkov
ACTUALIZARE 21:17 Primarul unui oraş rusesc a demisionat pentru a fi numit la conducerea unei administraţii instalate de Rusia în provincia Harkov din nord-estul Ucrainei, ultima dintr-o serie de astfel de numiri despre care guvernul de la Kiev afirmă că fac parte din încercările Rusiei de a anexa teritorii ucrainene.
Andrei Alekseienko a demisionat, joi, din funcţia de primar al localităţii Krasnodar, al 16-lea cel mai mare oraş al Rusiei. El va conduce „consiliul de miniştri” numit de Rusia în provincia ucraineană Harkov.
Această provincie, parţial ocupată de trupele rusești, înconjoară al doilea cel mai mare oraş al Ucrainei, capitala sa omonimă, Harkov, şi se află la nord de provinciile Doneţk şi Lugansk asupra cărora este axată în prezent ofensiva militară rusească şi unde separatiştii proruşi au proclamat independenţa acestora.
Oficiali ruşi au declarat, anterior, că aceste zone ocupate nu vor mai reveni niciodată sub controlul Kievului şi referendumuri pentru alipirea lor la Rusia ar putea fi organizate acolo în toamnă. Ucraina a promis în schimb că va împiedica desfăşurarea acestor pseudo-referendumuri.
Armata rusă controlează, în prezent, mai puţin de jumătate din regiunea Harkov. Confruntată cu rezistenţa îndârjită a armatei ucrainene, armata rusă a renunţat în luna mai la tentativa de a lansa un asalt asupra oraşului Harkov, dar continuă să-l bombardeze cu artileria de pe poziţii din exteriorul zonei sale periferice.
Macron se scuză după discuția cu Putin
ACTUALIZARE 20:36 Convorbirea telefonică pe care Emmanuel Macron a avut-o cu Vladimir Putin a fost justificată, în contextul riscurilor care afectează centrala nucleară de la Zaporojie, în Ucraina, a transmis președinția franceză, vineri, în condițiile în care liderul francez a fost criticat anterior pentru discuțiile sale frecvente cu dictatorul rus, relatează Reuters.
Macron, care până la această discuție, mai avusese o conversație cu Putin în luna mai, a fost criticat aspru în trecut pentru faptul că menține dialogul cu dictatorul de la Moscova, în ciuda deciziei acestuia de a invada Ucraina și de a ordona armatei sale să comită crime odioase în țara vecină.
Oficialul de la Elysee, care a făcut declarația, a adăugat că în timpul apelului, în cadrul căruia Macron și Putin au fost de acord că o misiune a Agenției Internaționale pentru Energie Atomică trebuie să inspecteze centrala, dictatorul rus și-a exprimat deschiderea de a renunța la cerința ca misiunea să ajungă la Zaporojie traversând teritoriul Rusiei.
Ucraina și partenerii ei occidentali își doresc ca membrii misiunii AIEA să ajungă la centrală tranzitând teritoriul ucrainean.
La începutul lunii august, Kremlinul susținea că Macron și Putin nu au mai discutat de două luni pentru că „Franța este o țară neprietenoasă” cu Rusia.
Macron a avut discuţii telefonice cu Putin la începutul lui mai, la începutul lui martie şi în cinci rânduri în februarie, în plină perioadă de amplificare a tensiunilor, până la începutul invaziei, pe 24 februarie.
Macron a mers la Moscova pe 7 februarie pentru a se întâlni cu Putin. Aceste contacte numeroase i-au adus critici preşedintelui francez, unii reproşându-i că a avut discuţii regulate cu dictatorul de Kremlin fără a reuşi să-l împiedice să înceapă războiul împotriva Ucrainei.
Pentagonul anunţă un nou pachet de asistenţă militară pentru Ucraina
ACTUALIZARE 20:06 PentagoPrimarul oraşului rus Krasnodar a fost numit şef al administraţiei proruse în provincia ucraineană Harkovnul a anunţat, vineri, o nouă tranşă de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare de aproximativ 775 milioane de dolari, care cuprinde, în special, rachete suplimentare pentru sistemele americane de artilerie de înaltă precizie HIMARS, conform AFP, citat de Agerpres.
Această nouă tranşă de ajutor prevede de asemenea trimiterea unor sisteme de tunuri mobile şi obuze suplimentare compatibile cu armamentul furnizat de către Marea Britanie Ucrainei, a declarat presei o înaltă responsabilă din Ministerul american al Apărării.
Potrivit unui alt oficial american din domeniul apărării, citat de Reuters, noul pachet de asistenţă de securitate pentru Ucraina include drone de supraveghere şi, pentru prima oară, vehicule rezistente la mine, precum şi 16 obuziere Howitzer.
