Video O problemă din Balcani afectează aderarea Finlandei şi Suediei la NATO
Preşedintele Croaţiei cere ca drepturile croaţilor din Bosnia-Herţegovina, care trăiesc alături de bosniaci şi sârbi, să fie respectate. Mai exact, liderul de la Zagreb vrea ca aliaţii să pună presiune pe puterea bosniacă pentru a schimba legea electorală, care în prezent îi dezavantajează pe croaţii bosniaci. Marija Kapitanovic, ambasadoarea Croației la Bucureşti, vorbește într-un interviu pentru Digi24 despre această complicată situaţie, dar şi despre reuşita Croaţiei în privinţa aderării la zona euro. Și nu în ultimul rând, face câteva recomandări de vacanță pentru turiștii români care vor să meargă în Croația.
Cristina Cileacu: Doamnă ambasador, Europa este în mare parte unită în privinţa sancțiunilor împotriva Rusiei și este în mare parte unită şi în privinţa intrării Finlandei și Suediei în NATO. Această situație cu privire la noua aderare la NATO a creat, de asemenea, o problemă sau o dispută între președintele și guvernul dumneavoastră. De ce se întâmplă această situație?
Marija Kapitanovic, ambasadorul Croației la București: Noile circumstanțe și noua situație din Europa s-au impus în fața partenerilor UE, dar și în fața partenerilor NATO, o organizaţie mai extinsă, prin noi provocări. Legat de cererea de aderare a Suediei și a Finlandei noi suntem pozitivi. Înțelegem interesul lor ca stat și preocupările legate de securitate și suntem pozitivi și față de extinderea NATO ca atare. Dar în timp ce dăm dovadă de înțelegere cu privire la necesitatea de a adera la NATO, am dori, de asemenea, să vedem înţelegere din partea aliaţilor noştri NATO în privinţa intereselor noastre naţionale şi de securitate. Cred că asta se află în centrul discuției referitoare la cererea Suediei și Finlandei. Ca să fiu mai concretă și mai precisă, este vorba despre poziția și drepturile croaților din Bosnia și Herțegovina. Pentru noi, asta este o chestiune de interes național. Și un interes de securitate. De ce? Pentru că stabilitatea, stabilitatea politică a țării vecine ne afectează foarte mult nouă stabilitatea și securitatea. Aceasta a fost, de fapt, ideea, să se respecte partea de principiu, ca toate cele trei popoare care constituie Bosnia şi Herţegovina să fie reprezentate adecvat, adică fiecare entitate să aibă reprezentanţii ei. Dacă zona noastră devine stabilă, cred că aliaţii NATO, în acest moment foarte dificil al agresiunii ruse din Ucraina, ar trebui să înțeleagă situaţia până la capăt, pentru că stabilitatea unei regiuni afectează foarte mult stabilitatea țărilor ca atare.
Aderarea la UE: „Da” pentru Ucraina, dar și pentru Balcanii de Vest
Cristina Cileacu: Situaţia din Balcanii de Vest, nu numai în Bosnia şi Herţegovina, este întotdeauna cu suişuri şi coborâşuri. Sunt o mulțime de probleme istorice încă nerezolvate în această regiune. Dar, în același timp, acum aceste țări doresc să fie în Uniunea Europeană, numai că Uniunea Europeană pare concentrată acum mai mult pe integrarea Ucrainei. Sunt două situații separate sau ar trebui să fie văzute ca un singur pachet
Marija Kapitanovic: Pentru noi, cu siguranţă Balcanii de Vest sunt absolut în centrul atenției și o chestiune prioritară. Desigur, suntem o țară care a trecut prin război în anii '90. Chiar ştim ce înseamnă și simpatizăm cu Ucraina, știm ce înseamnă să fii într-o situație în care o parte din teritoriile tale nu mai sunt sub controlul tău și că integritatea teritorială a fost pusă în pericol. Dar în privinţa Balcanilor de Vest ar trebui să se țină seama de faptul că țările de aici au început procesul cu mult înainte. Toate statele au deja așa-numitul Acord de Stabilizare și Asociere. Sub acest cadru al Acordului de Stabilizare și Asociere, trebuie să îndeplinească anumite criterii. Unele țări reuşesc mai repede, altele nu, unele țări se confruntă cu mai multe dificultăți, altele cu mai puține, tot din cauza moștenirilor din trecut. Cu toate acestea, aceste țări sunt deja în procesul de îndeplinire a criteriilor. În plus, unele dintre ele au deja statut de candidat. Altele îl așteaptă. Să nu