Ambasadorul Emiratelor Arabe Unite: Cei care au bani de investit întreabă întâi despre legi
„Vrem mai multe investiţii, dar în acelaşi timp vrem puţin ajutor în ceea ce priveşte procedurile şi legea să fie mai relaxate în privinţa companiilor noastre care vor să lucreze în România”. Declaraţia a fost făcută de ambasadorul Emiratelor Arabe Unite, Ahmed Almatrooshi, în interviu acordat Cristinei Cileacu.
În Peninsula Arabică situaţia este fierbinte, la propriu şi la figurat. Temperaturi care pot ajunge până la 55 de grade Celsius, se combină de foarte mulţi ani cu tensiunile mocnite între vecinii din zonă. Consiliul Ţărilor din Golf, GCC, este organizaţia care ţine lucrurile sub control. Această alianţă are însă putere doar în politică şi economie. Dar nu toţi membrii Consiliului sunt de acord să păstreze lucrurile la acest nivel, aşa că au trecut la consolidarea alianţelor militare. Cea mai puternică din regiune este formată din Arabia Saudită şi Emiratele Unite Arabe.
Cristina Cileacu: Orientul Mijlociu este împărţit în zone de conflict şi zone mult mai calme, cum este de pildă zona Golfului şi asta pentru că aici, se obişnuia ca rezolvarea problemelor să se facă după alte metode. Timp de 36 de ani a funcţionat Consiliul Ţărilor din Golf (n.r. GCC), dar în ultimul timp, ţara dvs şi Arabia Saudită au ales să facă un alt fel de alianţă. De ce?
Ahmed Almatrooshi: La nivel general politic lucrăm împreună, dar sunt şi chestiuni politice separate, pentru fiecare ţară. Deci, ce facem împreună este să rezolvăm problemele din regiune. Una dintre ele este criza din Yemen. Şi GCC a avut deja ceea ce se numeşte Iniţiativa pentru Yemen, care este pentru rezolvarea problemelor lor şi pentru a face astfel încât Yemen să trăiască în pace. Dar bineînţeles, după un timp am descoperit că un grup precum Houthi (n.r. miliţie islamistă) a destrămat guvernul din Yemen, din capitala Sanaa, au îndepărtat guvernul legitim şi au încercat să-l captureze pe preşedintele ţării, Abdrabbuh Mansour, la acea vreme. Şi au făcut foarte multe lucruri care nu sunt acceptabile pentru populaţia din Yemen, pentru noi ca ţări membre ale GCC. După cum ştii, Yemen nu este la mare distanţă de noi. Aceste miliţii Houthi nu sunt singure, primesc susţinere din Iran. Le trimit arme, bani, ajutoare. Încearcă să-i folosească drept un instrument, ca pe o mână proprie în regiune, ca să captureze întreaga regiune prin intervenţiile pe care le fac în aceste ţări. Dar, comportamentul grupării Houthi crează probleme pentru întreaga regiune, nu doar pentru yemeniţi şi guvernul lor legitim.
Războiul din Yemen, care se derulează simultan cu cea mai mare criză umanitară din lume în acest moment, durează de trei ani. Presa internaţională are rar ocazia să relateze de acolo, pentru că accesul în zonă este restricţionat. Dar ce se întâmplă în sudul Peninsulei Arabice? Pe scurt, este vorba despre lupta între cele două curente religioase, şhia şi suni, sau şi mai clar, între Iran şi Arabia Saudită, duşmanii absoluţi din Orientul Mijlociu. Miliţiile şiite Houthi, susţinute de iranieni se bat cu armata sunită locală, ajutată de saudiţi. Ţările din Peninsula Arabică sunt majoritar sunite şi un stat care îşi împarte graniţele cu ale lor, cucerit de şiiţi, este ceva inacceptabil.
Cristina Cileacu: Emiratele Arabe Unite, şi Arabia Saudită, coaliţia acestor două ţări luptă în Yemen de la începutul războiului, de acum trei ani. De ce este acest război atât de greu de oprit?
