După aproape un an de lupte în Gaza, Israel și-a intensificat atacurile din Liban asupra Hezbollah, cu operațiuni secrete care au vizat dispozitivele de comunicații și bombardamente feroce. În acest moment nu este clar dacă Israelul intenționează să lanseze o invazie terestră, însă nici dacă situația internă îi permite, subliniază CNN, într-o analiză privind situația din regiune.
- Lupta împotriva Hamas a pus deja la grea încercare armata israeliană. Soldații au primit puțin răgaz, iar oficialii invocă mai des deficitul de personal. Economia este și ea afectată de conflict, țara înregistrând cel mai abrupt declin din ultimii ani.
- În plus, Israel se confruntă cu o presiune publică crescândă pentru o încetare a focului și un acord privin luarea de ostatici. Acesta este contextul în care au avut loc raiduri israeliene asupra țintelor Hezbollah din Liban, care s-au soldat cu sute de morți
De la 8 octombrie 2023, a doua zi după atacul mortal al Hamas asupra Israelului, au existat tiruri transfrontaliere regulate între Hezbollah și armata israeliană. Hezbollah a tras prima dată asupra Israelului pentru a protesta față de războiul din Gaza, cerând o încetare a focului acolo ca o condiție pentru încetarea atacurilor sale.
Miza a crescut săptămâna trecută, când Israelul a rănit mii de persoane în Liban, detonând pagere și stații radio folosite de Hezbollah. Au urmat schimburi de focuri din ce în ce mai intense.
În cazul în care Israelul intră într-un război la scară largă cu Hezbollah, experții spun că se va confrunta cu o amenințare mult mai puternică decât Hamas - și cu costuri pe măsură.
„Hezbollah nu este Hamas”, a declarat Yoel Guzansky, cercetător principal la Institutul pentru Studii de Securitate Națională (INSS) din Tel Aviv, care a făcut parte din Consiliul Național de Securitate al Israelului sub trei prim-miniștri. Hezbollah este „un stat în stat” cu capacități militare mult mai sofisticate, a declarat el pentru CNN.
În weekend, gruparea a lansat una dintre cele mai profunde lovituri în Israel, armata israeliană raportând explozii în Kiryat Bialik, Tsur Shalom și Moreshet, lângă orașul-port Haifa, la aproximativ 40 de kilometri sud de frontieră.
Schimburile transfrontaliere din ultimul an au dus deja la evacuarea a peste 62.000 de locuitori din casele lor din nordul Israelului și la moartea a 26 de civili israelieni și a 22 de soldați și rezerviști, potrivit presei israeliene. Înainte de escaladarea din weekend, peste 94.000 de persoane fuseseră strămutate și peste 740 de persoane fuseseră ucise de partea libaneză, inclusiv aproximativ 500 de luptători Hezbollah, potrivit Reuters.
Numai începând de luni, loviturile israeliene au ucis cel puțin alte 558 de persoane și au dus la strămutarea a 16.500, potrivit autorităților libaneze.
Principalele provocări ale Israelului într-un potențial conflict mai amplu cu Hezbollah
Un inamic mai puternic
Cel mai apropiat partener regional al Iranului, gruparea islamistă șiită nu numai că a prezentat armament mai sofisticat în ultimul an, dar se mândrește și cu complexitatea strategică prin aliații și partenerii săi din Orientul Mijlociu - inclusiv în Irak și Yemen.
În timp ce capacitățile militare ale Israelului s-au îmbunătățit de la ultimul război din Liban din 2006 - când statul evreu nu dispunea încă de sistemul de apărare Iron Dome - la fel s-a întâmplat și cu arsenalul Hezbollah.
Analiștii militari estimează că Hezbollah are între 30.000 și 50.000 de soldați, dar la începutul acestui an liderul său Hassan Nasrallah a afirmat că are peste 100.000 de luptători și rezerviști. De asemenea, se crede că gruparea deține între 120.000 și 200.000 de rachete și proiectile.