uităm, Macedonia de Nord şi Albania aşteaptă deja, dacă nu mă înşel, cred că de aproape doi ani să se deschidă negocierile. Așadar, în timp ce susținem, desigur, cererea ucraineană și statutul de candidat pentru Ucraina, pledăm în același timp ca Balcanii de Vest să fie luați în considerare, în special țările care nu au obținut încă statutul de candidat, plus Macedonia de Nord și Albania, deschiderea negocierii în cazul lor fiind mult întârziată. Înțelegem deplin că situația de securitate și preocupările de securitate sunt acum prioritate pe flancul estic și suntem deplin conștienți de aceasta. Dar Balcanii de Vest sunt, de asemenea, o chestiune de securitate și stabilitate și se află în mijlocul Europei. Balcanii de Vest sunt, de fapt, înconjurați de țările UE. Și țara voastră este vecină cu Balcanii de Vest și în acest sens, atât România, cât şi Croația împărtășesc înţelegerea situaţiei Balcanilor de Vest şi avem multe poziţii similare şi concertate în privinţa Balcaniilor de Vest. Deci da pentru Ucraina, dar și pentru Balcanii de Vest, care nu ar trebui să fie în plan secund.
Un scenariu care trebuie evitat
Cristina Cileacu: Dacă s-ar întâmpla ca Ucraina să fie acceptată mai întâi în Uniunea Europeană înaintea țărilor care, după cum ați spus, așteaptă deja de atât de mult timp să devină membre? Cum credeţi că s-ar transforma raportarea la Uniunea Europeană pentru aceste ţări din Balcanii de Vest?
Marija Kapitanovic: Sperăm cu adevărat că este o situație în care Consiliul European și statele membre să acorde atenţie necesităţii unei abordări echilibrate, ajutând în același timp Ucraina cât mai mult posibil, pentru că aceasta este țara care are într-adevăr nevoie de ajutor chiar în acest moment. Dar Balcanii de Vest au nevoie cu siguranță de stimulente și de o perspectivă clară. Iar ideea este că, așa cum am menționat anterior, au încheiat un Acord de Stabilizare și Asociere, în timp ce țările Parteneriatului Estic au doar Acorduri de Asociere, care nu le implică la fel de mult precum acordurile pe care le au țările din Balcanii de Vest. Cu siguranță, ar fi o problemă de dezamăgire și descurajare în cazul acestor țări. Desigur, oferim tot ajutorul de care are nevoie Ucraina și susţinem statutul lor de candidat, dar totuși ar trebui să păstrăm un echilibru. Categoric.
Aceleași crize, efecte diferite
Cristina Cileacu: Războiul din Ucraina își arată deja efectele și ne afectează pe toți. Primul semn pe care îl simţim până acum sunt preturile în creştere rapidă şi efectele pe care le au asupra tuturor economiilor noastre. Care este situația din Croația din acest punct de vedere? Ce măsuri se iau?
Marija Kapitanovic: Cred că situaţia este mai mult sau mai puţin la fel în toate ţările Uniunii Europene. Aș spune, cu diferență semnificativă, că în țările din Europa de Vest poate situația este puțin diferită datorită nivelului ridicat de trai și sincer vorbind, datorită salariilor mari, pentru că nu este același lucru dacă prețurile cresc când ai un salariu mediu, în jurul a 1.000 de euro sau chiar mai puțin, faţă de cineva care are salariul bun sau un salariu mare. Desigur, percepția, nu percepția, ci impactul este diferit atunci când vorbesc de Croația. Da, simțim foarte mult, la fel ca și celelalte țări europene, impactul crizei în privinţa creșterii prețurilor, a prețurilor la alimente, cam ca aici, în România, cum văd în viața mea de zi cu zi când merg la magazin. Iar al doilea este legat de preţul energiei care afectează, de asemenea, viaţa de zi cu zi şi cheltuielile cetăţenilor obişnuiţi. În acest sens, guvernul ia măsuri pentru a atenua şi pentru a ajuta gospodăriile, dar și pentru companii, în special întreprinderile mici și mijlocii. Pentru gospodării ajutorul vine sub forma îngheţării prețurilor la gaz sau electricitate. Pentru întreprinderile mici și mijlocii, ajutorul vine sub formă de subvenții, dar rămâne de văzut cum va evolua situația în timpul iernii și cum va evolua situația în sectorul alimentar. Oricum, este clar că și această criză a arătat că ar trebui să facem ceva în direcția diversificării energetice.
