Live Text Prigojin se plânge că i-au fost tăiate comunicațiile pentru a-l împiedica să ceară muniție. Wagner face „pauză tactică” în Bahmut
Suntem în ziua 380 a războiului pornit de Vladimir Putin în Ucraina. Armata ucraineană a împiedicat trupele rusești să încercuiască orașul Bahmut, dar situația de pe câmpul de luptă din zonă rămâne „foarte dificilă”, a declarat joi General-colonelul Oleksandr Sîrski, comandantul Forțelor Terestre ale Ucrainei. Separat, directorul CIA, William Burns, a subliniat că războiul rusesc ar putea reconfigura planurile Chinei în ceea ce priveşte Taiwanul. Rusia plănuiește o „provocare la scară largă” la granița Belarusului cu Ucraina „în viitorul apropiat”, care ar putea implica distrugerea infrastructurii, precum și mai multe victime civile, spune Direcția principală de informații a Ministerului ucrainean al Apărării. În tot acest context, Volodimir Zelenski a declarat joi seară, după atacul masiv cu rachete al Rusiei care a avut loc în cursul zilei şi care a deconectat de la reţeaua electrică inclusiv centrala nucleară de la Zaporojie, că sunt necesare sancţiuni asupra industriei nucleare ruse, pentru ca „lumea să fie mai sigură”. Liderul de la Kiev a subliniat și că Ucraina are nevoie de mai multe mijloace pentru apărarea antiaeriană.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
UE ar putea majora cu 3,5 miliarde de euro fondurile folosite la achiziţia de arme pentru Ucraina
ACTUALIZARE 22:20 Uniunea Europeană va trebui să decidă în scurt timp asupra unei noi majorări a fondurilor destinate achiziţiei de arme pentru Ucraina, a afirmat vineri un înalt oficial al UE, potrivit căruia următoarea suplimentare de fonduri s-ar putea ridica la 3,5 miliarde de euro, relatează Reuters, preluat de Agerpres.
Conform unui plan elaborat de şeful diplomaţiei UE Josep Borrell, statele Uniunii urmează să primească stimulente financiare în valoare de 1 miliard de euro pentru a trimite Kievului cantităţi suplimentare de muniţie de artilerie din stocurile proprii, iar un alt milion de euro urmează a fi destinat achiziţiei în comun de noi obuze, aminteşte Reuters.
"Dacă se convine asupra acestui pachet de 2 miliarde de euro, resursele din cadrul FEP vor fi epuizate", a notat oficialul citat, referindu-se la Facilitatea europeană pentru pace din care se finanţează armele pentru Kiev.
"Depinde de statele membre să decidă dacă şi când vor să operaţionalizeze acest posibil nou supliment de 3,5 miliarde de euro", a adăugat înaltul oficial.
Zelenski: Ucraina nu are nicio legătură cu sabotajul conductelor Nord Stream. Este o dezinformare
ACTUALIZARE 21:31 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a negat vineri orice legătură a ţării sale cu exploziile care au avariat anul trecut în septembrie gazoductele Nord Stream, după ce publicaţia americană New York Times şi cea germană Spiegel au scris, invocând ceea ce au susţinut a fi noi date ale serviciilor de informaţii ale SUA, că un "grup pro-ucrainean" ar fi autorul sabotajului, informează Agerpres.
"Nu avem nimic de-a face cu asta", a răspuns Zelenski unei întrebări despre acest subiect adresate la o conferinţă de presă comună la Kiev cu şefa guvernului finlandez, Sanna Marin.
Zelenski a spus că apariţia unor asemenea "dezinformări" ar putea avea drept scop "încetinirea ajutorului oferit Ucrainei" de statele occidentale în războiul pornit de Rusia.
Rusia trimite în Iran armele americane capturate în Ucraina. SUA se tem că iranienii le-ar putea replica
ACTUALIZARE 20:29 Armele pe care SUA și NATO le-au trimis în Ucraina și care au fost capturate de soldații ruși sunt trimise în Iran, unde inginerii le analizează pentru a putea produce ulterior propriile variante, au declarat patru surse care cunosc acest caz pentru CNN.
În ultimul an, mai mulți oficiali din SUA şi alte țări NATO au primit rapoarte conform cărora rușii au capturat în special sisteme antitanc Javelin sau Stinger, care pot fi purtate pe umăr.
În multe dintre aceste cazuri, Rusia a trimis armele capturate în Iran pentru a fi demontate și analizate de ingineri, cel mai probabil pentru ca Teheranul să dezvolte apoi propria variantă a acestor sisteme, spun sursele.