Concret, pachetul de ajutor militar mai cuprinde 15 drone de supraveghere Scan Eagle, 40 MaxxPro MRAP (camioane de protecţie împotriva ambuscadelor, rezistente la mine) şi aproximativ 1.000 de rachete antitanc Javelin.
Această nouă tranşă de asistenţă ridică la 10,6 miliarde de dolari totalul ajutorului militar al SUA trimis Ucrainei de când a fost invadată de Rusia.
Forţele ruse demonstrează o „lipsă totală de progres pe câmpul de luptă” în Ucraina, a apreciat, vineri, o înaltă responsabilă a Pentagonului, menţionând în special utilizarea de către forţele ucrainene a rachetelor americane HIMARS.
„Nu am constatat recucerirea de teritoriu” de către forţele ucrainene, a recunoscut această responsabilă, sub rezerva anonimatului. „Dar constatăm o slăbire evidentă a poziţiilor ruseşti în mai multe locuri”, a adăugat ea.
Șeful ONU, la Odesa: E foarte trist să vezi cum marea capacitate a acestui mare port nu este pe deplin utilizată
ACTUALIZARE 19:30 Secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, a spus, în timpul vizitei la Odesa, că regretă că acest port ucrainean este încă insuficient utilizat, chiar dacă s-a declarat mulţumit de modul în care se derulează exportul de cereale din instalaţiile sale. Antonio Guterres a sosit, vineri, la Odesa, în a treia zi a celei de-a doua vizită a sa în Ucraina de la începutul invaziei rusești.
O înregistrare video postată pe Telegram de către purtătorul de cuvânt al administraţiei militare regionale, Serghii Bratciuk, îl arată pe Guterres vizitând portul, unul dintre cele trei de la Marea Neagră din care se exportă cereale, în baza unui acord susţinut de ONU, cu participarea Ucrainei, Rusiei şi Turciei.
„Este foarte trist să vezi cum marea capacitate a acestui mare port nu este pe deplin utilizată. Sunt trist pentru că potenţialul pe care îl are acest port, acest oraş pentru ţara voastră, pentru regiunea voastră nu se realizează”, a afirmat Guterres, conform Agerpres.
„Sper să pot reveni în curând şi să văd cum funcţionează toate terminalele şi că oraşul este plin de viaţă”, a adăugat el.
Antonio Guterres a subliniat că este important să se asigure un acces sigur atât pentru ucraineni, cât şi pentru ruşi pe pieţele mondiale, în ciuda dificultăţilor evidente care rămân de depăşit.
Guterres a abordat de asemenea situaţia de la centrala nucleară din Zaporojie, în aceeaşi zi în care atât Ucraina, cât şi Rusia au evocat posibilitatea unui incident la instalaţie, ocupată de trupele ruse de la începutul lunii martie, dar care continuă să furnizeze energie electrică atât în zonele controlate de Kiev, cât şi în partea de sud a Ucrainei ocupată de ruşi.
„Dacă teritoriul centralei ar fi fost demilitarizat, chestiunea atacului şi acuzaţiile părţilor ucraineană şi rusă ar fi putut fi rezolvate. Electricitatea care vine de la centrală este ucraineană, populaţia ucraineană are nevoie de ea, mai ales în timpul iernii, iar asta trebuie respectat”, a afirmat secretarul general al ONU.
Guterres a vizitat, joi, oraşul Liov, unde s-a întâlnit cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, şi cu cel al Turciei, Recep Tayyip Erdogan.
Cei trei au convenit să continue coordonarea aplicării iniţiativei privind exportul de cereale, au discutat despre situaţia de la centrala din Zaporojie şi problema prizonierilor de război ucraineni.
Marea teamă în legătură cu centrala de la Zaporojie. Bombardamentele sunt considerate „un risc mult mai mic”
ACTUALIZARE 17:52 Cea mai mare îngrijorare în legătură cu situația de la centrala nucleară Zaporojie nu sunt bombardamentele, ci sistemele de răcire ale reactoarelor și menținerea în funcțiune a acestora, a declarat vineri un înalt oficial occidental, potrivit The Guardian.
Oficialii occidentali spun că sunt îngrijorați dacă răcirea cu apă poate fi menținută la cea mai mare centrală nucleară din Europa, care este în prezent ocupată de ruși, pe fondul acuzațiilor că invadatorii nu întrețin corect sistemele centralei.
Sistemul de răcire a reactorului, esențial pentru siguranța amplasamentului, se bazează pe întreținerea alimentării cu energie electrică pentru a asigura funcționarea sa, dar oficialii sunt îngrijorați că Rusia poate deconecta alimentarea dacă încearcă să decupleze centrala de la rețeaua energetică ucraineană.