Iarna, test pentru securitatea energetică
Cristina Cileacu: Premierul croat a declarat că doreşte să transforme Croaţia într-un hub energeţic, pentru o zona de nord a Mării Adriatice, din moment ce aveţi deja terminalul pentru gaz lichefiat şi aşa mai departe. Țara dvs. nu este printre cele foarte afectațe de sancțiunile asupra Rusiei în privinţa energiei. Dar, după cum ați spus, perioada de iarnă va fi cea în care vom vedea ce se întâmplă. Deci, care sunt așteptările pentru perioada de iarnă în Croația?
Marija Kapitanovic: Sperăm că vom reuși, așa cum ai spus corect și după cum a subliniat prim-ministrul nostru, situația noastră este mai puţin dificilă, pentru că avem deja alocate surse diversificate de aprovizionare. Terminalul de gaz lichefiat de pe insula Krk, care se află în nordul Adriaticii, cu siguranță poate acoperi o parte din nevoi, dar, așa cum a spus prim-ministrul nostru, poate deveni și un hub pentru Europa Centrală, pentru transport, pentru livrarea gazului. Pe de altă parte, avem o centrală nucleară la graniţa cu Slovenia şi aceasta este o proprietate comună. Deci, asta este o altă sursă. Toate aceste procese nu pot fi făcute rapid. Perioada de iarnă va fi o provocare în privinţa energiei și mai ales a aprovizionării cu energie, dar și a prețurilor.
Cristina Cileacu: Dar totuși, cu aceste predicții sumbre pentru perioada de iarnă, pentru că va fi aceeaşi situaţie în toată Europa, poziția țării dvs.în privinţa sancțiunilor împotriva Rusiei se va schimba sau va rămâne fermă?
Marija Kapitanovic: La cum stau lucrurile acum, poziția noastră este fermă. Desigur, ce ar trebui luat în considerare, nu numai în Croația, ci și în Europa este creșterea prețurilor care va afecta cetățenii obișnuiți, îi va afecta pe acei cetățeni care trăiesc din salariul mediu sau chiar mai puțin, îi va afecta pe cei care trăiesc numai din salariu, adică acolo unde salariul este unica sursă de venit. Trebuie luat în considerare acest lucru și va fi o provocare pentru toate guvernele cum să păstreze coeziunea socială, pentru că dacă prețurile cresc rapid, nivelul de trai va scădea. Așadar, una dintre principalele provocări ar putea fi coeziunea socială.
Croaţia, pregătită pentru zona euro
Cristina Cileacu: Ţara dvs. este pregătită să facă un pas înainte spre zona euro, pentru că începând cu luna ianuarie a anului viitor, puteți intra în acest club select al Europei. Trebuie să reamintesc, Croația a intrat în Uniunea Europeană câțiva ani mai târziu față de România, dar totuși ați reușit înaintea noastră să îndepliniți toate cele patru criterii de convergență. A fost greu?
Marija Kapitanovic: Da, a fost. Adică, această îndeplinire a criteriilor este ceva faţă de care ai sentimentul că nu se oprește niciodată. Și cred că țara voastră știe bine ce înseamnă acest lucru.
Cristina Cileacu: Doar că noi nu îndeplinim niciun criteriu.
