Din momentul în care au apărut rezultatele alegerilor din SUA, liderii reuniți la COP29 au știut că victoria lui Donald Trump va fi o lovitură pentru pentru conferința de la Baku, scrie CNN. Ceea ce nu au prevăzut însă, a fost determinarea cu care liderul Azerbaidjanului va încerca să o distrugă din interior.
Ce ar trebui să fie una dintre cele mai urgente întâlniri ale anului - menite să încetinească o criză climatică globală care scapă rapid de sub control - discuțiile de la COP29 s-au transformat într-un circ de boicoturi, tirade politice și chiar o sărbătoare a combustibililor fosili. Gazda conferinței, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a fost maestrul de ceremonii pentru toată această mascaradă, notează CNN.
Pe fondul haosului, lideri proeminenți din domeniul climei la nivel mondial au emis vineri o scrisoare deschisă cerând o „revizuire fundamentală” a întregului proces climatic al ONU. A fost publicată inițial spunând că discuțiile anuale, cunoscute sub numele de Conferințe ale părților (COP), „nu mai erau potrivite scopului”, dar expresia a fost eliminată rapid.
Un purtător de cuvânt al lui Sandrine Dixson-Declève, co-președinte al Clubului de la Roma – care a publicat scrisoarea – a declarat pentru CNN că editarea a fost făcută deoarece „critica constructivă” a autorilor a fost sesizată de unele părți pentru a-și promova propriile interese la eveniment, deși nu a numit nicio parte în mod special.
Dar editarea nu schimbă ideea că discuțiile își pierd, într-adevăr, simțul credibilității.
COP29 marchează al treilea an consecutiv în care discuțiile privind clima au fost purtate fie într-un „petro-stat”, fie într-o economie care se bazează în mare măsură pe petrol și gaze. Cele două precedente au avut loc în Emiratele Arabe Unite și Egipt, iar toți trei au fost criticați pentru presupuse încălcări ale drepturilor omului în perioada premergătoare evenimentelor.
Printre recomandările scrisorii deschise se numără implementarea „criteriilor stricte de eligibilitate pentru a exclude țările care nu sprijină eliminarea treptată/tranziția de la energia fosilă” de la a avea dreptul la președințiile COP.
Din ce în ce mai mult, conferințele anuale au salutat interesele legate de combustibilii fosili. Anul acesta, peste 1.700 de lobbiști ai combustibililor fosili sau jucători din industrie au fost înscriși pentru a participa la discuții, potrivit unei analize a unei coaliții de grupuri numită Kick Big Polluters Out.
Aceasta este o problemă uriașă, a spus Alex Scott, un asociat senior în diplomația climatică la think tank-ul ECCO din Italia.
„[Președintele Azerbaidjanului] nu pare un gardian al Acordului de la Paris. Mai este încă o săptămână pentru ca această președinție să arate că îndeplinește acest rol”, a declarat ea pentru CNN din Baku. Acordul de la Paris din 2015 unește majoritatea țărilor lumii într-un obiectiv comun de a limita încălzirea globală.
„Dar există și 1.700 de lobbști pe combustibili fosili care merg pe holuri cu noi aici”, a adăugat ea, „și nici ei nu sunt gardieni ai obiectivelor Acordului de la Paris”.
Aliyev acuză Franța de „represiune brutală”
Marți, Aliyev și-a folosit remarcile de deschidere la discuții pentru a respinge criticile la adresa istoricului Azerbaidjanului în privința drepturilor omului și și-a apărat bogățiile de petrol și gaze ca „un dar de la Dumnezeu”, într-un discurs care a acuzat în mod explicit națiunile occidentale, ONG-urile și mass-media globală de „ipocrizie”.
Miercuri, și-a folosit din nou platforma pentru a lansa o tiradă împotriva Franței și Olandei. Adresându-se statelor insulare care se confruntă cu o amenințare existențială de creștere a nivelului mării, Aliyev a acuzat ambele națiuni de o „reprimare brutală” a vocilor în ceea ce el a numit „coloniile” lor, cu referire la teritoriile de peste mări. De asemenea, a dat vina pe Franța pentru recentele tulburări mortale de pe insula semi-autonomă Noua Caledonie.
Acuzațiile lui Aliyev s-au construit în jurul argumentelor privind schimbările climatice, dar Baku a fost în conflict atât cu Franța, cât și cu Țările de Jos, cu privire la pozițiile lor referitoare la conflictul teritorial Azerbaidjan-Armenia.
Ministrul francez al ecologiei, Agnès Pannier-Runacher, urma să conducă delegația franceză, dar și-a anulat călătoria în urma declarațiilor. Șeful Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Joseph Borrell, a intervenit pe X, considerând acuzațiile lui Aliyev „regretabile”.
„Aceste declarații inacceptabile riscă să submineze obiectivele climatice vitale ale conferinței și credibilitatea președinției COP29 a Azerbaidjanului”, a scris el.
Haosul geopolitic vine în timp ce liderii climatici la nivel global se străduiesc să găsească modalități de a face progrese împotriva lui Trump, deoarece președintele ales a promis că va scoate din nou SUA din Acordul de la Paris.
Deja perspectiva lui Trump îi încurajează pe lideri care au aceleași idei să-și reconsidere propria acțiune împotriva schimbărilor climatice. Miercuri, Ministerul de Externe al Argentinei și-a retras delegația din COP29 fără a oferi nicio explicație. Ministrul său de externe, Gerardo Werthein, a declarat ulterior pentru New York Times că țara își reconsideră participarea la Acordul de la Paris, care „are o mulțime de elemente” cu care guvernul președintelui Javier Milei nu este de acord. Milei neagă vehement existența schimbărilor climatice și a numit încălzirea globală o „înșelătorie socialistă”.
Discuțiile vin în urma a ceea ce va fi înregistrat ca cel mai dur an care a existat vreodată din punct de vedere al fenomenelor meteo extreme cauzate de schimbările climatice. Unii oameni de știință se întreabă dacă este încă posibilă limitarea creșterii temperaturii la 1,5 grade. Pentru a avea vreo șansă de a face acest lucru, poluarea cu carbon trebuie să se reducă la jumătate în acest deceniu, iar lumea trebuie să ajungă la zero emisii nete până la jumătatea secolului.
Editor : M.I.