Un oficial occidental, vorbind sub rezerva anonimatului, a spus că „problema care ne preocupă este răcirea reactoarelor nucleare” și că este „o situație pe care ar trebui să o urmărim cu toții îndeaproape”. Acesta a precizat însă că există generatoare diesel de rezervă pentru a menține alimentarea cu energie electrică și personal ucrainean la fața locului „capabil să funcționeze și să prevină un astfel de incident”.
Citește continuarea AICI
Jumătate din avioanele de luptă ale flotei rusești de la Marea Neagră au fost eliminate în atacurile din Crimeea
ACTUALIZARE 17:40 Exploziile care au avut loc la baza aeriană Saki din peninsula Crimeea au scos din uz mai mult de jumătate din avioanele de luptă din dotarea flotei rusești de la Marea Neagră, potrivit unui oficial din Occident citat de Reuters.
Baza aeriană de lângă Novofedorivka de pe coasta de vest a peninsulei pe care Rusia a anexat-o în 2014 a fost în luna august ținta mai multor explozii.
Oficialul, care a vorbit sub protecția anonimatului, a spus că Ucraina realizează în mod constant „efecte cinetice” mult în spatele liniilor rusești și că acestea au un impact material asupra capacităților logistice ale armatei ruse și „un efect psihologic semnificativ asupra conducerii Rusiei”.
„Estimăm acum că evenimentele de la aerodromul Saki din 9 august au scos din uz peste jumătate din avionele de luptă ale aviației navale a flotei [rusești] de la Marea Neagră”, a spus oficialul.
Citește continuarea AICI
Cântărețul cu cea mai detestată melodie de pe Youtube-ul rusesc și prieten cu Kadîrov a redeschis fostele cafenele Starbucks din Rusia
ACTUALIZARE 17:25 Un rapper pro-Putin a redeschis lanțul de cafenele deținute în trecut de Starbucks, care acum poartă numele de Stars Coffee – cel mai nou exemplu dintr-o serie lungă de cazuri de rebranding al magazinelor unei mari companii care s-a retras de pe piața rusească, scrie The Guardian.
Cântărețul de hip-hop Timati și proprietarul de restaurante Anton Pinski, perechea care a achiziționat drepturile pentru lanțul american de cafenele deschise în Rusia, au participat joi la deschiderea primei cafenele din cele 130 pe care Starbucks le deținea în țară.
În timpul ceremoniei de deschidere a cafenelei din centrul Moscovei, cei doi asociați au dezvăluit și noul logo care înlocuiește bine-cunoscuta sirenă Starbucks cu o femeie ce poartă pe cap tradiționalul cocoșnic, un fel de diademă care face parte din costumul popular rusesc purtat de femei, dar care altfel arată foarte similar cu imaginea originală.
Flota rusă de la Marea Neagră va primi 12 nave și alte vehicule militare
ACTUALIZARE 17:10 Flota rusă de la Marea Neagră urmează să primească 12 noi nave alături de aviaţie şi vehicule terestre în 2022, a anunţat vineri noul comandant al acestei flote, viceamiralul Viktor Sokolov, informează Reuters.
„Flota de la Marea Neagră participă la operaţiunea militară specială şi realizează cu succes obiectivele ce i-au fost trasate”, a declarat Sokolov, citat de agenţia de presă rusă TASS, în faţa unui grup de tineri ofiţeri.
Agenţia de presă RIA Novosti a anunţat miercuri că Viktor Sokolov a fost numit la conducerea Flotei ruse de la Marea Neagră. El l-a înlocuit în această funcţie pe Igor Osipov, care a condus Flota de la Marea Neagră din 2019, după o serie de eşecuri.
Cu o săptămână înainte, explozii la o bază aeriană din Crimeea au provocat distrugeri majore unuia dintre regimentele aeriene ale Flotei ruse de la Marea Neagră, conform Agerpres.
Imagini cu vehicule militare rusești în sala turbinei de la centrala Zaporojie, la doar 130 de metri de reactorul nuclear
ACTUALIZARE 17:00 A apărut un nou videoclip online care arată vehicule militare rusești în interiorul unei camere a turbinelor conectate la un reactor nuclear de la centrala Zaporojie din Ucraina, unde bombardamentele din ultima perioadă au alimentat temerile legate de un dezastru nuclear.
CNN a geolocalizat și a confirmat autenticitatea videoclipului, care a început să circule pe rețelele sociale joi. Nu este clar când a fost făcută filmarea. Imaginile arată una dintre cele șase camere de turbine situate pe partea de vest a centralei nucleare, situată în orașul Enerhodar.
Fiecare hală de turbine este conectată și construită într-o clădire mare care găzduiește un reactor nuclear.
