Frecvenţa inundaţiilor şi furtunilor din toată lumea ar putea să se dubleze în următorii 13 ani, în condiţiile în care criza climatică cu care se confruntă planeta îşi ia cursul, iar factorii socioeconomici generaţi de ea se adâncesc, conform unui nou studiu, relatează The Guardian.
Autorii acestei analize spune că ea este prima care include date despre climă la nivel global, la nivel local şi date istorice referitoare la densitatea populaţiei, venit şi sărăcie pentru a estima câte la câte dezastre cu impact puternic trebuie să ne aşteptăm. Ei au numărat inundaţii şi furtuni care ar putea afecta cel puţin 1000 de persoane sau duce la moarte a 100 de persoane.
În sens, larg, cercetătorii spun că guvernele lumii sunt, în general, foarte nepregătite. Ei spun că riscurile cele mai mari sunt pentru ţări precum Australia, Bangladeş şi China. Riscurile sunt mai mari pentru ţările care deja se confruntă cu mai multe evenimente meteo extreme decât media globală.
Studiul este publicat în revista academică de specialitate „Climate, Disaster and Development Journal”. Unul dintre autori, Vinod Thomas, profesor la Institutul Asiatic pentru Management din Manila, care a deţinut funcţii importante la Banca Mondială, spune că decidenţii, în general, nu includ efectele crizei climatice în eforturile lor.
„Pe de-o parte, ar trebui să existe eforturi pentru adaptarea la noile condiţii, cum ar fi mutarea oamenilor care locuiesc în zonele extrem de vulnerabile, precum cele de coastă sau pentru pregătirea regiunilor pentru a rezista la uragane extreme”, a spus Thomas.
El mai spune că descoperirile arată o „legătură cauzală evidentă între emisiile de carbon şi inundaţiile din ce în ce mai intense şi mai frecvente”. Ţări precum Thailanda, care se confruntă destul de des cu inundaţii, nu ar putea să depăşească un nivel dublu de astfel de catastrofe.
Studiul a examinat felul în care dezastrele s-au înmulţit pe fondul creşterii emisiilor de gaze cu efect de seră în ultimii 60 de ani, după care a proiectat acelaşi trend pentru următorii ani, luând în considerare creşterea intensităţii fenomenelor extreme şi felul în care afectează ele regiunile în funcţie de cât de populate sunt şi în funcţie de securitatea financiară a locuitorilor lor.
