Live Text Evgheni Prigojin susține că mercenarii săi au capturat Bahmut. Armata ucraineană îl contrazice și transmite că încă se dau lupte
Liderul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, susține că a cucerit orașul Bahmut după 224 de zile de luptă și că îl va preda armatei ruse până pe 25 mai. Prigojin i-a mulțumit în discursul său președintelui Vladimir Putin pentru "cinstea" pe care i-a acordat-o permițându-i să "apere țara" însă i-a criticat pe ministrul Apărării și șeful Statului Major din Rusia afirmând că, din cauza lor, au murit de cinci ori mai mulți mercenari decât ar fi fost necesar. Afirmațiile lui Prigojin au fost dezmințite categoric de armata ucraineană, care a trasmis că liderul Wagner minte și că se dau în continuare lupte la Bahmut. În ultimele 24 de ore, rușii au lansat un nou atac aerian de amploare asupra Kievului, însă și pozițiile rusești din Mariupol au fost atacate la exact un an de când acestea au fost ocupate de forțele invadatoare.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
Papa Francisc va trimite un cardinal să se întâlnească separat cu Putin și Zelenski, în încercarea de a aduce pacea în Ucraina
ACTUALIZARE 00:20 Papa Francisc i-a cerut cardinalului italian Matteo Zuppi să îşi asume o misune de pace, care prevede întâlniri separate cu președinții Volodimir Zelenski și Vladimir Putin, în încercarea de a pune capăt războiului din Ucraina, a anunţat sâmbătă Vaticanul, informează Agerpres.
Zuppi, în vârstă de 67 de ani, este preşedintele conferinţei episcopilor din Italia. Acesta va încerca „să contribuie la reducerea tensiunilor în conflictul din Ucraina, cu speranţa - la care Sfântul Părinte nu a renunţat niciodată - de a începe astfel procese de pace”, se arată în comunicat.
Suveranul pontif s-a referit la intenţia de a lansa o misiune de pace pentru Ucraina luna trecută, la întoarcerea dintr-o vizită în Ungaria. El nu a dat însă detalii concrete despre iniţiativă, declarând presei că „este o misiune în curs, dar nu este încă publică. Atunci când va fi publică, o voi dezvălui”.
Conform unui comunicat al Vaticanului, cardinalul Zuppi va încerca „să contribuie la reducerea tensiunilor în conflictul din Ucraina, cu speranţa - la care Sfântul Părinte nu a renunţat niciodată - de a începe astfel procese de pace”.
O sursă diplomatică din statul papal a declarat agenţiei Reuters că Zuppi va încerca să se întâlnească separat cu preşedinţii ucrainean şi rus, Volodimir Zelenski, respectiv Vladimir Putin.
Ministerul Apărării din Ucraina: Situația la Bahmut este critică
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
ACTUALIZARE 20:00 Ministrul adjunct al Apărării din Ucraina, Hanna Maliar, a transmis, sâmbătă, că situația în orașul asediat Bahmut este critică, însă trupele ucrainene încă rezistă în partea de sud-vest a localității, scrie The Guardian.
"Se duc lupte grele la Bahmut. Situația este critică. În momentul de față, apărătorii noștri controlează anumite facilități industriale și de infrastructură", a scris ea pe Telegram.
Anunțul a venit după ce liderul grupării Wagner, Evgheni Prigojin, a anunțat că a capturat întreg orașul și că îl va preda armatei ruse pe 25 mai.
"Astăzi, la ora 12:00, Bahmut a fost cucerit în totalitate. Am luat tot orașul, casă cu casă", a susținut liderul grupării de mercenari.
Afirmațiile sale au fost desmințite de purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Serhi Cervatîi, care a spus că apărătorii ucraineni continuă să lupte.
Serghei Lavrov critică deciziile G7: Occidentul foloseşte Ucraina pentru a obţine o victorie strategică împotriva Rusiei
ACTUALIZARE 18:15 Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a acuzat sâmbătă G7 că urmăreşte „dubla restricţionare” a Rusiei şi Chinei prin deciziile adoptate la summitul de la Hiroshima, transmite Reuters, citată de Agerpres. Într-o conferinţă televizată, şeful diplomaţiei de la Moscova a reafirmat teza conform căreia Occidentul foloseşte Ucraina pentru a obţine o victorie strategică împotriva Rusiei.
„Obiectivul a fost formulat tare şi deschis - să fie înfrântă Rusia pe câmpul de luptă, dar să nu se oprească aici, ci să o elimine drept competitor strategic”, a susţinut el.