Vehiculele, care par a fi camioane militare rusești, se află în partea de vest a clădirii, la parter, la aproximativ 130 de metri de reactor.
Bucha îngroapă cadavrele ucrainenilor care nu au putut fi identificați
ACTUALIZARE 16:40 La câteva luni de la retragerea rușilor, în Bucha au început înmormântările victimelor care nu au putut fi identificate.
Peste 1.300 de civili au fost uciși în regiunea Kiev în timpul ocupației ruse, iar șeful poliției din regiunea Kiev, Andri Nebytov, a declarat în iulie că cel puțin 700 dintre ei au fost împușcați cu arme de calibru mic.
Potrivit Poliției Naționale a Ucrainei, cel puțin 461 de persoane au fost ucise în Bucha.
După ce rușii s-au retras din nordul Ucrainei la începutul lunii aprilie, au apărut dovezi ale execuțiilor, torturii și jafurilor comise în timpul săptămânilor de ocupație. Uciderea civililor din Bucha, un oraș important aflat la nord-vest de Kiev, a devenit un simbol al cruzimii rușilor.
Erdogan spune că va discuta cu Putin despre centrala Zaporojie și îi va cere „să facă ceea ce trebuie pentru pace în lume”
ACTUALIZARE 16:00 Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunţat vineri că va discuta despre centrala nucleară Zaporojie cu preşedintele rus Vladimir Putin, după o întrevedere cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, informează Reuters.
Zelenski a declarat că Rusia trebuie să elimine toate minele din zonă, a spus Erdogan joi, într-un interviu acordat în timpul zborului său de întoarcere din oraşul ucrainean Lvov, potrivit declaraţiilor sale raportate de mass-media turce, scrie Agerpres.
"Vom discuta problema (centralei nucleare Zaporojie) cu (Vladimir) Putin şi îi vom cere în mod concret Rusiei să facă ceea ce trebuie, ca un pas important pentru pacea în lume", a subliniat Erdogan.
În acelaşi interviu, Erdogan a asigurat, potrivit AFP, că Turcia "nu are pretenţii" la teritoriul sirian. "Nu avem pretenţii la teritoriul Siriei (...). Regimul (de la Damasc) trebuie să fie conştient de acest lucru", a declarat Erdogan, care ameninţă din luna mai cu o nouă ofensivă în nordul Siriei împotriva unor grupări kurde.
Secretarul general al ONU a cerut Rusiei să nu decupleze centrala nucleară de la rețeaua electrică a Ucrainei
ACTUALIZARE 15:40 Șeful ONU, Antonio Guterres, a cerut vineri ca centrala nucleară Zaporojie, ocupată de ruși, să nu fie decuplată de la rețeaua Ucrainei, în urma rapoartelor ucrainene conform cărora Moscova intenționează să facă acest lucru.
„Evident că electricitatea de la Zaporojie este electricitate ucraineană... Acest principiu trebuie respectat pe deplin”, a spus secretarul general al ONU în timpul unei vizite în portul Odesa din sudul Ucrainei.
Guterres a vizitat, vineri, portul Odesa, unde sunt încărcate pe nave cerealele ucrainene pentru a fi exportate prin Marea Neagră. „Această navă poartă, de asemenea, speranță pentru cei mai vulnerabili oameni din lume”, a scris Guterres, pe Twitter.
Energoatom: Rușii pregătesc operațiuni „false flag” la Zaporojie
ACTUALIZARE 14:10 Energoatom avertizează vineri că rușii pregătesc o operațiune „false flag” la centrala nucleară de la Zaporojie.
Potrivit The Kiyv Independent, compania ucraineană de stat a anunțat că rușii au adus o echipă TV la centrală pentru a se întâlni cu agenții FSB, după care trupele ruse au bombardat centrul de instruire al centralei electrice.
Kievul afirmă că Rusia intenționează să deconecteze centrala nucleară Zaporojie de la reţeaua electrică ucraineană
ACTUALIZARE 13:00 Compania de stat ucraineană Energoatom a anunţat vineri că forţele ruse intenţionează să întrerupă funcţionarea blocurilor energetice de la centrala nucleară Zaporojie şi să le deconecteze de la reţeaua de energie electrică a Ucrainei, informează Reuters.
Într-o declaraţie, Energoatom a explicat că Rusia, care controlează centrala nucleară din sudul Ucrainei, se pregăteşte să pună în practică o „provocare pe scară largă” acolo.
De partea sa, Rusia a acuzat joi Ucraina că pune la calea o „provocare” la centrala de la Zaporojie. Potrivit Moscovei, unităţi de artilerie ucrainene plănuiesc să tragă asupra centralei şi apoi să acuze Rusia că a provocat un accident nuclear, notează Agerpres.