Ahmed Almatrooshi: Sunt două motive pentru care acest război încă mai continuă. Primul este că aceste miliţii au luat deja toate armele de la guvernarea legitimă, cu ajutorul fostului preşedinte yemenit, Ali Shaleh. Cu ajutorul lui au ajuns unde au vrut şi au controlat toată ţara, în acel moment, în Aden, în sud, sau în alte regiuni din regiune. Al doilea motiv este susţinerea pe care o primesc din Iran, arme, alimente, bani, pentru miliţiile Houthi. Şi ce au făcut? Controlează porturile, cum este portul Houdaydha.
Cum a început războiul din Yemen? Primăvara Arabă din 2011 trebuia să se încheie în acest caz cu o tranziţie de putere de la preşedintele Ali Abdullah Saleh, la noul lider, Abdrabbuh Mansour. Dar este greu să renunţi la putere, mai ales în Orientul Mijlociu, aşa că vechiul şef de stat a dat armament grupărilor radicaliste Houthi, care sunt în Yemen din 1990, să-l ajute să rămână la conducerea statului. Planul nu a funcţionat. Rebelii au preluat capitala Sanaa şi au început să cucerească zonă după zonă, ca să supună populaţia. Preşedintele Mansour şi o parte din guvernul său au fugit în oraşul Aden, în sud. Între timp, armata yemenită, susţinută de coaliţia saudito-emiriană, încearcă să preia controlul ţării, bucată cu bucată. Portul Hudaydha, de o importanţă vitală pentru locuitorii Yemenului, este unul dintre punctele care, dacă ar reveni în mâna armatei oficiale, ar înclina balanţa războiului. Pe acolo se transportă cea mai mare parte a bunurilor, alimente, arme, medicamente, care acum ajung la miliţiile Houthi şi nu la populaţia care moare de foame.
Cristina Cileacu: Dar acum Hudaydha este sub controlul Emiratelor Arabe Unite, nu?
Ahmed Almatrooshi: Da, dar nu şi portul. În continuare portul este în mâinile lor. Noi controlam aeroportul, dar nu şi portul, încă. Şi în coaliţia din care facem parte, ca Emiratele Arabe Unite, când încercăm să preluăm controlul unei zone, înainte de a lăsa armata să se ocupe, ne gândim la civili, la fiinţele umane. Cum putem preveni limitarea numărului de victime, cum să salvăm oamenii din această zonă, Hudaydha. Ce au făcut rebelii Houthi? Rechiziţionează tot ceea ce trece prin port, inclusiv ajutoarele din ţările noastre, de la oamenii care chiar au nevoie de ele, mă refer la yemeniţii care trăiesc în această regiune. Iau totul şi folosesc locul pentru ei înşişi, drept un hub pentru a fura alimentele şi alte ajutoare care ajung acolo, dar şi ca să primească armament din Iran. Ce vrem noi? Vrem să părăsească portul şi acesta să ajungă să fie controlat de guvernul legitim. Noi nu suntem acolo să ocupăm Yemen. Nu. Suntem acolo doar ca să ajutăm Yemen, pentru că ei ne-au cerut ajutorul, atunci când miliţiile Houthi au răsturnat guvernul.
Emiratele Arabe Unite au o armată foarte bine antrenată. Anual se inveşteşte în dezvoltarea capacităţilor militare mai bine de 22 de miliarde de dolari. Sunt cam 100 de mii de profesionişti angajaţi în domeniul apărării, dar serviciul militar este obligatoriu pentru bărbaţii cu vârste între 18 şi 30 de ani.
Cristina Cileacu: Ţara dvs are o armată foarte puternică. Actualul secretar al apărării din SUA, James Mattis, a numit această armată „Mica Sparta". Cum de o armată atât de puternică nu poate să învingă...
Ahmed Almatrooshi: Cum ţi-am spus, nu suntem acolo să creăm război, suntem acolo ca să apărăm poporul de acest război.