Washingtonul acuză Moscova că încearcă să destabilizeze Republica Moldova pentru a instala acolo un guvern pro-rus
ACTUALIZARE 18:58 Administraţia preşedintelui american Joe Biden va oferi Republicii Moldova 300 de milioane de dolari ca asistenţă în sectorul energetic şi va împărtăşi informaţii cu această ţară pe care Rusia încearcă să o destabilizeze, a anunţat vineri Casa Albă, transmit agenţiile Reuters şi AFP.
Purtătorul de cuvânt pentru securitate naţională al Casei Albe, John Kirby, a declarat presei că, deşi Statele Unite nu observă vreo ameninţare imediată la adresa Republicii Moldova, administraţia americană crede că Rusia caută să slăbească această mică ţară, să orchestreze acolo o insurecţie şi să instaleze un guvern mai favorabil Moscovei.
„Noi credem că Rusia caută să slăbească guvernul (Republicii) Moldova, cu siguranţă cu obiectivul final de a vedea o administraţie mai favorabilă” la conducerea acestei ţări, a indicat el.
Grupul de mercenari Wagner a deschis centre de recrutare în 42 de oraşe ale Rusiei
ACTUALIZARE 18:06 Gruparea paramilitară Wagner a deschis centre de recrutare în 42 de oraşe ale Rusiei pentru a trimite mai multe trupe în campania militară rusă în Ucraina, a anunţat pe Telegram fondatorul acestei grupări de mercenari, Evgheni Prigojin, transmit agenţiile AFP şi EFE, preluate de Agerpres.
„În 42 de oraşe din Rusia au fost deschise centre pentru recrutare în armata privată Wagner”, vor fi recrutaţi „noi combatanţi, care vor merge împreună cu noi să-şi apere patria şi familia; să construiască viitorul nostru comun şi să apere memoria trecutului”, a menţionat Prigojin în mesajul său.
„În pofida rezistenţei colosale a armatei ucrainene, vom continua să înaintăm. Deşi ni se pun beţe în roate la fiecare pas, vom depăşi asta împreună”, a promis liderul Wagner, în această ultimă partea a mesajului său el acuzând din nou responsabilii armatei ruse că restricţionează accesul grupării Wagner la muniţii.
Aurescu: România a ajutat Ucraina cu sute de generatoare de curent electric, după atacurile rusești asupra infrastructurii critice
ACTUALIZARE 17:47 România a ajutat până acum Ucraina cu sute de generatoare pentru a suplini deficitul de aprovizionare cu energie electrică, în urma atacurilor Rusiei asupra infrastructurii critice ucrainene, care au provocat întreruperi ale curentului electric în Kiev și alte orașe, a anunțat vineri ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu.
„Referindu-se la eforturile României în sprijinul nevoilor de energie ale Ucrainei, șeful diplomației române a evidențiat rolul țării noastre în asigurarea transferului de sute de generatoare care suplinesc deficitul de aprovizionare cu electricitate rezultat din întreruperile din rețeaua electrică a Ucrainei supusă bombardamentelor Rusiei”, se arată într-un comunicat al MAE.
Bogdan Aurescu a făcut declarația în cadrul unei reuniuni în format G7+ la nivel de miniștri de externe, pe tema susținerii infrastructurii energetice a Ucrainei, la invitația secretarului de stat al SUA, Antony Blinken și a ministrului afacerilor externe al Japoniei, Hayashi Yoshimasa, care au co-prezidat întâlnirea în format videoconferință.
Serghei Lavrov e nemulţumit că protestele din Republica Moldova sunt condamnate de Occident
ACTUALIZARE 17:00 Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a acuzat Occidentul că are standarde duble deoarece ar susţine protestele anti-guvernamentale din Georgia dar le-ar condamna pe cele din Republica Moldova, informează Agerpres.
"Opoziţia georgiană nu doar că este autorizată, dar este chiar obligată să facă tot ce vrea, în timp ce în Moldova protestele împotriva actualului guvern sunt condamnate, pentru că în timp ce opoziţia georgiană reflectă interesele Occidentului, opoziţia din Moldova reflectă interese diferite şi interesele occidentale sunt reprezentate de guvern şi de preşedinte", a declarat ministrul rus într-un interviu pentru televiziunea rusă de stat.
Georgia a fost scena unor proteste masive, în ultimele zile, după ce guvernul a anunţat că vrea să adopte o lege care prevede ca organizaţiile care primesc mai mult de 20 la sută din finanţare din străinătate să fie trecute într-un registru sub denumirea de "agenţi străini".