De la sfârşitul lunii iulie, Rusia şi Ucraina se acuză reciproc pentru tirurile care au vizat centrala, ceea ce a suscitat temeri privind posibilitatea producerii unei catastrofe.
Luptătorii de la Azovstal vor fi judecați în cuști de fier. Procesul va fi ținut în fosta sală de concerte a Filarmonicii din Mariupol
ACTUALIZARE 12:45 Rușii au instalat pe scena de concerte a Filarmonicii din Mariupol cuști de fier în care vor fi judecați foștii luptători ucraineni de la Azovstal.
Practic, întreaga clădire a Filarmonicii a fost transformată în tribunal, iar autoritățile ruse plănuiesc să înceapă procesul luptătorilor de la Azovstal chiar de Ziua Independenței Ucrainei, pe 24 august, conform serviciilor secrete ala armatei ucrainene.
„De Ziua Independenței Ucrainei, ocupanții intenționează să desfășoare un proces-spectacol al luptătorilor de la Azovstal capturați, în orașul aflat temporar sub ocupație.
În acest scop, sălile neatinse de bombardamente ale Filarmonicii din Mariupol sunt adaptate într-un ritm rapid. Pe scena filarmonicii se instalează cuști de fier în care vor fi ținuți apărătorii ucraineni”, se arată într-un comunicat postat de serviciile secrete militare ucrainene.
Citește continuarea AICI
Vladimir Putin și Xi Jinping vor să participe la summitul G20 din noiembrie în Bali, anunță președintele Indoneziei
ACTUALIZARE 12:28 Preşedinţii Rusiei Vladimir Putin şi Chinei Xi Jinping sunt amândoi aşteptaţi să ia parte la summitul G20 din insula Bali în noiembrie, potrivit preşedintelui Indoneziei Joko Widodo, citat vineri de agenția germană de presă DPA.
„Xi Jinping va veni. Preşedintele Putin mi-a spus de asemenea că va veni”, a declarat Widodo pentru Bloomberg într-un interviu publicat vineri. Indonezia deţine în prezent preşedinţia G20.
Widodo l-a invitat pe Putin, dar Kremlinul nu a confirmat până acum planurile liderului rus, notează Agerpres. Bloomberg nu a putut obţine iniţial confirmarea planurilor legate de participarea lui Putin şi a lui Xi din surse ruse şi chineze.
Participarea lui Putin la summit este considerată problematică în Occident, pe fondul invaziei Ucrainei de către Rusia şi mai multe ţări au exprimat îndoieli legate de venirea lor dacă Putin ar lua parte personal.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zeklenski a fost de asemenea invitat.
Citește continuarea AICI
Ce s-a întâmplat cu Dmitro Kozatski, autorul fotografiilor de la Azovstal care au făcut înconjurul lumii
ACTUALIZARE 11:55 Luptătorul ucrainean care a realizat o serie de fotografii emoționante în timp ce apăra combinatul de la Azovstal din Mariupol este prizonierul forțelor proruse din Donețk. După ce luni de zile nu s-a mai știut nimic despre soarta sa, lui Dmitro Kozatski i s-a permis să își sune familia să îi anunțe să este în viață.
„Dmitro mi-a spus că este sănătos. A spus că acum se află în Donețk. Când a vorbit, era un anchetator în apropiere. I s-a permis să sune”, a declarat sora acestuia pentru presa ucraineană.
Ultimul mesaj al soldatului ucrainean data din 20 mai, când acesta a anunțat că se va preda alături de restul luptătorilor care se adăposteau în combinatul siderurgic Azovstal. „Ei bine, asta-i tot. Mulțumesc din adăpostul de la Azovstal. Este locul morții și al vieții mele”, scria Kozatski.
Ministrul britanic al Apărării: Harkovul a fost „cel mai constant bombardat” oraș ucrainean de la începutul războiului
ACTUALIZARE 10:49 În evaluarea de vineri a frontului, Ministerul britanic al Apărării transmite că Rusia bombardează constant frontul nord-estic din Harkov pentru a imobiliza forțele ucrainene și a le împiedica să fie folosite pentru contraatacuri în alte regiuni.
Londra spune că Harkov, care se află la aproximativ 15 km de liniile de front rusești, a fost bombardat în mod constant de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, deoarece se află în raza de acțiune a majorității artileriei rusești.
17 persoane au fost ucise și 42 au fost rănite în două atacuri rusești la Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina, miercuri și joi, a declarat guvernatorul regional ucrainean.
Forțele ruse continuă să efectueze raiduri locale și atacuri de cercetare împotriva forțelor ucrainene din Harkov, notează britanicii.