Cel mai mare atu militar al său este racheta balistică cu rază lungă de acțiune. Sunt estimări care indică care are în stoc câteva mii, inclusiv 1.500 de rachete de precizie cu rază de acțiune de 250-300 de kilometri.
În timpul atacului din weekend, Hezbollah a declarat că a vizat baza aeriană israeliană Ramat David cu rachete Fadi 1 și Fadi 2, arme cu rază mai lungă de acțiune despre care se crede că au fost folosite pentru prima dată. Baza se află la aproximativ 50 de kilometri de granița libaneză.
Armata israeliană nu a răspuns întrebărilor dacă baza a fost afectată. Serviciile de urgență israeliene au raportat că trei persoane au fost rănite în atacuri.
Behnam Ben Taleblu, membru senior la think tank-ul Foundation for Defense of Democracies (FDD, Fundația pentru Apărarea Democrație, n.r.) din Washington, care se concentrează asupra Iranului și a apropiaților săi, a declarat că „greutatea focosului acestor proiectile amintește de grelele Burkan IRAM (muniție asistată de rachete îmbunătățită) introduse pentru prima dată iarna trecută împotriva Israelului de către Hezbollah, dar la o distanță considerabil mai mare”.
Atacurile Hezbollah folosind aceste proiectile „sunt probabil o modalitate prin care grupul urmărește să salveze aparențele fără a-și pierde capul în urma atacurilor de comunicare și a loviturii asupra liderilor seniori săptămâna trecută de către Israel”, a declarat Ben Taleblu pentru CNN.
Mizrahi a spus că o mare parte din capacitatea Israelului de a lupta într-un război pe două fronturi se bazează pe sprijinul SUA.
„IDF (Forțele de Apărare ale Israelului) pot lupta pe ambele fronturi pentru o lungă perioadă de timp și avem capacitatea de a face acest lucru dacă avem muniție de la americani”, a declarat Orna Mizrahi, expert Hezbollah la INSS, adăugând că, dacă va exista un război la scară largă, SUA vor interveni probabil pentru a sprijini Israelul.
Israelul are, de asemenea, un avantaj uriaș în ceea ce privește serviciile de informații, în special în urma atacurilor îndrăznețe de săptămâna trecută asupra comunicațiilor Hezbollah.
Armata epuizată
Israelul este un stat mic, iar forța sa militară nu este nelimitată. Pe măsură ce se pregătește pentru un posibil al doilea război, IDF își deviază unele dintre diviziile cheie din Gaza către granița de nord.
„Când lupți pe mai multe fronturi, nu poți investi prea mult în fiecare front”, a spus Mizrahi. „Așa că va fi un mod diferit de a lupta”.
Ministrul israelian al apărării, Yoav Gallant, a declarat săptămâna trecută că „centrul de greutate se deplasează spre nord” și că „forțele, resursele, energia” sunt acum mutate.
Printre aceste unități se numără Divizia 98 de elită a Israelului. Cunoscută și sub numele de Utzbat HaEsh, această divizie de parașutiști ar avea între 10.000 și 20.000 de militari, potrivit presei israeliene.
Guzansky a declarat că redirecționarea resurselor către Liban nu înseamnă că războiul din Gaza s-a încheiat, ci că Netanyahu se simte obligat să se ocupe de frontul nordic pe fondul presiunii interne tot mai mari de a facilita întoarcerea persoanelor evacuate din zonă.
Analiști și oficiali ai armatei citați de presa israeliană au afirmat, de asemenea, în mod repetat, că IDF suferă de lipsuri.
La începutul războiului cu Hamas, armata a recrutat aproximativ 295.000 de rezerviști în încercarea de a-și spori efectivele. Dar acest număr se dovedește insuficient.
Luptele din Gaza și din alte părți și-au pus amprenta și asupra soldaților, dintre care 715 au fost uciși până acum de la 7 octombrie, inclusiv în nord.
„Acesta este cel mai lung (război) de acest fel din istoria Israelului, mai lung decât Războiul de Independență din 1948”, a declarat Guzansky, adăugând că acesta este obiectivul Hezbollah și al Iranului, „să slăbească Israelul treptat”.
