Galerie Foto O săptămână de iad în Afganistan, cu imagini ce rămân în istorie: Disperare, frică și furie față de o operațiune prost planificată
În urmă cu o săptămână, știrea zilei era că talibanii se apropie de Kabul, iar președintele Ashraf Ghani rostea un discurs adresat naţiunii în care dădea asigurări că au loc „consultări” pentru găsirea unei soluţii politice care să garanteze „pacea şi stabilitatea” în ţară. În numai 7 zile, ceea ce s-a petrecut la Kabul a întrecut orice așteptări, iar lumea pare să asiste neputincioasă la drama și condamnarea la întuneric și teroare a unui întreg popor. Au fost 20 de ani de război și numai 10 zile în care Afganistanul a căzut iar în mâinile talibanilor.
Soldaţii americani începuseră să sosească la Kabul, sâmbăta trecută, pentru a ajuta la evacuarea personalului diplomatic şi a altor civili din capitala afgană, după ce rebelii talibani preluaseră, rapid și fără luptă, controlul în tot mai multe oraşe afgane, pe fondul retragerii forţelor internaţionale.
Însă nici cele mai pesimiste rapoarte ale serviciilor de informații nu anticipau ceea ce avea să se întâmple. Estimările americane arătau că talibanii vor lua cu asalt capitala în următoarele săptămâni, iar guvernul afgan va mai rezista cel mult 90 de zile.
Realitatea din teren a fost mult mai cruntă: în nici 24 de ore, talibanii erau stăpâni peste Kabul, se instalaseră în palatul prezidențial și țineau prima lor conferință de presă. Președintele Ghani fugise din țară, iar trupele guvernamentele n-au opus niciun fel de rezistență și le-au lăsat cale liberă insurgenților islamiști.
Aeroportul din Kabul, simbol al diperării
Panica, teroarea, haosul s-au instalat în Afganistan și lumea întreagă urmărește de o săptămână scene dramatice pe aeroportul din Kabul, devenit un simbol al disperării, în condițiile în care a rămas singura poartă de ieșire din iad. Cei care erau, poate, prea tineri în urmă cu două decenii au ocazia să afle acum cine sunt talibanii.
În fiecare zi, oamenii sunt împușcați, bătuți și sufocați cu gaze lacrimogene în timp ce se adună în fața baricadelor de beton care închid ultima fărâmă minusculă de teritoriu deținut de Occident în Afganistan și ultimele speranțe de a scăpa de regimul taliban. Cel puțin 12 persoane au murit încercând să ajungă la aeroport în această săptămână. Au murit împușcate sau pur și simplu călcate în picioare în busculade.
În timp ce SUA și Marea Britanie dau asigurări că accelerează evacuările, nu prea există semne în acest sens la Kabul, unde mulți afgani sunt blocați în afara aeroportului sau în spatele unor puncte de control ce par imposibil de trecut. Cu toate acestea, oamenii se adună cu miile, dispuși să-și riște viețile lor și ale copiilor lor, de teama a ceea ce îi așteaptă de-acum acasă.
Occidentalii își evacuează prioritar propriii cetățeni
Aproape niciun cetățean afgan nu reușește să mai ajungă la aeroport. Talibanii controlează străzile și zona din jurul aeroportului. Președintele Joe Biden declara vineri că talibanii lasă să treacă pe oricine arată un pașaport american. Pentru cei care nu au prețiosul document soarta pare pecetluită.
Avioanele pleacă din Afganistan goale sau transportă în mare parte cetățeni străini. Uneori, e nevoie de operațiuni speciale chiar și pentru extragerea acestora. Trupele americane au ieșit din aeroportul din Kabul pentru a recupera 169 de persoane care se aflau în apropiere și nu puteau intra, a confirmat vineri Pentagonul. A fost vorba mai degrabă de „asistență” decât de o operațiune de salvare, a precizat purtătorul de cuvânt John Kirby. Declarațiile vin în condițiile în care presa relatase joi că francezii și britanicii deja au avut operațiuni de extragere a cetățenilor lor și a colaboratorilor afgani dincolo de zidurile aeroportului.
Puțini afgani reușesc să treacă cu succes de punctele de control ale talibanilor, de mulțimile care se înghesuie și de militarii străini pentru a ajunge în interiorul complexului aeroportuar. Aceștia sunt în mare parte persoane care au legături cu armata occidentală și cu ambasadele acesteia. Un sistem extins al SUA îi include și pe cei care au lucrat pentru mass-media sau pentru ONG-uri occidentale. Dar Marea Britanie i-a exclus pe mulți, inclusiv pe contractori și pe cei care au lucrat pentru filiale ale ambasadelor, cum ar fi British Council, scrie The Guardian.
Citiți și: Polonia trimite la Kabul 100 de militari și va evacua 300 de colaboratori afgani ai NATO
Drama afganilor rămași în vizorul talibanilor
Este realitatea a ceea ce s-a întâmplat în Afganistan în această săptămână, când talibanii au revenit la conducerea țării după 20 de ani.