Probabil că încearcă să forțeze Ucraina să mențină forțe semnificative pe acest front, pentru a le împiedica să fie angajate ca forță de contraatac în altă parte, mai consemnează Ministerul britanic al Apărării.
Departamentul american de Stat avertizează Congresul cu privire la declararea Rusiei drept stat sponsor al terorismului
ACTUALIZARE 10:41 Mai multe surse familiare cu subiectul au declarat că Departamentul de Stat ar fi transmis discret liderilor din Congres că este preocupat cu privire la etichetarea Rusiei drept stat sponsor al terorismului, conform Politico.
Principalele preocupări includ posibilele represalii ale Rusiei, cum ar fi încălcarea acordului de la Istanbul privind reluarea exporturilor de cereale.
Sancțiunile ce ar decurge automat din declararea Rusiei stat sponsor al terorismului vor împiedica actorii din sectorul privat să se implice în acordul de transport maritim, iar relațiile economice legate de materialele nucleare sunt, de asemenea, un motiv pentru care Departamentul de stat are rezerve.
Lista neagră a statelor declarate sponsor al terorismului de către SUA este una scurtă: Coreea de Nord, Siria, Cuba și Iranul.
În iulie, președintele Camerei Reprezentanților Nancy Pelosi i-a spus secretarului de stat Antony Blinken că, dacă nu va pune Rusia pe lista neagră a terorismului, atunci Congresul ar putea să o facă. De atunci, Senatul a adoptat în unanimitate o rezoluție neobligatorie prin care îl îndeamnă pe Blinken să facă acest lucru.
Rezoluția a fost urmată de un proiect de lege inițiat de un grup de membri ai Camerei Reprezentanților potrivit căruia Rusia ar fi desemnată stat sponsor al terorismului, fără să mai țină cont de șeful diplomației de la Washington.
Rusia, a treia mare piață pentru plățile în yuani, în contextul sancțiunilor
ACTUALIZARE 10:36 Rusia a urcat pe locul trei în lista ţărilor din afara Chinei continentale care folosesc yuanul pentru plăţile globale, ceea ce indică modul în care este afectată Moscova de sancţiunile occidentale, transmite Reuters.
Înainte de invadarea Ucrainei în 24 februarie, Rusia nici măcar nu era inclusă pe lista publicată lunar de sistemul global de plăţi SWIFT, dar cele mai recente date arată că doar Hong Kong şi Marea Britanie sunt înaintea Kremlinului în privinţa utilizării yuanului pentru plăţile globale, notează Agerpres.
În iulie, firmele şi băncile din Rusia erau implicate în aproape 4% din plăţile internaţionale în yuani, în funcţie de valoare, potrivit datelor SWIFT. Este o creştere de la 1,42% în iunie şi de la zero în februarie.
Deloc surprinzător, Hong Kong rămâne principala sursă a tranzacţiilor în yuani în afara Chinei continentale, cu 73,8% din total, urmat de Marea Britanie, cu 6,4%.
Avansul brusc al Rusiei în acest clasament sprijină argumentul că sancţiunile au efect şi exclud Kremlinul din sistemul bancar global bazat pe dolarul SUA. Dar, de asemenea, sprijină şi părerea celor care susţin că sancţiunile aduc Moscova mai aproape de Beijing.
Pe lângă impactul asupra sectorului financiar, sute de mari firme occidentale s-au retras ori şi-au redus semnificativ operaţiunile în Rusia, în urma invadării Ucrainei.
Între timp, Rusia a dezvoltat propriul sistem de tip SWIFT, a creat conturi speciale la unele bănci care nu au fost sancţionate şi continuă exporturile cheie, cum ar fi cele de petrol, către ţări cum ar fi China, India şi Turcia.
Cele mai recente date SWIFT confirmă că rubla nu se mai află în topul principalelor 20 de monede globale folosite pe pieţele internaţionale de plăţi, după ce în decembrie moneda Rusiei era pe locul 16. Primele locuri sunt deţinute de dolarul SUA, euro, lira sterlină, yenul japonez şi yuanul.
Un istoric american explică sensul „referendumurilor” de alipire la Rusia a teritoriilor ucrainene. „Mobilizare forțată în mormânt”
ACTUALIZARE 10:30 În prezent, armata rusă mobilizează forțat cetățenii ucraineni în teritoriile ocupate, iar planul Moscovei de a falsifica „referendumurile” cu privire la alipirea la Rusia a teritoriilor ucrainene ocupate nu face nimic altceva decât să repete tradiția anexărilor ilegale ale Kremlinului, susține Timothy D. Snyder, istoric american specializat în istoria modernă a Europei Centrale și de Est.
