România, Polonia și Lituania și-au oferit expertiza și know-how-ul în parcursul de reforme politice și economice, necesare pentru un Belarus democratic. Klaus Iohannis a semnat, alături de președinții Poloniei și Lituaniei, o declarație comună, prin care se oferă să sprijine construirea de instituții independente. Scopul: ,,asigurarea unui mediu unde respectul pentru drepturile omului și libertatea de expresie sunt o normă fundamentală de neclintit a societății". Plecând de la situația din Belarus, Digi24.ro încearcă să prezinte importanța libertății presei în actualul context mondial, dar și cât de periculoasă este limitarea ori suprimarea acesteia, în această perioadă, de către regimuri autoritare, așa-zis democratice ori chiar de către țări democrate.
Recent, ministrul de Externe Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu Svetlana Tihanovskaia, lidera opoziției din Belarus și a reamintit faptul că România a transferat 100 de mii de euro, prin European Endowment for Democracy, pentru susținerea unei prese independente și a societății civile în Belarus.
Conform unei analize Deutsche Welle, pe măsură ce protestele din Belarus continuă, tot mai mulți jurnaliști angajați în presa de stat demisionează. Ziariștii critici la adresa instituțiilor guvernamentale din această țară lucrează sub presiune din ce în ce mai mare. Reporterii sunt arestați „brutal” chiar în timpul în care acoperă sau fac relatări de la protestele continue care se desfășoară de mai bine de o lună.
Inclusiv jurnaliștii care lucrează în presa de stat în această țară încep să se plângă și să critice cenzura la care sunt supuși.
Cenzură care se aplică inclusiv în cazul știrilor referitoare la COVID-19.
Reporteri Fără Frontiere: COVID-19 a devenit scuza perfectă pentru regimurile totalitare pentru a pune pumnul în gura presei
„O bună bucată de vreme, presa de stat a negat existența acestei boli”, a declarat, sub protecția anonimatului, un ziarist angajat la Belarus Sevodnia („Belarus Astăzi”), o publicație guvernamentală.
„La început, nu am publicat nimic despre coronavirus. Apoi, toată lumea a început să scrie, dar doar dintr-un unghi pozitiv, pe ideea că oamenii se vindecă și că în China oamenii se reîntorc la muncă și-și reiau viața normală”, a adăugat acesta.
Conform raportului pe anul 2020 al organizației Reporteri fără Frontiere, regimurile și guvernele autoritare din lumea întreagă încearcă, din ce în ce mai fățiș, să limiteze libertatea presei.
„Următorul deceniu se va dovedi decisiv pentru viitorul jurnalismului”, se arată în document.
În plus, pandemia de COVID-19 reprezintă o criza de sănătate publică care devine pretextul ideal pentru regimurile autoritare să implementeze așa-numita „doctrină de șoc” și să impună măsuri care limitează drastic libertățile civile. Dictaturile și regimurile totalitare vor încerca astfel să submineze presa, în special cea independentă și sursele independente de informații.
Ungaria lui Orban, exemplu de „Așa nu” în materie de libertate a presei în acest an
Un exemplu negativ, în acest context, l-a reprezentat Ungaria. Aici, guvernul condus de Viktor Orban a impus, în perioada pandemiei, politici autoritare îndreptate împotriva libertății presei, folosindu-se de același pretext al „crizei de sănătate publică”.
Jurnaliștii maghiari s-au declarat deja îngrijorați de faptul că legile impuse de actuala pandemie au reprezentat pretextul ideal pentru guvernul Orban de a le închide gura ori chiar să-i închidă.
Premierul Orban a guvernat, în timpul stării de urgență, direct prin decrete, iar jurnaliștii s-au plâns de lipsa accesuluila informații și de faptul că au fost amenințați cu închisoarea.
În luna iulie, mii de persoane au protestat la Budapesta față de îngrădirea presei în Ungaria, după ce ultima publicație independentă a intrat sub controlul guvernului.
Rusia: Business, as usual
În Rusia, dincolo de cazurile notorii de otrăviri a principalilor opozanți ai lui Putin ori știrile despre jurnaliști uciși în circumstanțe neclare, există și multele cazuri de intimidare sau violențe îndreptate jurnaliștilor ori bloggerilor indiscreți. Cele mai recente exemple sunt cel al vloggerului băgat în pușcărie pentru că a filmat „metroul secret din Moscova”, ori a jurnalistului și bloggerului critic la adresa Kremlinului bătut măr în fața apartamentului său din Moscova.
În Algeria, funcționarea canalului francez M6 a fost interzisă, după difuzarea unui documentar. Respectiva producție, intitulată „Algeria, țara tuturor revoltelor” a fost prezentată ca parte a programului „Enquęte Exclusive” (Anchetă exclusivă), un reportaj de 75 de minute filmat inclusiv cu camera ascunsă.
Materialul video prezenta mărturiile a trei tineri algerieni despre viitorul ţării lor, pradă unei revolte fără precedent din februarie 2019. Criza sanitară a dus la suspendarea marşurilor de protest la jumătatea lunii martie.
China, locul unde jurnaliștii se duc să dispară
În China, o jurnalistă a fost reținută, la începutul lunii. fără niciun fel de explicații. Este vorba despre Cheng Lei, o jurnalistă australiană de la televiziunea de stat chineză China Global Television Network (CGTN).
Jurnalista este dispărută din luna august, conform CNN. Guvernul australian a primit pe 14 august o notificare oficială din partea Beijingului, conform căreia Cheng Lei se află în detenție în China, fără alte amănunte, a declarat ministrul australian de Externe, Marise Payne.
După ce a fost reținută de autoritățile chineze, a dispărut orice referire la ea de pe site-ul și rețelele sociale ale postului tv, potrivit CNN.
Tensiunile dintre cele două țări s-au accentuat, după ce Australia a cerut o investigație internațională privind originea pandemiei de coronavirus, la care China a răspuns cu sancțiuni economice, mai scrie CNN.
SUA, marea bătălie Trump vs. The Press
În Statele Unite, președintele Donald Trump se află, de mai multă vreme, într-un amplu și deschis război împotriva presei. CNN vs. Trump a devenit deja pagină de sine stătătoare pe Wikipedia, în timp ce nu există zi în care Trump să nu se ia de vreo publicație de presă ori de vreun jurnalist incomod.
Fiecare briefing de presă al președintelui SUA e doar un prilej pentru Trump să insulte ori să arunce invective la adresa presei. O jurnalistă incomodă este pentru Trump ori o „obraznică” ori o „rușine”. Corespondentul la Casa Albă al ABC News a fost catalogată drept „un reporter de mâna a treia”.
Cearta dintre un jurnalist Reuters și Donald Trump a devenit virală, după ce președintele american a fost iritat de faptul că ziaristul a refuzat să-și dea jos masca de protecție, când i-a adresat o întrebare. Trump i-a cerut de câteva ori să o dea jos, dar s-a lovit de refuzul acestuia.
Jeff Mason, jurnalist Reuters: Vă mulțumesc, domnule președinte. În legătură cu ceea ce s-a întâmplat când ați fost în Franța, acest lucru continuă să fie...
Donald Trump, președintele SUA: Va trebui să-ți dai masca jos, te rog. Pur și simplu dă-o jos. Ești la... câți metri ne despart?
Jeff Mason: Voi vorbi mai tare.
Donald Trump: Dacă nu-ți dai masca jos se va auzi foarte înăbușit, așa că ar fi mult mai simplu dacă ți-ai da-o jos.
Jeff Mason: Voi vorbi mai tare. E mai bine?
Donald Trump: Da, e mai bine, mai bine...
Editor : M.L.