Statele Unite şi partenerii lor au respins astfel de acuzaţii în trecut, arătând că obiectivul este să ajute Ucraina să se apere de o agresiune ilegală, reaminteşte Reuters. G7 - grupul democraţiilor cu cele mai avansate economii - a convenit să înăsprească sancţiunile împotriva Rusiei şi să reducă expunerea faţă de China.
Liderii grupului au cerut Beijingului să facă presiuni asupra Moscovei pentru încetarea agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Lavrov a susţinut că Occidentul face presiuni asupra statelor să rupă relaţiile comerciale şi economice cu Rusia, însă ţara sa este susţinută de mulţi aliaţi.
Prigojin susține că mercenarii săi au capturat orașul Bahmut
ACTUALIZARE 17:25 Liderul grupului de mercenari Wagner, Evgheni Prigojin, a anunţat că forţele ruse controlează acum în întregime oraşul Bahmut din estul Ucrainei, teatrul cele mai sângeroase bătălii de când Rusia a invadat Ucraina.
Prigojin a apărut într-o înregistrare video, purtând uniformă de luptă, în faţa unei formaţii de luptători cu steaguri ruseşti şi ale Wagner, şi a declarat, pe fundalul sonor al unor explozii îndepărtate, că "astăzi la orele 12:00, Bahmutul a fost cucerit în întregime" şi că "am cucerit întreg oraşul, casă cu casă", informează agenția Reuters, care nu a putut confirma independent aceste informații.
Bătălia, a spus Prigojin, a durat 224 de zile, timp în care mercenarii săi au fost singurii care au luptat în acest sector "pentru a da ocazia armatei ruse să se recupereze".
Prigojin a mulțumit "poporului rus pentru sprijinul pe care ni l-a acrodat" și președintelui Vladimir Putin "pentru cinstea pe care ne-a acordat-p permițându-ne să apărăm patria".
Liderul mercenarilor Wagner i-a criticat, în același discurs, pe ministrul Apărării din Rusia Serghei Șoigu și pe șeful Statului Major Valeri Gherasimov care ar fi "transformat acest război într-un joc personal" ceea ce a făcut ca la Bahmut să moară "de cinci ori mai mulți băieți" decât ar fi fost necesar.
Acesta a mai spus că până pe 25 mai, Bahmut va fi predat armatei ruse.
"Până pe 25 mai vom curăța complet orașul, vom construi poziții defensive și îl vom preda armatei", a spus liderul mercenarilor.
Afirmațiile acestuia sunt însă dezmințite categoric de purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, Serhi Cervatîi.
"Nu este adevărat. Unităţile noastre luptă la Bahmut", a spus acesta.
Bahmut, atacat cu muniții incendiare
ACTUALIZARE 15:05 Orașul Bahmut a fost atacat cu muniții incendiare noaptea trecută, arată imagini apărute online. Potrivit mai multor conturi de pe rețelele sociale, se dau lupte pentru ultimii metri pe care îi mai controlează armata ucraineană, în sud-vestul orașului.
Pe de altă parte, există și surse care relatează despre atacuri ale forțelor ucrainene pe flancuri, acolo unde trupele regulate rusești ar fi fost retrase, lăsându-i descoperiți pe mercenarii Wagner, ceea ce a atras o reacție furioasă a lui Evgheni Prigojin.
Rusia amenință Occidentul, după anunțul privind furnizarea avioanelor F-16 Ucrainei
ACTUALIZARE 14.00 Ţările occidentale se expun la "riscuri colosale" dacă furnizează Ucrainei avioane de luptă F-16, a declarat viceministrul rus de externe Aleksandr Gruşko, citat sâmbătă de agenţia oficială de presă TASS, preluată de Reuters.
Gruşko a răspuns la o întrebare despre implicaţiile furnizării avioanelor, pe care Ucraina le cere de la ţările NATO.
Angajamente de a livra avioanele încă nu au fost obţinute, dar preşedintele american Joe Biden le-a spus vineri liderilor G7 că Washingtonul sprijină programe comune ale aliaţilor de formare pentru piloţi ucraineni pe F-16, au declarat înalţi oficiali americani.
"Noi vedem că ţările occidentale încă aderă la scenariul escaladării. Aceasta implică riscuri colosale pentru ei înşişi", a declarat
Gruşko, citat de Reuters, potrivit Agerpres.
"În orice caz, acest lucru va fi luat în considerare în toate planurile noastre şi avem toate mijloacele necesare pentru a atinge obiectivele pe care le-am stabilit", a adăugat el.
G7 cheamă Beijingul „să facă presiune asupra Rusiei pentru a-şi înceta agresiunea”
ACTUALIZARE 10:35 Liderii G7 au chemat China sâmbătă la Hiroshima „să facă presiuni asupra Rusiei pentru a-şi înceta agresiunea” împotriva Ucrainei, declarând totodată că doresc relaţii „constructive şi stabile” cu Beijingul, informează France Presse, potrivit Agerpres.
