Analiză Între alerte false cu bombă și o lovitură de stat eșuată. Republica Moldova mocnește la granița războiului început de Putin (Reuters)
În contextul războiului pornit de Rusia în Ucraina, Republica Moldova s-a confruntat în ultimul an cu o presupusă tentativă de lovitură de stat, alerte false cu bombe, atacuri cibernetice, notificări fictive de recrutare, manifestaţii în masă. Chișinăul declară că a avut din toate în anul care s-a scurs, conform unei analize Reuters.
„Am avut o explozie de ameninţări la adresa securităţii începând din 24 februarie anul trecut”, a declarat ministrul de interne Ana Revenco, făcând o trecere în revistă a crizelor care, potrivit ei, au afectat ţara şi guvernul prooccidental de la Chişinău de la invazia Rusiei în Ucraina.
Republica Moldova, această mică ţară europeană care a fost în trecut o republică sovietică, pare „un creuzet geopolitic special”, notează Agerpres.
În Republica Moldova se află Transnistria - o fâşie de pământ de-a lungul frontierei sale de est cu Ucraina, controlată de separatişti proruşi, unde staţionează o garnizoană de trupe ruse.
Tot pe teritoriul Republica Moldova se află şi regiunea semiautonomă Găgăuzia, de asemenea cu o populaţie majoritar prorusă.
Responsabilii moldoveni creionează imaginea unei naţiuni aflată sub constanta constrângere a unei campanii de dezinformare şi de propagandă orchestrată de Moscova care, potrivit lor, este concepută pentru a destabiliza şi submina guvernul preşedintei Maia Sandu, aleasă în 2020 cu promisiunea de a cere aderarea la Uniunea Europeană.
Este un „război informaţional”, a declarat Revenco, adăugând că „aceasta pune o presiune foarte mare asupra rezilienţei psihologice a populaţiei”.
Guvernul moldovean nu a prezentat dovezi în sprijinul acuzaţiilor sale privind campania ostilă a Moscovei, mai scrie Reuters, care adaugă nu a fost în măsură să verifice independent veridicitatea modului în care sunt prezentate evenimentele.
Kremlinul, care a respins în mai multe rânduri acuzaţiile Chişinăului că ar orchestra tulburări, nu a răspuns unei cereri de comentariu pentru acest material.
„Liderii de la Chişinău se concentrează întotdeauna asupra a tot ceea ce este antirusesc”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, luna trecută. „Ei alunecă într-o isterie antirusească”, a mai afirmat acesta.
Totuşi, Moscova a fost deranjată de ideea că Republica Moldova - o ţară cu 2,5 milioane de locuitori, situată între Ucraina şi România, membră a NATO - s-ar putea alătura UE.
Peste 400 de alerte false cu bombă
Pretinsul complot cu privire la o lovitură de stat a fost făcut public luna trecută de autorităţile moldovene, care au declarat că planul prevedea ca agitatori intraţi în Republica Moldova din Rusia şi din alte ţări din regiune să încerce să provoace confruntări violente.
Autorităţile au expulzat doi presupuşi agenţi neindentificaţi săptămâna trecută în legătură cu tulburările, dar nu au furnizat detalii despre amploarea planului şi nici despre un eventual succes al acestuia.
Un responsabil în Ministerul Apărării de la Chişinău, Valeriu Mija, a declarat că scopul complotului era atât să dea o lovitură moralului ţării, cât şi să răstoarne guvernul: „Noi credem că acest incident face parte din războiul psihologic”.
Alertele false cu bombă au devenit parte integrantă a vieţii cotidiene din Republica Moldova, consumând resurse oficiale, potrivit Ministerului de Interne, care a indicat că autorităţile au primit peste 400 de alerte false prin telefon sau prin e-mail vara trecută, ceea ce a necesitat intervenţii a circa 9.000 de poliţişti.
Aeroportul din Chişinău, instituţii de învăţământ, tribunale, spitale şi centre comerciale au figurat printre ţintele acestor alerte false cu bombă, a indicat ministerul.
