FSB acuză o rețea din Rusia că ar adăposti „chat-uri secrete” ale grupărilor teroriste

Telegram este unul dintre cele mai populare servicii de instant messenger din Rusia și una dintre cele mai folosite platforme de socializare pentru disecat subiectele politice ale zilei, mai ales cele incomode, care pe alte rețele le-ar putea aduce utilizatorilor sancțiuni dure din partea autorităților. Însă, după cum explică șeful FSB, Alexander Bortnikov, Telegram le oferă teroriștilor și un „laborator” extrem de eficient în ceea ce privește planificarea unui atentat.

Bortnikov susține că grupările teroriste cu rețele în Rusia utilizează acest serviciu de mesagerie pentru a-și coordona organizarea atentatelor.

„Avem informații despre anumiți teroriști, cu conexiuni criminale în Rusia și Asia Centrală, care folosesc acest tip de comunicație. Și am descoperit unele dintre planurile și locațiile lor probabile”, a declarat șeful FSB în cadrul unei conferințe de securitate pentru agențiile de informații din Comunitatea Statelor Independente (CSI).  

The Moscow Times, care citează agenția RIA NOVOSTI, relatează că, miercuri, 24 mai, parlamentarii din Duma de Stat au introdus un proiect de lege care vizează interzicerea conturilor anonime de mesagerie instantă și propune aplicarea unor noi restricții aplicațiilor Telegram și WhatsApp. De asemenea, inițiativa legislativă ar împuternici aparatul federal de cenzură să impună niște filtre draconice de monitorizare comunicațiilor de mesagerie în masă în privința mesajelor care conțin potențiale informații considerate ilegale în Rusia.

„Chat-urile secrete” ale aplicației Telegram folosesc criptarea client-client, iar întregul conținut este partajat în chat-uri care sunt separate de cloud-ul Telegram, un fel de realitate „subpământeană” a serviciului de mesagerie, greu de supravegheat.

Anul trecut, într-o declarație în fața Congresului SUA, un avocat al gigantului Apple descria Telegram ca fiind „una dintre cele mai periculoase aplicații pe care le întâlnim în spațiul terorist”.  

Totuși, mutarea legislativă a parlamentarilor ruși și invocarea spectrului terorist pot ridica multe semne de întrebare, dacă ne raportăm la faptul că aceasta survine în contextul în care, în martie, „ecosistemul” schimburilor de opinii din zona social media a dus la cele mai mari proteste anti-guvernamentale din ultimii cinci ani, cu o participare masivă a generației tinere din Rusia.

Expertul în comunicații digitale Andrei Soldatov, autorul cărții Rețeaua Roșie, este de părere că cercurile de putere de la Kremlin caută să impună un „model chinezesc” de control asupra „infrastructurii critice” a Interentului din Rusia, pe segmente precum sistemul național de distribuție de domeniilor web sau al cablurilor care traversează granițele. 

În 2016, un studiu realizat de Agora, organizație non-guvernamentală din Tatarstan care se ocupă cu drepturile omului, revela că, într-un singur an, Rusia înregistrase 116.103 fapte de limitare a libertății Internetului. Suspendarea activității pe Internet crescuse de la 7.300 de cazuri, la 24.000, iar restricționarea accesului la rețea – de la 1.721 de cazuri, la 35.019 cazuri.