Video Scurgeri de gaze în Marea Baltică. Serviciul de informaţii suedez: „Nu este exclus ca o putere străină să fie implicată”
Au apărut imagini cu exploziile produse la conductele Nord Stream. Germania, Danemarca și Suedia sunt convinse că fisurile sunt rezultatul unor acte de sabotaj. Aceste țări nu dau vina pe cineva anume, în schimb Polonia acuză direct Rusia că a pus bombe pe propriile conducte, ca parte a unui atac hibrid asupra Europei. Același lucru este spus și de mai mulți experți. Americanii recunosc și ei că s-ar putea să fie sabotaj, dar spun că un asemenea gest nu ar fi în interesul nimănui. Rusia a anunțat că a dechis o anchetă pentru „act de terorism internaţional”.
ACTUALIZARE 22.58 Serviciile de securitate ruse (FSB) au deschis o anchetă pentru „act de terorism internaţional” după presupusa sabotare a gazoductelor Nord Stream în Marea Baltică, a anunţat miercuri Parchetul general rus, relatează AFP.
„Pe baza elementelor transmise de Parchetul general rus (...) organul de anchetă al FSB a deschis un dosar penal. O anchetă preliminară a început”, a declarat Parchetul într-un comunicat postat pe contul său de Telegram.
Este „stupid şi absurd” să suspectezi că Rusia s-ar afla în spatele scurgerilor masive detectate după exploziile ce au avariat gazoductele Nord Stream, a declarat, de asemenea, miercuri Kremlinul, în timp ce europenii denunţă un act de „sabotaj”.
„Era destul de previzibil” că unii vor declara că Rusia se află în spatele acestor scurgeri, a declarat pentru presă purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Previzibil, stupid şi absurd”, a adăugat el.
ACTUALIZARE 19.23 Serviciul de informaţii suedez a anunţat miercuri că va prelua conducerea unei anchete pentru „sabotaj agravat” după exploziile de luni, suspectate că au provocat scurgeri de gaz din gazoductele Nord Stream în Marea Baltică, relatează AFP.
Siguranţa suedeză (SAPO) a preluat ancheta preliminară de la poliţie, întrucât „poate fi vorba despre o infracţiune gravă care ar putea fi cel puţin în parte îndreptată împotriva intereselor suedeze” şi „nu este exclus ca o putere străină să fie implicată”, menţionează serviciul într-un comunicat.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
„Motivul reţinut este în prezent de sabotaj agravat”, a precizat SAPO. Procurorul însărcinat cu chestiunile legate de securitatea naţională a fost de asemenea sesizat, au indicat serviciul de informaţii şi parchetul.
Washingtonul şi Moscova au negat fiecare miercuri că ar fi responsabile de presupusul sabotaj care a provocat trei scurgeri masive din Nord Stream 1 şi 2, două gazoducte submarine care leagă Rusia şi Germania.
Acestea nu erau operaţionale la momentul faptelor, dar erau totuşi umplute cu mari cantităţi de gaz, care sunt eliberate de luni în sudul Mării Baltice.
Cele trei scurgeri au avut loc în apele internaţionale, dar două în zona economică exclusivă daneză şi una în zona suedeză.
ACTUALIZARE 17.00 Autorităţile germane consideră că scurgerile de gaze detectate luni din gazoductele Nord Stream 1 şi 2 ar putea sa facă inutilizabile pentru totdeauna aceste conducte - ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică - dacă nu se intervine rapid pentru repararea lor, potrivit unor surse guvernamentale de la Berlin, citate miercuri de cotidianul german Der Tagesspiegel, preluat de agenţiile Reuters şi EFE.
Conform acestor surse, dacă gazoductele nu vor fi reparate rapid în ele vor pătrunde volume mari de apă sărată ce vor provoca o coroziune ireversibilă.
Operatorul conductei Nord Stream 1 a apreciat miercuri că repararea acesteia este o opţiune, de îndată ce vor fi evaluate pagubele, ceea ce însă deocamdată compania nu poate face pentru că autorităţile au închis zonele respective.
În cazul conductei Nord Stream 2, care nu a fost folosită deloc, întrucât sancţiunile impuse Rusiei după agresiunea contra Ucrainei au împiedicat darea ei în exploatare, operatorul conductei afirmă că, pe lângă problema pusă de afectarea integrităţii structurale a gazoductului, reparaţiile ar putea fi îngreunate şi de faptul că societatea care o deţine este vizată de sancţiunile adoptate de SUA după invazia rusă în Ucraina, notează Agerpres.
Știrea inițială
Suedia și Danemarca sunt cele mai apropiate țări de locurile unde s-au spart gazoductele Nord Stream. Ambele țări au început investigații iar prima variantă luată în calcul este sabotajul. Oficialii danezi au spus că abia într-o săptămână sau două ar putea cerceta fizic locul pe unde iese gaz. În prezent, apa este prea agitată din cauza scurgerilor.
„Evaluarea clară din partea autorităților noastre spune că nu a fost un accident sau o coincidență. Totul a fost planificat și vorbim de explozii foarte mari”, a spus Morten Bodskov, ministrul danez al Apărării.
„Dacă ne uităm la cum arată valurile, este clar că nu este un cutremur. Nu seamănă cu valurile pe care le produce un cutremur. O explozie este ceva care se extinde în toate părțile în același timp, în vreme ce un cutremur este o mișcare de-a lungul unei fisuri. Acesta generează diferite tipuri de valuri. În acest fel putem distinge între cele două fenomene. Bănuiala mea este că vorbim de peste 100 de kilograme, probabil chiar mai mult, de dinamită sau TNT”, a spus seismologul Bjiorn Lund.
Anders Aslund, econnomist și expert în Rusia, spune că a fost vorba de „explozii făcute profesionist, cu detonări uriașe”
„Vorbind cu experții de aici, la Stockholm, primesc un singur răspuns: Rusia”, a scris el pe Twitter.
Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a numit de asemenea fisurile un act de sabotaj. Ministrul de Externe de la Varșovia a acuzat Rusia că ar fi sparg gazoductele și că asta ar trebui considerat un atac hibrid la adresa NATO.
Pe de altă parte, Moscova a spus că este „stupid și absurd” să fie acuzată Rusia.
Jurnalistul Bloomberg Javier Blas a explicat de ce este puțin probabil să fie vorba despre explozii accidentale: țeava de oțel a conductei are grosimea de 4,1 centimetri și este acoperită cu încă 6-11 cm de beton armat cu oțel. Fiecare secțiune a conductei cântărește 11 tone și ajunge la 24-25 de tone după aplicarea betonului.
Editor : M.B.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