Autorităţile moldovene au declarat că o serie de atacuri cibernetice în cursul anului trecut au dus la blocarea temporară a unor site-uri guvernamentale şi la piratarea telefoanelor mai multor oficiali.
„Atacurile au culminat în luna august vizând un număr de sisteme informatice chiar în Ministerul de Interne. Pentru a ne bloca, cum se spune, ochii şi urechile pe teren”, a remarcat Mija. „Dacă le punem la un loc cu alertele false cu bombă, aceasta ne testează foarte mult capacităţile”, a continuat el.
Notificări fictive de recrutare
Tensiunile crescânde între Moscova şi Occident cu privire la Ucraina au ridicat temperatura şi în Republica Moldova.
Principalul partid de opoziţie ŞOR o acuză pe Maia Sandu pentru că a luat partea Ucrainei, afirmând că aceasta creşte şansele ca Republica Moldova să fie antrenată în conflict. Formaţiunea afirmă că a colectat 6.000 de semnături pentru a cere noi alegeri.
În cursul unei manifestaţii la Chişinău săptămâna trecută, la care au participat circa 2.000 de persoane, Marina Tauber - o fostă jucătoare profesionistă de tenis, devenită deputată ŞOR - a condus mulţimea în scandări împotriva Maiei Sandu printr-un megafon.
„Ea încearcă să implice ţara noastră în război”, a spus el. „Suntem o ţară neutră şi vrem pace”, a insistat Tauber.
Mulţimea a scandat „Jos Maia Sandu!” şi „Jos dictatura!”. Responsabili ai guvernului Maiei Sandu afirmă că ei vor să evite cu orice preţ antrenarea în conflict.
Oficialii spun că o altă tactică utilizată de agitatorii antiguvernamentali este de a pune în circulaţie notificări de recrutare fictive pe reţelele de socializare, în special pe Telegram, în tentativa de a răspândi anxietatea şi de a induce mesajul că Republica Moldova se îndreaptă spre război.
Trupe ruseşti în Transnistria
Circa 1.500 de soldaţi ruşi staţionează în Transnistria, cea mai mare parte dintre ei fiind recrutaţi pe plan local dintre transnistrenii care deţin paşapoarte ruseşti.
Noul premier moldovean Dorin Recean a declarat că trupele ruse ar trebui să fie retrase din regiune, în timp ce Moscova a avertizat că orice atac împotriva trupelor sale din stânga Nistrului va fi considerat un atac împotriva Rusiei.
Guvernul moldovean se confruntă cu echilibristică delicată.
În Transnistria se află centrala electrică de la Cuciurgan, care furnizează cea mai mare parte a electricităţii Republicii Moldova şi oferă separatiştilor o imensă pârghie.
În consecinţă, cele două părţi sunt blocate într-un ciclu de uzură de negocieri permanente şi de dependenţă reciprocă.
Găgăuzia, unde cea mai mare parte a oamenilor vorbesc limbile rusă şi găgăuză, de origine turcică, şi unde se află şi o statuie a lui Lenin în faţa parlamentului local, ridică propriile provocări faţă de tentativele guvernului de a se opune influenţei Rusiei.
Încrederea moldovenilor în Vladimir Putin a scăzut de la 60%, cât era în ianuarie 2020, la 35% după începerea războiului, potrivit unui sondaj realizat luna trecută de think tank-ul Watchdog.
În Găgăuzia, această cifră este de 90%. „Rădăcinile noastre sunt întrepătrunse”, a declarat Valentina Koroleak, jurnalistă la televiziunea publică din Găgăuzia, când a fost întrebată din ce motiv oamenii de acolo văd invazia rusă atât de diferit faţă de cei din alte părţi din Republica Moldova. „Ne-am născut în Uniunea Sovietică, am crescut cu aceşti clasici, cu aceste cântece, cu muzica aceea”, spune ea.
Citește și: CNN: Putin încearcă anexarea ilegală a Transnistriei, după modelul Crimeea
Editor : Marco Badea
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
