Live Text SUA sunt de acord cu livrarea de avioane F-16 în Ucraina. Zelenski: "Salut decizia istorică. Va ajuta enorm forțele noastre aeriene"
Statele Unite ale Americii susțin livrarea de avioane de luptă, inclusiv F-16, în Ucraina, le-a transmis președintele Joe Biden liderilor adunați la summitul G7 de la Hiroshima, adăugând că piloții ucraineni vor fi instruiți de specialiști americani. Nu este încă clar dacă avioanele vor fi livrate de SUA sau autoritățile de la Washington le vor permite aliaților europeni care dețin astfel de aparate să le transfere în Ucraina. Decizia a fost salutată de președintele Volodimir Zelenski, care a spus că acest lucru "va ajuta enorm" forțele aeriene. În ultimele zile, Rusia a lansat o serie deosebit de intensă de bombardamente care au vizat în special Kievul. Zelenski a aterizat vineri în Arabia Saudită, unde are loc summitul anual al şefilor de stat din Liga Arabă.
LiveText-ul Digi24.ro care a acoperit evenimentele din Ucraina poate fi urmărit AICI.
ACTUALIZARE 22:40 Statele Unite și aliații săi vor furniza avioane de tip F-16 Ucrainei, le-a transmis președintele Joe Biden liderilor prezenți la summitul G7 de la Hiroshima, a declarat un oficial american.
Potrivit NBC News, este încă neclar dacă avioanele vor fi furnizate direct de către SUA sau acestea vor fi transferate în Ucraina de țări europene care dețin astfel de aparate.
"Discuțiile privind modernizarea forțelor aeriene ucrainene reflectă angajamentul nostru pe termen lung pentru apărarea Ucrainei", a declarat oficialul american.
Decizia a fost salutată de președintele Volodimir Zelenski.
"Salut decizia istorică a Statelor Unite şi a (preşedintelui american) de a susţine coaliţia internaţională în favoarea livrării de avioane de luptă. Acest lucru va ajuta enorm forţele noastre aeriene", a scris el pe Twitter.
Abonându-te la Newsletter primești sinteza celor mai bune informații, articole și interviuri exclusive publicate de digi24.ro
Prim-ministrul britanic Rishi Sunak a salutat de asemenea vineri sprijinul SUA pentru o iniţiativă a mai multor ţări, între care Marea Britanie, de a antrena piloţi ucraineni pe avioane de luptă, inclusiv F-16.
"Marea Britanie va colabora cu Statele Unite, Ţările de Jos, Belgia şi Danemarca pentru a oferi Ucrainei capacitatea aeriană de luptă de care are nevoie", a afirmat Rishi Sunak, salutând ca "binevenit" sprijinul american pentru aceasta iniţiativă multilaterală.
Preşedintele american, aflat la summitul G-7 de la Hiroshima, în Japonia, i-a asigurat pe interlocutorii săi că susţine "o iniţiativă comună vizând antrenarea de piloţi ucraineni pe avioane de luptă de generaţia a patra, inclusiv F-16".
Medvedev: Armata rusă a recrutat în 2023 aproape 120.000 de militari pe bază de contract
ACTUALIZARE 21:40 Fostul preşedinte rus Dmitri Medvedev a declarat că Moscova a recrutat de la 1 ianuarie 2023 aproape 120.000 de soldaţi cu contract în armata sa, care încearcă să-şi refacă efectivele slăbite de ofensiva în Ucraina, informează AFP, citată de Agerpres.
„De la 1 ianuarie la 19 mai, 117.400 de persoane au fost acceptate în rândul forţelor armate pe bază de contract şi în cadrul formaţiunilor de voluntari”, a declarat Medvedev, cu prilejul unei reuniuni pe tema recrutării în armată.
Politicianul rus, în prezent numărul 2 din Consiliul de securitate rus, şi-a exprimat satisfacţia vizavi de „continuarea muncii” pentru creşterea efectivelor armatei „în cadrul instrucţiunilor date de Vladimir Putin pe acest subiect”.
Armata rusă a suferit importante pierderi în Ucraina - deşi acestea au fost păstrate secrete de ierarhia militară, ceea ce a determinat-o să încerce să-şi lărgească rândurile.
