Regionalizarea Cehiei a durat zece ani. Descentralizarea a marcat ruptura definitivă de comunism

Un vlogger a demascat mai mulți români care păcăleau turiștii cu jocul „alba-neagra” la Turnul Eiffel

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Copiii români de la țară, victimele sărăciei

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Imediat după Revoluţia de Catifea din 1989, cele peste 70 de regiuni ale Cehiei au fost desfiinţate, odată cu alte moşteniri ale sistemului comunist.

Pentru politicienii cehi, descentralizarea a devenit un subiect de dezbatere, întrucât redesenarea teritorială a ţării a fost văzută şi ca un important pas în ruperea legăturii cu trecutul comunist. Procesul s-a dovedit însă dificil şi de durată.

„Au existat numeroase discuţii, pentru că uneori nici măcar în interiorul aceluiaşi partid politic nu a existat un consens, din cauza intereselor diferite la nivel local”, a explicat Jiri Sitler, ambasadorul Cehiei la Bucureşti.

Deşi regiunile apar în Constituţia din 1992, legea de reorganizare teritorială a Cehiei a fost adoptată după cinci ani, iar regiunile au apărut după încă cinci ani. Dezbaterea s-a concentrat asupra a două variante: refacerea regiunilor istorice, mai degrabă a vechiului Regat al Boemiei, care acoperea două treimi din teritoriul actualei Republici Cehe, şi împărţirea în mai multe regiuni de mici dimensiuni.

În cele din urmă, s-a ajuns la situaţia de acum: 14 regiuni şi peste 6.200 de districte comunale şi orăşeneşti, echivalente cu municipiile şi comunele din România, cu primari şi consilii locale ai căror membri sunt aleşi în mod direct. Consiliile regionale decid programele de dezvoltare, dar banii vin de la Guvern. Asta înseamnă că regiunile şi Executivul trebuie să lucreze împreună.

Şi chiar reuşesc sa facă acest lucru, dacă privim la rata de absorbţie a fondurilor europene - 72 % din cele aproape 31 de miliarde de euro puse la dispoziţie de Buxelles, pentru perioada 2007-2013.