Între alerte false cu bombă și o lovitură de stat eșuată. Republica Moldova mocnește la granița războiului început de Putin (Reuters)
ACTUALIZARE 16:35 În contextul războiului pornit de Rusia în Ucraina, Republica Moldova s-a confruntat în ultimul an cu o presupusă tentativă de lovitură de stat, alerte false cu bombe, atacuri cibernetice, notificări fictive de recrutare, manifestaţii în masă. Chișinăul declară că a avut din toate în anul care s-a scurs, conform unei analize Reuters.
„Am avut o explozie de ameninţări la adresa securităţii începând din 24 februarie anul trecut”, a declarat ministrul de interne Ana Revenco, făcând o trecere în revistă a crizelor care, potrivit ei, au afectat ţara şi guvernul prooccidental de la Chişinău de la invazia Rusiei în Ucraina.
Republica Moldova, această mică ţară europeană care a fost în trecut o republică sovietică, pare „un creuzet geopolitic special”, notează Agerpres.
Bătălia pentru Bahmut. De ce nu renunță Ucraina la lupta pentru controlul orașului: „Contraofensiva va avea loc în două luni”
ACTUALIZARE 13:43 Ucraina a decis să lupte în continuare pentru controlul orașului ruinat Bahmut, deoarece bătălia de acolo scote din luptă cele mai bune unități ale Rusiei și afectează capacitate militară a armatei și a grupului Wagner, înaintea unei contraofensive ucrainene planificate în această primăvară, a declarat consilierul președintelui ucrainean, Mihailo Podoliak, potrivit Reuters.
Comentariile lui Podoliak au fost cel mai recent semnal privind strategia Kievului de a continua apărarea micului oraș din est, locul celei mai sângeroase bătălii a războiului, în timp ce Moscova încearcă să-și asigure prima victorie în mai bine de jumătate de an.
„Rusia și-a schimbat tactica”, a spus Podoliak într-un interviu publicat de ziarul italian La Stampa. „A trimis spre Bahmut o mare parte din personalul său militar instruit, cu rămășițele armatei sale profesioniste, precum și cu companiile private”.
Fără scăpare. Un blindat rusesc a fost lovit de o rachetă antitanc și apoi distrus cu o grenadă lansată din dronă
ACTUALIZARE 11:19 Atac concertat împotriva unui vehicul blindat rusesc pe frontul din Ucraina. Transportorul blindat a fost lovit de o rachetă ghidată, după care a fost scos definitiv din luptă cu o grenadă lansată din dronă. Imaginile au ajuns pe rețelele sociale.
Transportorul blindat de infanterie a fost lovit din lateral de o rachetă ghidată antitanc și s-a oprit imediat. Din vehicul, care poate transporta până la 11 oameni, au ieșit patru soldați, iar după aceea o grenadă lansată din dronă a scos blindatul definitiv din luptă.
SUA sancţionează mai multe companii chineze care furnizează Iranului piese pentru dronele folosite de Rusia în războiul din Ucraina
ACTUALIZARE 10:50 Statele Unite au impus joi sancțiuni altor cinci companii chineze care furnizează Iranului piese pentru dronele folosite de Rusia în războiul din Ucraina, relatează France Presse, citată de Agerpres.
Ministerul de Finanţe al SUA a stabilit o legătură indirectă între aceste companii chineze şi atacurile ruseşti în Ucraina, pe de o parte, precum şi atacurile iraniene asupra petrolierelor din regiunea Golfului, pe de altă parte, în ambele cazuri utilizându-se drone Shahed-136 fabricate de Iran Aircraft Manufacturing Industrial Co (HESA).
Sancţiunile vizează în special firme cu sediul în Hangzhou, Shenzhen, Guilin şi Hong Kong, acuzate de Ministerul de Finanţe american că au furnizat motoare uşoare şi alte componente pentru fabricarea de drone către HESA, despre care Washingtonul spune că este controlată de Ministerul Apărării iranian.
Șeful grupului de mercenari Wagner reclamă că i-au fost tăiate comunicațiile pentru a-l împiedica să ceară muniție
ACTUALIZARE 10:41 Fondatorul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, reclamă că i-au fost blocate comunicaţiile şi permisele de trecere către organismele de decizie ruseşti pentru a-l împiedica să ceară muniţie pentru compania sa, transmite vineri EFE.