Insula Socotra, din Golful Aden, face parte din patrimoniul UNESCO şi este considerată, datorită aspectului său nepământean, una dintre cele mai frumoase din lume. Dar este teritoriu yemenit, aşa că războiul a ajuns şi aici. Emiratele Arabe Unite şi-au deschis o bază militară pe insulă. Acest lucru nu este pe placul localnicilor, care consideră că fraţii emirieni au planuri să rămână acolo pe termen îndelungat. Pe lângă prezenţa militară, Emiratele au investit foarte mulţi bani în viaţa comunităţii de pe insulă, au deschis şcoli, spitale şi au făcut drumuri. Frumuseţea ireală a Socotrei este importantă, dar ceea ce contează cu adevărat este poziţia sa geografică, fix în buza Golfului Aden, la confluenţa cu Marea Arabiei.
Cristina Cileacu: Această insulă are o poziţie strategică în Golful Aden, deci, este ţara dvs interesată în a avea măcar o parte din ea?
Ahmed Almatrooshi: Nu. Absolut, nu. Pentru că ceea ce vrem noi să facem este ca după ce totul va fi în regulă şi lucrurile se vor linişti, pe această insulă sau în Houdaydha, sau orice altă parte a Yemen, le vom spune mulţumesc şi ne vom returna în ţara noastră. Facem acolo ce ne-au rugat ei să facem. Atât. Nu mergem acolo să ocupăm vreo parte din ţara lor, nu mergem acolo să luăm „un capăt de aţă" din ţara lor, ci suntem acolo să-i ajutăm, să susţinem guvernul legitim, lucru pe care ei ni l-au cerut de la început. Ne-au spus, vă rugăm ajutaţi-ne pentru că situaţia este foarte rea, miliţiile Houthi controlează ţara, au luat totul, au luat armamentul, banii poporului şi tot ceea ce aparţinea guvernului legitim la acea vreme.
Vecinătatea Yemen este un fel de matcă a terorismului mondial. În ţările foarte sărace din regiune activează grupări extrem de periculoase: Al-Shabaab, Al-Qaida din Peninsula Arabică, Houthi, ISIS, Fraţia Musulmană, dar şi piraţi, mai puţini în ultima vreme, care se simt stăpâni în Golful Aden şi strâmtoarea Bab-el-Mandeb.
Cristina Cileacu: Dacă vorbim despre radicalizare şi am spus că ţara dvs are baze militare în insula Socotra, de asemenea în Etiopia, luptaţi în regiune şi împotriva terorismului?
Ahmed Almatrooshi: Emiratele Arabe Unite sunt membru ONU şi al comunităţii internaţionale. Noi suntem împotriva terorismului, suntem împotriva Al-Qaida, suntem împotriva ISIS, Al-Nusra şi a oricărui grupări radicale. Lucrăm împreună cu multe ţări, cu ONU, cu aliaţii noştri, în lupta împotriva acestor grupări teroriste. Suntem acolo, în Yemen, pe lângă faptul că vrem să eliberăm Yemen de Houthi, şi ca să luptăm împotriva Al-Qaida. Pentru că Al-Qaida face probleme în întreaga regiune şi în întreaga lume.
Cristina Cileacu: Ţara dvs, aşa cum am spus mai devreme, are o armată foarte puternică, este o armată compusă mai mult din trupe de elită şi piloţi foarte bine antrenaţi. Ştiu că ţara dvs investeşte cam 22 miliarde de dolari anual în dezvoltarea acestei armate, care a fost prezentă să lupte în mod special împotriva terorismului, în Siria, în Libia, în Egipt etc. Care este planul pe termen lung în ceea ce priveşte dezvoltarea armatei în Emiratele Arabe Unite?
Ahmed Almatrooshi: Noi, în Emiratele Arabe Unite am construit această armată nu ca să luptăm şi să intervenim în alte ţări, ci ca să ne apărăm. Ce s-a întâmplat în aceste ţări, în Libia, în Siria, bineînţeles suntem membri ai coaliţiei care luptă împotriva terorismului în aceste state.
Cristina Cileacu: O coaliţie condusă de SUA?
Ahmed Almatrooshi: De SUA...
Cristina Cileacu: Rusia?
Ahmed Almatrooshi: De Rusia. Cum am spus, acesta este scopul nostru. Acest lucru se va întâmpla şi în viitor, dar nu doar din partea noastră, ci în cooperare cu alte ţări.