„Să tragă rachete în fiecare zi, la scară mică, și să ocupe IDF, să suprasolicite IDF”, a spus el.
O economie în declin
Economia Israelului a fost una dintre cele mai mari victime ale războiului din Gaza, fiind puternic afectată încă din primele zile ale atacului din 7 octombrie. Mii de întreprinderi au avut de suferit din cauza faptului că rezerviștii și-au abandonat viața civilă pentru a lua armele, iar economia țării scade într-un ritm alarmant.
„Este devastator pentru economia israeliană, pentru societatea israeliană”, a declarat Guzansky, adăugând că efectele se vor resimți în anii următori.
Dintre toate cele 38 de națiuni membre ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), Israelul a înregistrat cea mai accentuată încetinire economică în perioada aprilie-iunie a acestui an, a afirmat organizația în raportul său trimestrial.
Potrivit datelor OCDE, economia Israelului s-a contractat cu 4,1% în primele luni ale războiului și a continuat să se contracte, deși într-un ritm mai lent, pe parcursul primului și celui de-al doilea trimestru din 2024.
Contracția economiei are loc în timp ce cheltuielile militare ale Israelului cresc vertiginos. La începutul acestui an, Amir Yaron, guvernatorul Băncii centrale a Israelului, a avertizat că se așteaptă ca războiul să coste Israelul până la 253 de miliarde de shekeli israelieni (67 de miliarde de dolari) între 2023 și 2025, a raportat presa israeliană. Aceasta reprezintă aproape 13% din PIB-ul Israelului, pe lângă cheltuielile militare obișnuite, care s-au situat între 4,5% și 6,5% din PIB anual, conform datelor Băncii Mondiale.
O extindere a conflictului a avut, de asemenea, un impact asupra ratingului de credit al Israelului, făcând mai costisitoare contractarea de împrumuturi financiare, mai multe agenții de rating retrogradând țara de la începutul războiului.
Într-o declarație de luna trecută, agenția de rating Moody's a avertizat că un război total cu Hezbollah sau Iran ar putea avea „consecințe semnificative asupra creditului acordat emitenților israelieni de datorii”.
O criză de legitimitate
Un al doilea front, în special unul care ar putea fi mult mai dăunător Libanului decât Israelului, ar putea fi ultima picătură pentru multe țări deja critice față de războiul Israelului din Gaza, au declarat experții.
Simpatia globală de care a beneficiat Israelul imediat după atacul din 7 octombrie s-a transformat în critici puternice din cauza reacției devastatoare. Țara se confruntă acum cu acuzații de crime de război și genocid în instanțele internaționale, acuzații pe care le neagă cu tărie.
Pe plan intern, în timp ce israelienii au arătat un apetit mai mare pentru luptă la începutul războiului din Gaza, sondajele arată că sprijinul intern a scăzut în ultimele luni.
În ceea ce privește sprijinul pentru un război cu Hezbollah, israelienii par împărțiți.
Un sondaj publicat în iulie de think tank-ul Israel Democracy Institute a arătat că 42% dintre israelieni cred că țara lor ar trebui să urmărească un acord diplomatic cu Hezbollah, în ciuda șanselor unui conflict suplimentar în viitor, în timp ce 38% cred că Israelul ar trebui să urmărească o victorie militară împotriva grupului, chiar și cu prețul unor daune semnificative în zonele civile.
În ciuda divergențelor de opinie, sprijinul pentru un război cu Hezbollah este în prezent mai scăzut în comparație cu răspunsurile de la sfârșitul anului 2023, potrivit sondajului.
Guzansky a spus că presiunea pentru război este probabil mai palpabilă în nordul Israelului, unde „oamenii nu mai au afaceri, familiile (sunt) distruse... oamenii (sunt) uciși”.
Mulți dintre acești locuitori, care au trăit aproape de linia frontului timp de aproape un an, cred că „doar un război la scară largă poate schimba realitatea din nord”, a adăugat el.
Editor : B.E.