Într-o serie de 16 postări pe twitter, autorul cărții „Drumul spre nelibertate” subliniază că „Vladimir Putin nu poate anunța o mobilizare generală, deoarece aceasta ar înseamna o recunoaștere că pierde războiul”.
Citește continuarea AICI
„Ne-au transformat în sălbatici”. Un fost parașutist explică de ce fură soldații ruși tot ce pot în Ucraina, de la computere la mâncare
ACTUALIZARE 10:20 Pavel Filatiev, fostul parașutist rus care a expus ororile războiului din Ucraina într-un document de 141 de pagini publicat pe o rețea socială, povestește cum soldații ruși furau calculatoare și mâncau tot ce găseau în bucătăriile caselor ocupate. El spune că militarii, nemulțumiți de conducătorii lor, au fost transformați în „sălbatici” din cauza condițiilor dure și echipamentelor învechite cu care au fost trimiși pe front, relatează The Guardian.
În primul fragment din documentul lui Filatiev, tradus de publicația britanică, acesta povestește cum foștii săi camarazi de arme, dintr-o unitate de elită, au ajuns să jefuiască locuințele din orașul Herson, unde au ajuns în 1 martie.
„Era întuneric. Unitățile care mergeau înaintea noastră ocupaseră deja portul. Soldații căutau un loc unde să doarmă și să se spele. Teritoriul consta dintr-un punct de control, un birou și o clădire asemănătoare unui cămin cu depozite, vestiare și puncte de duș. Navele erau la debarcader. Divizia de mortiere a preluat un birou mare de la parter. Alte divizii, cum ar fi Regimentul 247 de asalt aerian de gardă și Stavropol Spetsnaz (fostul serviciu informații militare ruse) au început să intre în port. Am decis să explorez zona”, a scris Filatiev.
Citește continuarea AICI
Șeful ONU avertizează că orice avarie la centrala Zaporojie ar fi o "sinucidere". Erdogan este îngrijorat de "un nou Cernobîl"
ACTUALIZARE 10:10 Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a avertizat că orice avarie la centrala nucleară de la Zaporojie ar fi o "sinucidere", în contextul în care Kievul şi Moscova se acuză reciproc de bombardarea sitului, scrie BBC.
"Trebuie să spunem lucrurile aşa cum sunt: orice pagubă potenţială la Zaporojie ar fi o sinucidere", a declarat Guterres, făcând apel încă o dată la "demilitarizarea" centralei, ocupată de armata rusă. Șeful ONU a făcut aceste declarații într-o conferinţă de presă comună cu preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski și preşedintele turc Recep Erdogan.
Declarându-se "grav preocupat" de situaţia din cea mai mare centrală nucleară din Europa, el a făcut apel ca aceasta să nu fie utilizată "pentru indiferent care operaţiune militară". "Un acord este necesar de urgenţă pentru a restabili Zaporojie ca infrastructură pur civilă şi pentru a asigura securitatea regiunii", a mai afirmat Guterres.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că a convenit asupra parametrilor unei posibile misiuni a Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) la Zaporojie. El a mai declarat că Rusia trebuie să-şi retragă imediat forţele şi să înceteze bombardamentele din perimetrul centralei din sudul Ucrainei.
Citește continuarea AICI
De ce mult așteptata contraofensivă a ucrainenilor încă nu a avut loc. Va mai fi posibilă?
ACTUALIZARE 10:00 Ucraina a transmis în repetate rânduri că în luna august va urma o contraofensivă împotriva forțelor ruse decisivă pentru soarta întregului război, însă deja am trecut de jumătatea lunii și o astfel de operațiune încă nu se vede în teren. Cum va arăta această ofensivă rămâne un mister, remarca zilele trecute publicația „Politico”.
Cele două armate par încremenite într-un blocaj în sud, în jurul Hersonului, iar unii analiști se declară derutați de strategia de până acum a Kievului. „De ce sunt transmise mesajele publice legate de eliberarea Hersonului? Voi fi sincer cu voi, nu știu, dar este ceva care mă scoate din minți”, mărturisește Konrad Muzyka, analist militar și director la Rochan Consulting, care urmărește desfășurarea războiului din Ucraina. „Sincer, din punct de vedere militar, pur și simplu nu are sens”, a adăgat el.
Pe de altă parte, un purtător de cuvânt SBU, serviciul de informații al Ucrainei, a declarat că „în viitorul apropiat vor avea loc evenimente foarte acute pe întreg frontul, iar acestea nu vor fi legate neapărat de o anumită dată, dar trebuie să luăm în seamă Ziua Independenței Ucrainei, 24 august”, sublinia reprezentantul SBU.