„Pentru a mă împiedica să cer muniţie, mi-au deconectat toate telefoanele de comunicaţii speciale din toate birourile şi din toate unităţile” , a spus Prigojin, într-o înregistrare audio postată pe contul său de Telegram.
El a subliniat că situaţia nu s-a schimbat în ceea ce priveşte lipsa de muniţie, care durează de săptămâni pentru Grupul Wagner, principala forţă de asalt rusă la Bahmut, în cele mai aprige lupte din estul Ucrainei.
„Şi un alt lucru important pe care l-au făcut, au blocat toate permisele de trecere în toate instituţiile unde se iau decizii. Nu le voi numi, pentru a nu le discredita”, a adăugat Prigojin, ale cărui divergenţe cu ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, şi cu Statul Major General au ieşit la iveală, notează Agerpres.
Omul de afaceri a subliniat că singurul lucru care îi rămâne de făcut este să ceară muniţie prin mediile de comunicare şi asta este ceea ce „probabil” va face.
„Dar nu totul este atât de rău. Există lucruri pozitive. Le mulţumesc industriaşilor”, a spus Prigojin, care i-a mulţumit personal ministrului industriei şi comerţului, Denis Manturov, pentru producţia de muniţie.
Evaluarea de vineri dimineață a Ministerului britanic al Apărării
ACTUALIZARE 10:35 Joi, Rusia a efectuat un val cu cel puțin 80 de lovituri cu rază lungă de acțiune împotriva infrastructurii critice ucrainene. Rusia a tras rachete de croazieră, rachete de antiaeriene folosite în atacuri sol-sol, drone iraniene de atac unidirecțional și un număr neobișnuit de mare de rachete balistice hipersonice lansate din aer.
Acesta a fost primul val major de lovituri cu rază lungă de acțiune de după 16 februarie 2023 și probabil unul dintre cele mai mari de după decembrie 2022. Oficialii ucraineni au anunțat că cel puțin 11 civili au fost uciși.
Intervalul dintre valurile de lovituri este probabil din ce în ce mai mare deoarece Rusia trebuie acum să acumuleze o masă critică de rachete nou produse de industria sa militară înainte de a putea recurge la un atac suficient de amplu pentru a copleși apărarea aeriană ucraineană.
Grupul de mercenari Wagner face „pauză tactică” în Bahmut, spun experții ISW
ACTUALIZARE 10:30 Operațiunea ofensivă a Grupului Wagner din estul orașului Bahmut pare să fi intrat într-o pauză tactică temporară și rămâne neclar dacă mercenarii lui Prigojin își vor păstra predominanța operațională în viitoarele ofensive rusești din oraș, spune Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) în evaluarea de joi noapte spre vineri dimineață.
Nu au mai fost raportate acțiuni ofensive ale luptătorilor Wagner dinspre estul Bahmutului către zona centrală a orașului de marți, când forțele rusești au capturat partea aflată la est de râul Bahmuțka, spune ISW.
Luptătorii Wagner au desfășurat asalturi frontale extrem de costisitoare în estul Bakhmutului timp de nouă luni și probabil că nu sunt pregătiți să desfășoare o traversare a râului Bahmuțka spre centrul orașului în acest moment.
Ofensiva frontală asupra estului orașului a consumat probabil o cotă semnificativă din personalul și resursele Wagner, deși nu este încă evident dacă acest efort a făcut ca ofensiva Wagner să fi trecut de punctul culminant, mai precizează experții americani.
Purtătorul de cuvânt al grupării ucrainene de forțe din estul Ucrainei, Serhii Cherevaty, a declarat joi că un număr tot mai mare de forțe rusești aeropurtate și mecanizate nespecificate au sosit recent la Bahmut.
Venirea unui număr sporit de forțe rusești convenționale în zonă poate sugera că forțele rusești intenționează să compenseze lipsa de capacitate ofensivă Wagner din Bahmut cu noi trupe convenționale. Este posibil ca luptătorii Grupului Wagner să efectueze, de asemenea, o pauză tactică temporară pentru a aștepta aceste întăriri convenționale rusești și pentru a se reaproviziona în vederea pregătirii unor noi operațiuni cu mare cost uman și de echipamente în centrul Bahmutului, se mai arată în evaluarea ISW.