„Suntem pregătiţi să construim relaţii constructive şi stabile cu China”, au declarat în comunicatul lor şefii de stat şi de guvern ai celor mai industrializate şapte democraţii, dintre care Statele Unite, Japonia şi Franţa, referindu-se la „importanţa de a dialoga sincer” cu autorităţile chineze. Ei şi-au reafirmat de asemenea „opoziţia” faţă de orice „militarizare” chineză în Asia-Pacific.
Zelenski a ajuns la Hiroshima
ACTUALIZARE 10:30 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit sâmbătă la Hiroshima, în Japonia, pentru a participa la summitul G7 care durează până duminică, au anunţat surse diplomatice, scrie Agerpres.
Avionul Republicii Franceze care l-a adus din Arabia Saudită, unde s-a oprit vineri, a aterizat pe aeroportul oraşului japonez şi i s-a întins covorul roşu la coborâre, au constatat jurnalişti de la AFP.
Forțele ucrainene au respins un nou atac cu drone asupra Kievului
ACTUALIZARE 08:30 Administraţia civilă şi militară a Kievului a anunţat sâmbătă că a respins un nou atac cu drone ruseşti asupra capitalei ucrainene, vizată în timpul nopţii, dar că resturi au căzut asupra Kievului, fără a provoca victime în acest stadiu, informează France Presse.
„Aseară, agresorul a efectuat un nou atac masiv cu drone”, a scris pe canalul Telegram şeful administraţiei civile şi militare a Kievului, Serhi Popko. „Toate ţintele aeriene detectate au fost doborâte de apărarea antiaeriană a oraşului”, a asigurat el, adăugând că, potrivit informaţiilor preliminare, dronele erau de tip Shahed.
„Kievul nu a fost lovit deloc!”, a salutat el, adăugând că resturi de dispozitive au căzut asupra capitalei, provocând în special un incendiu - care de atunci a fost stins - pe acoperişul unei clădiri rezidenţiale din cartierul Dniprovski. Incendiul nu a provocat victime, a mai spus Popko.
La ora locală 0.45 (21.45 GMT vineri), armata ucraineană a anunţat că dronele Shahed se îndreptau spre regiunea Kiev.
Acolo au fost semnalate explozii de către autorităţi, precum şi în regiunile Cernihiv (centru-nord) şi Mariupol (sud-est). Sistemele de apărare aeriană rămân active în regiunile Kiev şi Cernihiv, potrivit armatei ucrainene.
Explozii puternice în Mariupolul ocupat de ruşi
ACTUALIZARE 08:00 Mai multe explozii puternice s-au auzit vineri seara în oraşul Mariupol, din sud-estul Ucrainei, care este sub controlul ruşilor de aproape un an, iar un consilier al primarului ucrainean, aflat în afara oraşului, susţine că exploziile au avut loc la o bază a forţelor Moscovei, relatează CNN, potrivit News.ro.
Petro Andriuşcenko, care nu se află în Mariupol, a declarat pe Telegram că este vorba despre o bază ce găzduieşte aproximativ 150 de soldaţi ruşi şi care este folosită în principal pentru sprijinul apărării aeriene.
Consiliul Municipal din Mariupol, instituţie care, de asemenea, se află în prezent în afara teritoriului ocupat, s-a făcut ecoul afirmaţiei lui Andriuşcenko. „Trei explozii puternice au fost auzite de locuitorii din Mariupol”, a declarat Consiliul ucrainean pe Telegram. Informaţiile preliminare indică faptul că explozia a lovit o bază rusă de la aeroportul oraşului, susţine Consiliul, care a postat un scurt videoclip în care se văd flăcări şi fum care se ridică în depărtare.
„Judecând după imagini, dacă informaţiile se confirmă, inamicul ar fi trebuit să sufere pierderi semnificative”, comentează Consiliul.
CNN precizează că nu poate verifica în mod independent afirmaţiile oficialilor ucraineni, iar administraţia locală instalată de Rusia nu a comentat încă nimic despre explozii sau despre ce le-ar fi provocat.
NEXTA scrie că propagandiştii ruşi spun că patru rachete au lovit zona aeroportului, dar că nu ar fi victime.
Un grup local care se identifică drept „Rezistenţa Mariupol” a declarat că explozia a zguduit o zonă de la periferia oraşului. Pe canalul său Telegram, grupul a postat, de asemenea, ceea ce pare a fi o înregistrare video făcută de locuitori, în care se vede apărarea antiaeriană în acţiune.