Citește continuarea AICI
Atac în Harkov
ACTUALIZARE 09:50 Mai multe relatări neconfirmate susțin că al doilea cel mai mare oraș ucrainean, Harkov, a fost lovit din nou în această dimineață, tranmsite The Guardian.
Ziarul Kiev Independent citează primarul din Harkov, pe Igor Terekhov, care spune că forțele ruse au tras asupra a trei districte din oraș în jurul orei 05:44.
Terekhov a spus că districtele Kivski, Osnovianski și Nemișlianski au fost afectate. O clădire rezidențială a fost avariată și altă clădire nespecificată a luat foc ca urmare a bombardamentului.
O persoană a fost raportată până acum ca fiind rănită.
Dacă se confirmă, atacul ar fi al treilea care a lovit acest oraș în ultimele trei zile.
Guvernatorul regional din Harkov, Oleg Sinehubov, a spus că cel puțin 17 persoane au fost ucise și 42 rănite în două atacuri diferite ale rușilor asupra orașului.
Trei civili au fost uciși și 17 răniți într-o lovitură cu rachetă înainte de răsăritul soarelui joi, după un atac al Rusiei în ziua precedentă.
„Până acum, 17 oameni au murit în Harkov...iar 42 de persoane au fost rănite”, a spus Sinebuhov, care a descries atacurile ca fiind „un act de terorism”.
Explozii la ținte militare din Rusia și Crimeea
ACTUALIZARE 09:30 Incendii și explozii au fost raportate la ținte militare din Rusia și în teritoriile ocupate de Moscova în Ucraina, în cea mai recentă serie de aparente misiuni de sabotaj derulate adânc în teritoriul controlat de ruși.
Două sate rusești au fost evacuate după o deflagrație la un depozit de muniție de lângă granița ucraineană din provincia Belgorod. „Un depozit de muniție a luat foc lângă satul Timonovo”, la mai puțin de 50 de kilometri de graniță, a declarat guvernatorul regional Viaceslav Gladkov, adăugând că nu au fost raportate victime.
Cel puțin patru explozii au lovit aproape de marea bază aeriană Belbek, la nord de Sevastopol în peninsula Crimeea ocupată de ruși. Guvernatorul pro-rus din Sevastopol, Mihail Razvojaiev, a spus: „Nu există pagube. Nimeni nu a fost rănit”.
Apărarea antiaeriană a fost de asemenea activată lângă Kerci, orașul de la capătul unui pod aflat pe peninsulă, structură care face legătura cu Rusia. Podul este o rută vitală de furnizare pe care mulți din Ucraina ar vrea să-l vadă distrus. Presa locală a transmis că o dronă ucraineană a fost doborâtă.
Șeful spionajului britanic: Putin pierde războiul de informații din Ucraina
ACTUALIZARE 08:50 Rusia a eșuat să câștige teren în spațiul virtual împotriva Ucrainei cu aproape șase luni după începutul invaziei, a spus șeful serviciului de informații al Marii Britanii.
Jeremy Fleming spune că ambele țări au folosit capabilitățile lor cibernetice în război. Într-un articol de opinie publicat vineri în The Economist, acesta a scris:
„Până acum, președintele Putin a pierdut în mod comprehensiv războiul informațiilor în Ucraina și în Occident. Deși este motiv de sărbătoare, nu ar trebui să subestimăm cum dezinformarea rusă se desfășoară în alte părți din lume.
Precum invazia sa terestră, planurile inițiale din online ale Rusiei par să fi eșuat. Folosirea uneltelor cibernetice ofensive de către Rusia a fost iresponsabilă și nediscriminatorie”.
Fleming a spus că Rusia a folosit malware WhisperGate pentru a distruge sistemele guvernamentale ucrainene.
El a mai notat că Rusia a folosit aceeași strategie înainte în Siria și în Balcani și a mai spus că dezinformarea de pe internet este o parte importantă din această strategie. Însă, Centrul Guvernamental de Comunicații al Marii Britanii a reușit să intercepteze și să ofere avertismente la timp, a spus el.
Fără a intra în detalii, Fleming a mai transmis că Forța Națională Cibernetică a Marii Britanică ar putea răspunde Rusiei prin folosirea unei unități militare britanice care are instrumente cibernetice ofensive.
Câteva dintre cele mai importante informații din ziua precedentă:
- Rușii anunță că ucrainenii bombardează Energodar
- Ucrainenii ar fi încercat să bombardeze Podul lui Putin, dar apărarea antiaeriană rusă a funcționat
- Zelenski respinge orice negociere cu Rusia, dacă trupele nu se retrag
- Turcia vrea să fie mediator între Rusia și Ucraina
- ONU promite accelerarea exporturilor de cereale ucrainene
- Antonio Guterres: Orice avarie la Zaporojie ar fi o sinucidere
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