Anticipând o contraofensivă de amploare a trupelor ucrainene, Moscova a lansat în ultimele săptămâni o amplă campanie de recrutare.
Autorităţile nu au anunţat obiective concrete, dar unele media ruse au relatat că armata speră să înroleze mai multe sute de mii de oameni propunându-le contracte cu condiţii foarte atractive.
Campania a avut loc pe reţelele sociale şi numeroase afişe care promovează armata au apărut pe străzile oraşelor ruseşti.
Moscova a organizat o primă mobilizare „parţială” a cel puţin 300.000 de oameni în septembrie anul trecut, provocând fuga în străinătate a zeci de mii de bărbaţi care refuză să plece pe front.
La sfârşitul lui decembrie 2022, ministrul rus de externe Serghei Şoigu a apreciat că este „necesar” ca efectivele armatei ruse să crească la 1,5 milioane de soldaţi, „din care 695.000 sub contract”, deci peste obiectivul de 1,15 milioane fixat de Vladimir Putin în luna august.
SUA anunţă noi sancţiuni importante împotriva Rusiei
ACTUALIZARE 21:35 Noile sancţiuni americane împotriva Rusiei, anunţate vineri în paralel cu summitul G7 din Japonia, lovesc Moscova în toate sectoarele şi urmăresc să-i priveze pe ruşi de sprijin în războiul din Ucraina, relatează AFP, citată de Agerpres.
„Măsurile luate astăzi vor limita capacitatea (preşedintele rus Vladimir) Putin de a-şi continua invazia barbară... şi de a ocoli sancţiunile deja în vigoare. Eforturile noastre colective au lipsit Rusia de elementele cruciale de care are nevoie pentru a-şi echipa armata şi au redus drastic veniturile disponibile Kremlinului pentru a-şi finanţa maşina de război”, a declarat secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, potrivit unui comunicat.
Mai exact, măsurile plasează „peste 300” de persoane, companii, nave şi avioane din Europa, Orientul Mijlociu şi Asia pe lista neagră a Statelor Unite, potrivit unor comunicate de presă ale Departamentului Trezoreriei şi Departamentului de Stat.
Măsurile interzic exporturile SUA către 70 de entităţi din Rusia şi alte ţări.
Joe Biden și-a dat acordul ca piloții ucraineni să fie antrenați de americani pe avioane F-16
ACTUALIZARE 21:30 Președintele Joe Biden a acceptat, vineri, în timpul reuniunii liderilor G7, ca specialiștii americani să antreneze piloții ucraineni pe avioane de vânătoare F-16, a declarat un oficial american pentru CNN. Deși acest acord nu înseamnă automat că Biden va aproba livrarea acestor avioane de vânătoare în Ucraina, este totuși un pas fără care un viitor transfer ar fi imposibil.
„Pe măsură ce antrenamentele vor avea loc, în următoarele luni, coaliția de țări care vor participa la acest efort vor decide când să furnizeze avioane, câte să furnizeze și cine le va furniza”, a spus oficialul.
Cel mai probabil antrenamentele nu vor avea loc pe teritoriul american, ci undeva în Europa, a spus oficialul american. Însă specialiștii veniți din SUA se vor ocupa de instruirea piloților alături de partenerii lor europeni. Antrenamentele vor începe „în următoarele săptămâni”, a spus oficialul.
Zelenski le-a cerut liderilor din Liga Arabă să nu închidă ochii la conflictul din Ucraina
ACTUALIZARE 21:00 Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat vineri ţările participante la summitul Ligii Arabe să sprijine iniţiativa sa de pace pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina. El le-a cerut liderilor să lucreze direct cu Kievul, fără intermediari, relatează Reuters, citată de News.ro.
„Vă invit pe toţi cei care respectaţi pacea să vă alăturaţi punerii în aplicare a formulei de pace şi, astfel, să reduceţi duşmănia, războaiele, suferinţa şi răul. Rusia este slabă, am învins-o când avea mai multe arme în mâini. Agresivitatea sa nu vine din forţă, ci din neînţelegerea faptului că vremea imperiilor a trecut”, a spus Zelenski într-un discurs rostit în limba engleză.