Emiratele Arabe Unite au a doua cea mai mare economie dintre ţările din Golful Persic, după Arabia Saudită. Iar investiţiile fac parte din stilul de viaţă emirian.
Cristina Cileacu:Ţara dvs, în afară de armată, este binecunoscută pentru investiţii şi investitori. Sunteţi ambasador în România, deşi este un post nou pentru dvs aţi avut timp să descoperiţi cum funcţionează România. Ce credeţi că ar trebui să facă autorităţile noastre ca să atragă mai mulţi investitori din Emiratele Arabe?
Ahmed Almatrooshi: Avem relaţii foarte bune între noi, în toate sectoarele, mai ales în cel economic. Avem multe companii din Emiratele Arabe Unite, care lucrează în România. Sunt şi multe companii româneşti care lucrează la noi. Dar sunt acestea suficiente? Bineînţeles că nu. Sunt multe companii în Emirate care au planuri de investiţii în România?
Cristina Cileacu: În ce domenii?
Ahmed Almatrooshi: În diferite domenii, în mod deosebit în agricultură, în construcţii, în toate sectoarele, lucru care este foarte important. De ce avem nevoie? De mai multă susţinere din partea guvernului, avem nevoie de proceduri mai relaxate, pentru că aşa cum ştii, oamenii care au bani de investit, întâi întreabă despre proceduri, despre legi, cum este într-o ţară sau alta. Dacă găsesc că totul este în regulă, atunci vin şi investesc. Vrem mai multe investiţii, dar în acelaşi timp vrem puţin ajutor în ceea ce priveşte procedurile şi legea să fie...nu spun să fie schimbate legile şi procedurile, dar să fie mai relaxate în privinţa companiilor noastre care vor să lucreze în România. Sunt 10.000 de români care trăiesc în Emiratele Arabe Unite. Suntem mândri de ei, lucrează în diferite domenii şi sunt fericiţi să lucreze la noi.
Femeile din Emiratele Arabe Unite au, prin comparaţie, cu cele din alte state arabe, cele mai multe drepturi. Vălul nu este obligatoriu, dar se recomandă ţinutele sobre. Dar, drepturile se dau cumva în funcţie de statut. De pildă, femeile care vin din alte ţări să lucreze aici au o viaţă destul de grea şi de multe ori li se aplică rele tratamente.
Cristina Cileacu: Între statele arabe este una dintre cele mai relaxate când vine vorba despre drepturile femeilor. Aveţi femei şi în guvern. Cât de mult veţi relaxa pe mai departe drepturile pentru femei şi cât de mult veţi influenţa alţi fraţi de-ai dvs , din alte ţări, ca să le permită femeilor să aibă mai multe drepturi?
Ahmed Almatrooshi: Îţi mulţumesc pentru această întrebare, pentru că este una cu adevărat importantă. De când s-au fondat Emiratele Arabe Unite, în 1971, Înălţimea Sa şeicul Zayed şi fraţii săi au susţinut femeile. El a spus că femeile sunt o parte foarte importantă din comunitatea noastră şi trebuie să le dăm şanse în tot ceea ce fac, trebuie să le susţinem. Guvernul meu le dă şanse femeilor să fie miniştri, ambasadori, membri în parlament, diplomaţi, în orice doresc. Şi în ministerul nostru, al afacerilor externe.
Cristina Cileacu: Cam 10% dintre diplomaţi sunt femei.
Ahmed Almatrooshi: Nu doar 10%, 30-40%, da, un număr mai mare.
Cristina Cileacu: În regulă, atunci datele mele nu sunt corecte.
Ahmed Almatrooshi: 10% erau acum 10-20 de ani. Acum 40, aproape 50% dintre diplomaţii noştri sunt femei. Deci, susţinem femeile în orice carieră. Sincer vorbind, muncesc foarte mult, fac tot ce ţine de ele şi suntem mândri de ele. Unele dintre ele sunt şi piloţi de vânătoare şi chiar suntem mândri de ele. Nu vrem să intervenim în treburile fraţilor noştri, mă refer la afacerile interne, dar sper că ce am făcut noi în Emiratele Arabe Unite, va fi un exemplu de urmat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