Maria Kapitanovic: Da, dar trebuie spus și că atunci când vorbim despre criteriile de aderare, dar şi despre toate criteriile care trebuie îndeplinite pentru a ne alătura anumitor organizaţii şi aşa mai departe, acesta este un proces care a fost stabilit începând cu anii 90. Ca să spunem adevărul, țările care au intrat în Uniunea Europeană înainte de anii 90 nu au fost supuse unor criterii atât de stricte. Ar trebui să privim lucrurile şi din această perspectivă, țările care au intrat în Uniunea Europeană înainte de anii 90, aveau deja cel puțin 40-45 de ani de bunăstare.
Cristina Cileacu: Economii mai puternice.
Marija Kapitanovic: Exact, economii mai puternice, boom industrial, societăți democratice. Deci este în regulă să fii critic, dar, pe de altă parte, ar trebui luate în considerare și anumite circumstanțe istorice, faptul că țările care au început această călătorie după anii 90 au avut un fel de proces multiparalel: să devină societăți democratice, să treacă la economia de piață, să înceapă schimbările de tranziție. Nu este deloc ușor.
Cristina Cileacu: Dar țara dvs a reuşit.
Marija Kapitanovic: Dar totuşi, dacă revenim la zona euro, acum așteptăm decizia miniștrilor de finanțe, în iulie, și apoi procedurile vor fi finalizate. Întotdeauna una dintre principalele provocări este cum să reducem datoria publică, inflația. Unul dintre criterii a fost lupta împotriva spălării banilor. Deci, este mereu un fel de provocare pentru a face față acestor lucruri. Pe de altă parte, suntem o ţară turistică și economia noastră, PIB-ul nostru se bazează pe turism. Cred că ponderea turismului în PIB este undeva în jurul valorii de 20%, deci destul de mare. În cazul nostru, acest lucru va ajuta foarte mult sectorul turistic, îl va favoriza, la fel şi exportatorii și comerțul, partea comercială a economiei noastre. Odată cu vara, ar trebui să începem dubla utilizare a monedelor și apoi, de la începutul anului viitor, ar trebui să trecem complet la moneda euro.
Recomandare pentru turiștii români care merg în Croația
Cristina Cileacu: Dacă tot ați menționat turismul, toată lumea călătorește peste tot, pentru că oamenii erau restricționați de tot felul de situații în pandemie, iar românii descoperă din ce în ce mai mult Croația. Ce îi aşteaptă acolo, în afară de Marea Adriatică?
Marija Kapitanovic: Aș sugera vizitatorilor români o peninsulă în nord, Istria, unde sunt o mulțime de sate și orașe mici, orașe medievale în partea interioară. Ceea ce ar putea fi interesat pentru vizitatorul român este că într-unul din aceste sate mici trăieşte o comunitate istro-română, care vorbeşte dialectul românesc, care este o versiune istorică veche a limbii române, pe care au reușit de-a lungul secolelor să-l păstreze. Sunt foarte bucuroasă și încântată că împreună cu guvernul român susținem și predarea dialectului românesc în școala de acolo. Există o mulțime de drumuri ale vinului. De exemplu, în Istria, gastronomia s-a dezvoltat foarte mult încă din anii 90, sunt trasee pentru biciclete. Deci, în afară de mare, de soare, puteți avea o mulțime de alte activități.
Cristina Cileacu: Și este ușor să călătorești acum, este mai ușor, sunt zboruri?
Marija Kapitanovic: Mă bucur că anul acesta, din această vară, a fost reintrodus zborul direct din București spre Croația, la Split, regiunea Dalmația, de două ori pe săptămână. În afară de aceasta, este și un zbor de la o companie aeriană low cost, din București spre Zadar. Așteptăm cu nerăbdare și sperăm că aceste zboruri directe către Croația vor funcționa și vor fi mulți pasageri, astfel încât să putem continua și extinde conexiunile directe. În afară de Istria, menţionată deja, avem şi Parcul Naţional Plitvice, destul de cunoscut, care poate fi vizitat. Mai sunt o mulțime de orașe, în partea continentală, care pot fi vizitate și această parte este, să zicem, precum Europa Centrală, un fel de Europa Centrală, parcă îmi aminteşte puţin de drumurile din Transilvania. Iar litoralul este mediteranean.
Cristina Cileacu: Deci multe de opțiuni.
Marija Kapitanovic: Exact.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