Zelenski cere ca industria nucleară rusă să fie supusă cât mai repede sancțiunilor după atacul cu rachete de joi
ACTUALIZARE 10:20 Preşedintele Volodimir Zelenski a declarat, joi seara, după atacul masiv cu rachete al Rusiei care a avut loc în cursul zilei şi care a deconectat de la reţeaua electrică inclusiv centrala nucleară de la Zaporojie, că sunt necesare sancţiuni asupra industriei nucleare ruse, pentru ca „lumea să fie mai sigură”, iar Ucraina are nevoie de mai multe mijloace pentru apărarea antiaeriană, transmite Ukrinform.
Kievul a mai făcut solicitări către comunitatea internaţională de a sancţiona industria nucleară rusă, dar în Uniunea Europeană, de exemplu, nu este întrunit consensul, din cauza împotrivirii unor state, între care Ungaria şi Bulgaria.
Preşedintele Volodimir Zelenski a spus că după atacul de joi, soldat cu moartea a şase civili, a vorbit cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care i-a oferit „asistenţă relevantă”.
„Am vorbit cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în special despre sprijinul energetic pentru Ucraina. Am informat-o cu privire la consecinţele atacului statului terorist. Îi sunt recunoscător doamnei Ursula pentru asistenţa relevantă oferită. Bineînţeles, am discutat şi despre problema exercitării de presiuni asupra Rusiei pentru terorism – presiunea sancţiunilor, modalităţi de extindere a sancţiunilor. Apropo, ca urmare a acestei lovituri, centrala nucleară din Zaporojie a fost deconectată din nou de la reţeaua electrică. Aceasta este o situaţie critică. Iar Rusia creează în mod deliberat astfel de situaţii critice la instalaţiile noastre nucleare. Acest lucru înseamnă pur şi simplu, prin definiţie, că Rusia nu poate fi un participant de bună-credinţă în nicio relaţie în domeniul nuclear”, a arătat Volodimir Zelenski. „Cu cât mai repede industria nucleară rusă va fi supusă sancţiunilor, cu atât mai sigură va fi lumea. Nu se poate permite unui stat terorist să folosească pentru teroare nicio instalaţie nucleară, oriunde în lume”, a subliniat Zelenski.
Citește continuarea AICI
SUA: Rusia va fi tot mai dependentă de armele sale nucleare și de China în timp ce armata lui Putin este distrusă în Ucraina
ACTUALIZARE 10:00 Pierderile masive suferite de armata rusă și resursele pe care le-au irosit în Ucraina au făcut din Rusia o amenințare militară mai puțin tradițională care va baza tot mai mult pe opțiunile „asimetrice”, precum armele nucleare, atacurile cibernetice și tehnologia spațială, și va fi tot mai dependentă de țări precum China, potrivit directorului comunității serviciilor de informații din SUA, Avril Haines, informează Insider.
Rusia „a suferit pierderi care vor necesita ani de reconstrucție și o vor lăsa mai puțin capabilă să constituie o amenințare militară convențională”, a declarat Haines în fața Comisiei de Informații a Senatului. Astfel, potrivit lui Haines, „Rusia va deveni tot mai dependentă de opțiunile asimetrice, precum capacitățile nucleare, cibernetice și spațiale, și de China.”
Moscova va întâmpina multe probleme ca să continue să opereze ca o mare putere în Eurasia, dar și pe „scena globală”, din cauză statutului ei militar slăbit și a reacției adverse a unei mari părți a lumii la războiul declanșat de Vladimir Putin în Ucraina.
Citește continuarea AICI
Parlamentarul, generalii și trădătorul util: Cum au negociat reprezentanții lui Putin și Zelenski oprirea asediului Mariupolului
ACTUALIZARE 09:30 Ucraina și Rusia au avut mai multe runde de negocieri secrete, purtate între un politician de la Kiev și generali ai armatei și serviciilor secrete ruse, în vara anului trecut, pentru oprirea asediului asupra orașului Mariupol și încetarea focului în uzina Azovstal, devenită simbol al rezistenței armatei ucrainene în fața invaziei ruse. CNN a vorbit cu reprezentantul părții ucrainene, fost parașutist în armata sovietică, actualmente deputat în parlamentul (Rada) Ucrainei, care a relatat în premieră detaliile acestor negocieri.
„Dragă Vladimir Vladimirovici, forțele armate ale Federației Ruse și Miliția Populară a Republicii Populare Donețk au eliberat orașul Mariupol!”, îi transmitea Serghei Șoigu președintelui Vladimir Putin pe data de 21 aprilie 2022.
Imaginile oficiale de la cea dată înfățișau un Putin înțepenit în scaun, cu mâna marginea mesei, în timp ce ministrul apărării Șoigu își turuia raportul.
Citește continuarea AICI
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
