ACTUALIZARE 18:40 Klaus Iohannis a discutat cu președintele SUA, Joe Biden, liderii G7, șeful NATO, Jens Stoltenberg și președintele polonez Andrzej Duda despre războiul din Ucraina și „strategia cuprinzătoare de sprijin” pentru această țară „pe toate dimensiunile”. Șefii de stat și de guvern au mai vorbit despre situația de la Centrala Nucleară Zaporojie, securitatea energetică și aprovizionarea cu energie, precum și necesitatea de a sprijini Republica Moldova în plan politic și economic.
„Președintele României, Klaus Iohannis, a participat joi, 8 septembrie 2022, la invitația Președintelui Statelor Unite ale Americii, Joseph R. Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri globali aliați, în contextul continuării conflictului militar declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
Consultările continuă linia eforturilor aliate și transatlantice de coordonare și vin în completarea discuțiilor care au avut loc în format similar, în contextul lansării invaziei ruse la începutul acestui an.
La discuții au mai participat Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, Prim-Ministrul Italiei, Mario Draghi, Prim-Ministrul Canadei, Justin Trudeau, Prim-Ministrul Japoniei, Fumio Kishida, Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, Prim-Ministrul Regatului Unit al Marii Britanii, Liz Truss, Președintele Poloniei, Andrzej Duda.
Această nouă rundă de consultări transatlantice a avut loc în contextul evoluțiilor din zonele de conflict din Ucraina și pe fondul avansării discuțiilor privind reconstrucția Ucrainei.
Liderii au analizat evoluția ostilităților și au evaluat strategia cuprinzătoare de sprijin pentru Ucraina, pe toate dimensiunile. În context, au fost accentuate măsurile ferme de răspuns adoptate de comunitatea internațională, cu referire la pachetele extinse de sancțiuni, pentru descurajarea Rusiei.
De asemenea, a fost abordată situația îngrijorătoare de la Centrala Nucleară de la Zaporojie, ca urmare a activității forțelor militare ruse, elemente evidențiate inclusiv în raportul de evaluare publicat de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, la 5 septembrie 2022.
Un alt subiect abordat în cadrul discuțiilor a vizat securitatea energetică și coordonarea în vederea identificării de soluții care să asigure aprovizionarea cu energie în perspectiva sezonului de iarnă, concomitent cu reducerea dependenței de Rusia și menținerea sub control a prețurilor.
De asemenea, a fost discutată problematica securității alimentare globale și măsurile în sprijinul exportului de cereale ucrainene. Liderii au transmis aprecierea pentru rolul decisiv asumat de România.
În intervenția sa, Președintele Klaus Iohannis a subliniat oportunitatea continuării consultărilor în acest format și importanța crucială a menținerii coordonării strânse și a unității aliate și transatlantice, precum și cu partenerii care împărtășesc aceeași viziune, în contextul regional cu impact asupra securității euroatlantice și globale.
Președintele Klaus Iohannis a menționat demersurile complexe întreprinse de țara noastră în sprijinul Ucrainei, în plan politic, logistic și umanitar. Astfel, a evidențiat măsurile adoptate de România care au facilitat exportul a aproximativ 4 milioane de tone de cereale din Ucraina prin porturile dunărene și Constanța.
De asemenea, Președintele României a subliniat că, la eforturile consistente depuse de țara noastră în sprijinul Ucrainei, se adaugă facilitarea intrării în România a peste 2,2 milioane de cetățeni ucraineni de la frontieră, găzduirea pe teritoriul țării noastre a refugiaților și asigurarea tranzitării în siguranță a teritoriului național.
Președintele Klaus Iohannis a evidențiat, totodată, impactul amplu al actualei crize asupra situației de securitate pe Flancul Estic al Alianței, în special la Marea Neagră, și a subliniat importanța implementării rapide a deciziilor Summitului NATO de la Madrid.
Președintele României a reiterat apelul la acțiuni hotărâte și coordonate pentru eliminarea dependenței energetice de Rusia, având în vedere strategia Moscovei de a folosi energia ca instrument politic de presiune și șantaj.
Președintele Klaus Iohannis a subliniat, de asemenea, necesitatea de a sprijini eforturile Republicii Moldova, în plan politic și economic, pentru gestionarea refugiaților ucraineni, dar și în planul securității energetice”, arată un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
--știre inițială--
Preşedintele american Joe Biden va prezida joi o reuniune la distanţă a aliaţilor SUA consacrată următorilor pași pentru susținerea Ucrainei, a anunţat Casa Albă, potrivit Bloomberg. Administrația Prezidențială de la București transmite că, de la ora 17:30, șeful statului, Klaus Iohannis, va participa la consultările cu liderii UE, NATO și SUA.
„Astăzi, la ora 17.30, domnul Președinte va participa la consultări găzduite de Președintele SUA cu lideri internaționali, ai instituțiilor Uniunii Europene și NATO”, arată un mesaj al Administrației Prezidențiale.
Reuniunea are drept obiectiv „sublinierea sprijinului continuu pentru Ucraina în contextul în care ea se apără împotriva agresiunii ruse”, a transmis un comunicat al Casei Albe, fără a furniza mai multe detalii. Persoane familiare cu acest subiect, care au cerut să nu fie identificate, au spus că Biden va conduce ședința video cu participanți din G7, precum și liderii NATO și UE.
Aceste consultări au loc în contextul în care secretarul de stat american Antony Blinken a sosit joi într-o vizită surpriză în Ucraina, prilej cu care va acesta va discuta despre noua tranşă de ajutor de 2,7 miliarde de dolari pentru Ucraina şi vecinii săi pentru a putea face faţă Rusiei.
Şeful Departamentului de Stat a sosit în Ucraina în secret, aceasta fiind a doua sa deplasare la Kiev de la începutul invaziei ruse, la 24 februarie.
Noua tranşă de ajutor din partea Washingtonului este compusă din 675 milioane de dolari asistenţă directă sub formă de livrări de arme şi muniţii către Kiev şi împrumuturi şi subvenţii de două miliarde de dolari pentru achiziţionarea de armament american pentru Ucraina şi 18 dintre vecinii săi.
Printre aceste ţări eligibile figurează Georgia şi Republica Moldova, care au pe teritoriul lor zone controlate de separatişti proruşi, precum şi ţările baltice şi Bosnia, unde tensiunile se amplifică, alimentate de unii lideri sârbi.
Antony Blinken a informat Congresul privind alocarea acestor două miliarde de dolari destinate să „consolideze securitatea Ucrainei şi a 18 dintre vecinii săi”, între care „un număr mare” de ţări NATO şi „alţi parteneri regionali” care se simt ameninţaţi de Rusia, a declarat un responsabil din Departamentul de Stat, exprimându-se sub rezerva anonimatului.
Mai devreme joi, ministrul apărării american Lloyd Austin a anunţat un ajutor de 675 milioane de dolari pentru Ucraina în livrări de armament, muniţii şi HIMARS, sisteme avansate de artilerie care au permis deja Kievului să lovească linii de aprovizionare ruse.
SUA au aprobat deja împrumuturi şi granturi de 4 miliarde de dolari pentru Ucraina şi vecinii săi în cursul anului fiscal care s-a încheiat în iunie.
Editor : A.C.