Mariupol a devenit un important punct de staţionare pentru forţele ruseşti din sudul Ucrainei, iar convoaiele militare ruseşti trec frecvent prin zonă.
Kievul refuză orice mediere de pace cu Rusia care implică pierderi teritoriale
ACTUALIZARE 07:30 Ucraina refuză orice mediere de pace cu Rusia care să nu excludă de la bun început orice pierdere teritorială pentru Kiev sau o încetare a luptelor, a afirmat vineri, la Lisabona, ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba, notează AFP, potrivit Agerpres.
„Niciun plan sau iniţiativă de pace, nicio mediere nu ar trebui să implice o pierdere legală sau reală de teritoriu ucrainean”, a afirmat el la finalul unei întâlniri cu omologul său portughez Joao Gomes Cravinho.
„Nicio iniţiativă, nicio mediere nu ar trebui să se bazeze pe premisa că ar trebui să îngheţăm conflictul şi apoi să vedem ce se întâmplă”, a adăugat Kuleba, adresându-se jurnaliştilor în engleză.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit vineri la Jeddah cu prinţul moştenitor saudit Mohammad bin Salman şi i-a mulţumit pentru sprijinirea suveranităţi Ucrainei.
Din martie 2022, la o săptămână după invadarea Ucrainei de către Rusia, conducătorul de facto al monarhiei din Golf a lansat un apel la o "soluţionare politică" a conflictului şi s-a oferit drept mediator într-o discuţie la telefon cu preşedintele rus Vladimir Putin. „Orice mediere va trebui să ducă la restabilirea completă a integrităţii teritoriale a Ucrainei”, a declarat vineri şeful diplomaţiei de la Kiev.
Kuleba a făcut o călătorie la Lisabona pentru a participa la discreta reuniune a grupului Bilderberg, care are loc anul acesta în capitala portugheză până duminică.
Ucraina, Rusia, NATO şi ameninţările transnaţionale sunt printre temele discuţiilor celei de-a 69-a ediţii a reuniunii grupului Bilderberg, ce reuneşte personalităţi politice şi economice europene şi nord-americane în jurul unor mize globale.
Secretarul general al NATO Jens Stoltenberg şi şeful diplomaţiei europene Josep Borrel se află, de asemenea, pe lista celor 130 de participanţi dezvăluită de organizatori.
Danemarca va antrena piloți ucraineni pe avioane F-16
ACTUALIZARE 07:15 Danemarca va contribui la pregătirea piloţilor ucraineni pe avionul de luptă de fabricaţie americană F-16, după sprijinul şi „semnalul pozitiv” al Washingtonului, a anunţat vineri ministrul danez al Apărării, notează AFP, potrivit Agerpres.
Ţara scandinavă, care este pe cale să-şi înlocuiască flota sa de avioane F-16 cu modelul F-35, va putea acum să contribuie la „pregătirea piloţilor ucraineni ca să zboare şi cu F-16”, a declarat ministrul interimar Troels Lund Poulsen.
„Danemarca va depune toate eforturile pentru a face din aceasta o contribuţie prioritară”, a adăugat el. „Ne vom pune de acord asupra mai multor detalii cu aliaţii noştri apropiaţi”, a afirmat ministrul într-un comunicat, salutând unda verde „pozitivă” a preşedintelui american Joe Biden. El nu a precizat, însă, dacă Danemarca va contribui la livrarea unor avioane.
Forţele aeriene daneze dispun de aproximativ 40 de avioane F-16, dintre care vreo 30 sunt operaţionale. Ţara nordică a început recent să primească primele sale F-35 din generaţia a cincea destinate să le înlocuiască.
Mult timp reticent, Joe Biden a făcut cunoscut vineri că este pregătit să permită altor ţări să furnizeze Ucrainei avioanele F-16 pe care le cere insistent pentru a contracara invazia rusă, un punct de cotitură important în sprijinul occidental acordat Kievului şi o decizie descrisă drept „istorică” de preşedintele Volodimir Zelenski.
Joe Biden, care participă la summitul G7 din Japonia, i-a asigurat pe interlocutorii săi că susţine „o iniţiativă comună vizând antrenarea de piloţi ucraineni pe avioane de luptă de generaţia a patra, inclusiv F-16”, potrivit unui înalt responsabil al Casei Albe.
Anunţul a fost salutat rapid de Regatul Unit şi Ţările de Jos, care au anunţat marţi în Islanda că vor să pună bazele unei coaliţii internaţionale pentru a dona Ucrainei avioane F-16. Pe lângă Danemarca şi Ţările de Jos, modelul american echipează mai multe armate europene, printre care cea a Poloniei, Belgiei, Greciei şi Norvegiei.
Editor : C.L.B.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
