Propaganda, imposibilitatea de a merge pe teren în Gaza, presiunea din partea reţelelor sociale, o opinie publică inflamată, toate acestea sunt dificultăți majore cu care presa occidentală se confruntă în acoperirea războiului dintre Israel şi Hamas, ceea obligă la foarte multă atenție și moderație, relatează vineri France Presse. La fața locului, din cauza blocadei impuse de Israel și a lipsei de acces prin Egipt, mai sunt doar jurnaliști palestinieni care furnizează imagini și informații publicațiilor internaționale.
"Acest război este unul dintre cele mai complexe şi dezbinătoare subiecte pe care le-am acoperit vreodată", a declarat Deborah Turness, preşedinta departamentului de ştiri al BBC, într-o postare online de miercuri.
Prima particularitate este imposibilitatea jurnaliştilor străini de a merge în Gaza, din cauza blocadei impuse de Israel şi a lipsei de acces prin Egipt. Au rămas la faţa locului doar jurnaliştii palestinieni, care furnizează imagini şi informaţii presei internaţionale. Dar ei înşişi sunt limitaţi de bombardamente sau de penuria de benzină şi electricitate.
Câți jurnaliști sunt în Gaza
Potrivit sindicatului lor, 22 de jurnalişti au fost ucişi în Fâşia Gaza de la izbucnirea războiului, după atacul teroriștilor Hamas de pe 7 octombrie.
"În alte conflicte, am avut întotdeauna trimişi speciali. Acolo, echipele noastre din Gaza sunt izolate de lume", a declarat Phil Chetwynd, director de ştiri pentru AFP, care are un birou în Fâşia Gaza.
Agenţia are o echipă de aproximativ zece jurnalişti. Aceştia au fost nevoiţi să părăsească oraşul Gaza și să meargă în sudul teritoriului, unde trăiesc în condiţii precare, unii dintre ei în corturi.
Câți jurnaliști sunt în Israel
În Israel, guvernul a înregistrat un număr uluitor de 2.050 de jurnalişti care au venit să acopere conflictul. Cei mai numeroşi sunt americanii (358), britanicii (281) şi francezii (221). Ucraina, ea însăşi o ţară în război, a trimis la rândul ei doi.
Ca urmare a "sufocării mediatice" din Gaza, în termenii organizaţiei Reporteri fără Frontiere (RSF), mass-media sunt mai dependente de "sursele «oficiale» ale fiecărei părţi, fără a putea verifica veridicitatea acestora", şi-a exprimat regretul Federaţia Internaţională a Jurnaliştilor (IFJ), într-un comunicat.
"Confundând viteza cu precipitarea, multe instituţii media au publicat informaţii şi imagini false, necontextualizate, neverificate", a transmis IFJ.
Două cazuri şi-au lăsat amprenta asupra opiniei publice
În primul rând, afirmaţiile despre decapitarea unor copii de către Hamas, care au fost repetate pe scară largă, dar nu pot fi verificate.
"Ar fi trebuit să fiu mai atentă cu cuvintele mele", şi-a cerut scuze Sara Sidner, prezentatoare pentru postul american CNN, pe 12 octombrie, pe reţeaua socială X (fostă Twitter).
Chiar mai controversat este cazul spitalului arab Al-Ahli din Gaza.
Pe 17 octombrie, numeroase mass-media, inclusiv AFP, au citat informaţii ale Ministerului Sănătăţii, controlat de Hamas, conform cărora "200 până la 300" de persoane au fost ucise într-un atac asupra spitalului, pe care l-a atribuit Israelului.
Israelul a negat acest lucru, spunând că a fost un "atac eşuat cu rachete" al mişcării palestiniene Jihadul Islamic.
De atunci, multe instituţii media au înclinat spre această versiune, pe baza unor surse din serviciile informaţii sau a analizelor video. Dar nu există nicio certitudine, nici măcar în privinţa numărului de victime.
Acest lucru a determinat New York Times şi Le Monde să emită o mea culpa publică.
"Primele versiuni ale relatării s-au bazat prea mult pe afirmaţiile Hamas şi nu au indicat clar faptul că aceste afirmaţii nu au putut fi verificate imediat", a recunoscut luni ziarul american.
"Ne-a lipsit prudenţa", a scris marţi cotidianul francez.
"Pot vedea slăbiciuni în modul în care am prezentat informaţiile: a trebuit să dăm ştirea, dar, în retrospectivă, am fi putut să o scriem cu mai multă prudenţă în formulare şi cu mai mult context cu privire la ceea ce nu ştiam", a declarat Phil Chetwynd, directorul de ştiri al AFP.
"Este uşor în retrospectivă, dar în timpul real al actualităţii, este mai puţin evident", continuă el.
Cunoașterea lucrurilor cu certitudine necesită timp
Sarcina este complicată de faptul că cea mai mică declaraţie, cea mai mică imagine, poate deveni virală pe reţelele sociale şi poate provoca acuzaţii de părtinire din partea opiniei publice deja foarte divizate.
"În fiecare război, cunoaşterea lucrurilor cu certitudine necesită timp. Este deosebit de dificil în acest caz, având în vedere preferinţele ambelor părţi şi modul în care acoperirea noastră este examinată", a declarat Douglas Jehl, director executiv la The Washington Post, pentru podcastul Recode Media.
De aici şi importanţa vocabularului. Drept urmare, mass-media au stabilit orientări interne cu privire la ce cuvinte să folosească şi ce să evite.
Cele mai arzătoare sunt "terorismul" şi "teroristul". BBC a fost criticat pentru că nu a caracterizat Hamas în acest fel. Instituţia media a răspuns că a folosit termenul "terorist" doar în citări, fără a-l aproba.
Aceasta este şi politica AFP, precizează agenţia franceză de presă.