Iar pentru afganii care în tot acest timp au lucrat în cadrul organizațiilor locale care au promovat valorile Occidentului, inclusiv democrația și drepturile femeilor, există acum tot mai puține șanse de a ieși. Ei nu au în spatele lor marile organizații străine care să-i ajute cu vizele de care au nevoie pentru a fugi din țară și sunt într-un real pericol. Sunt îngroziți de ideea de a rămâne și în egală măsură terifiați de consecințele încercării de a pleca. Deplasările devin din ce în ce mai dificile, pe măsură ce talibanii își consolidează controlul asupra orașului.
În interiorul și în afara Kabulului există o furie și o disperare tot mai mari față de eșecul unui plan de evacuare prost conceput, care riscă să îi lase în urmă pe cei mai vulnerabili dintre afgani. „Ceea ce se întâmplă este un fiasco. Ar trebui să ne plecăm cu toții capetele de rușine”, a declarat Rachel Reid, consultant în domeniul drepturilor omului care lucrează cu organizații afgane. „Mii de afgani care au ținut piept talibanilor timp de ani de zile sunt în pericol. Iar ei sunt dați la o parte la poarta aeroportului, în timp ce SUA, Marea Britanie și alte state își trimit acasă cetățenii cu avioane ce zboară chiar pe deasupra afganilor vulnerabili”, a declarat Reid, citată de The Guardian.
Furie și neputință
Furia este îndreptată împotriva guvernelor care nu au reușit să planifice o evacuare ordonată și a organizațiilor internaționale care își dezamăgesc personalul.
Angajații ONU au cerșit ajutor de la prieteni și foști colegi, deoarece, spun ei, instituția internațională nu are niciun plan de evacuare a majorității dintre ei.
„Dragă Antonio Guterres (secretarul general al ONU - n.r.), Am lucrat pentru ONU în Afganistan timp de patru ani și căsuța mea de e-mail este plină de afgani cu care am lucrat la ONU și care îmi cer cu disperare ajutorul pentru a scăpa. Te rog frumos să mă sfătuiești către cine ar trebui să îi îndrum”, a scris, pe Twitter, Heather Barr, de la Human Rights Watch.
În ciuda promisiunilor de „amnistie” generală făcute de talibani în cadrul conferințelor lor de presă, afganii știu că nu pot avea încredere în ei. S-a auzit deja despre atrocitățile care au însoțit înaintarea lor spre capitală. În ultima săptămână, au apărut dovezi despre un adevărat masacru, iar în Kabul talibanii merg din casă în casă, căutând persoane care au legături atât cu guvernul, cât și cu străinii.
Gesturi extreme
Teama de acest model de comportament, tipic talibanilor, l-a determinat pe un tânăr jucător de fotbal să riște, pierzându-și viața în cele din urmă, după ce s-a agățat de partea laterală a unui avion militar american și a căzut din zbor, într-o încercare disperată de a scăpa. Și nu este singurul caz.
Chiar dacă a existat o mobilizare și din partea unor persoane sau organizații private, cu toți banii și toată bunăvoința, foarte puțini afgani au reușit să plece, din cauza dificultății de a ajunge la aeroport și apoi a logisticii pe care o presupune un zbor.
În continuare, doar câteva mii de persoane pe zi - în general cetățeni străini - sunt scoase din țară cu avionul, iar grupurile pentru drepturile omului estimează că zeci, poate sute de mii de afgani sunt acum în pericol.
Mărturii de sub pământ
Pentru locuitorii din Kabul mai există poate o speranță, chiar dacă este mică, că Occidentul ar putea ajunge la un acord cu talibanii pentru a facilita evacuările. Pentru cei din afara Capitalei, nu există aproape nicio speranță.
The Guardian redă mărturia unui fost profesor afgan care a lucrat pentru British Council într-un alt oraș mare al Afganistanului. Acesta a scris într-un mesaj către un alt coleg: „Mă aflu într-o situație mult mai gravă decât înainte. Acum mă ascund sub pământ, într-o gaură adâncă și îngustă, în care nu este oxigen suficient. Nu-mi pot duce soția la doctor și nu pot sta cu copiii, pentru că sunt egoist, vreau să-mi salvez viața de talibani. Toată ziua, mama stă lângă groapă și îmi strigă: Fiule, ești bine? Și îmi aruncă sticle cu apă. Doar noaptea pot ieși din gaură și dacă auzim bătăi la ușa casei mele, atunci cobor cât de repede pot”.
Preluarea completă a controlului de către talibani în Afganistan provoacă îngrijorări la nivel internațional și din perspectiva intensificării acțiunilor teroriste. Gruparea talibană era descrisă, în ultimul index global al terorismului, cel din 2019, drept cea mai sângeroasă organizație, alături de alte trei: Boko Haram, Statul Islamic și al-Shabab.
Citiți și: Din ce se finanțează talibanii în afară de traficul cu droguri?
Editor : Luana Pavaluca
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