„Astăzi se împlinesc 450 de zile de război pe scară largă purtat împotriva noastră de invadatorii ruşi. Noi nu avem rachete, aşa cum are inamicul nostru. Avem mai puţină putere aeriană. Nu posedăm numeroase drone ucigaşe pe care Iranul le furnizează Rusiei. Nu avem atât de multă artilerie. Dar rămânem puternici, pentru că avem adevărul de partea noastră. Mai mult, îi împingem pe ocupanţi afară din ţara noastră”, le-a spus Zelenski liderilor arabi, potrivit textului discursului publicat pe site-ul preşedinţiei ucrainene.
Zelenski a arătat că un bun exemplu de cum formula de pace ucraineană poate aduce beneficii altora a fost iniţiativa privind cerealele din Marea Neagră, care a permis Ucrainei, un exportator important de cereale, să continue livrările, inclusiv către ţările din Liga Arabă.
Pe lângă securitatea alimentară, planul de pace al lui Zelenski include condiţia ca Rusia să îşi retragă toate trupele de pe teritoriul ucrainean, solicită eliberarea tuturor prizonierilor de război ucraineni şi urmăreşte restabilirea „securităţii radiaţiilor” la centrală nucleară ocupată de Rusia în Zaporojie.
Zelenski a mulţumit Arabiei Saudite pentru că a contribuit la asigurarea eliberării unor prizonieri de război şi a cerut măsuri pentru protejarea comunităţii musulmane ucrainene - o referire la tătarii din Crimeea, peninsula anexată de Rusia în 2014.
„Chiar dacă există oameni aici, la summit, care au o viziune diferită asupra războiului de pe teritoriul nostru, sunt sigur că putem fi cu toţii uniţi în salvarea oamenilor din cuştile închisorilor ruseşti”, a spus Zelenski în prezenţa preşedintelui sirian Bashar al-Assad, prietenul Rusiei şi al Iranului, care şi-a făcut vineri revenirea în sânul comunităţii arabe, după o izolare de 11 ani.
„Timp de secole, tătarii din Crimeea au fost şi ar trebui să rămână o parte integrantă şi puternică a comunităţii musulmane din lume. Dar Crimeea a fost prima care a avut de suferit de pe urma ocupaţiei ruseşti şi, până în prezent, cei mai mulţi dintre cei care sunt supuşi represiunii în Crimeea ocupată sunt musulmani. Din păcate, sunt unii în lume şi aici, printre voi, care închid ochii la aceste cuşti şi anexări ilegale. Mă aflu aici pentru ca toată lumea să se uite sincer. Indiferent cât de mult încearcă ruşii să influenţeze, trebuie să existe totuşi independenţă”, le-a spus Zelenski liderilor arabi.
Ucraina încearcă să obţină includerea mai multor porturi şi mai multe mărfuri în acordul pentru cerealele transportate pe Marea Neagră şi este dispusă să facă Rusiei o concesie
ACTUALIZARE 19:00 Kievul ar lua în considerare posibilitatea de a permite amoniacului rusesc să tranziteze teritoriul său pentru export, cu condiţia ca acordul recent reînnoit privind transportul cerealelor pe Marea Neagră să fie extins pentru a include mai multe porturi ucrainene şi o gamă mai largă de mărfuri, a declarat o sursă guvernamentală pentru Reuters.
Este pentru prima dată când Kievul îşi expune public poziţia faţă de problema amoniacului rusesc, pe care Moscova doreşte să îl expedieze printr-o conductă ce traversează Ucraina până la Marea Neagră, scrie News.ro.
Rusia, un exportator major de amoniac, a făcut presiuni pentru reluarea livrărilor de amoniac prin intermediul unei conducte care duce de la Togliati, Rusia, până la portul ucrainean Pivdenni de la Marea Neagră, în apropiere de Odesa, conducta fiind proiectată să pompeze până la 2,5 milioane de tone de amoniac anual.
Şi Naţiunile Unite au susţinut reluarea transporturilor de amoniac prin conductă, pentru a încerca să ajute la securitatea alimentară globală.
Iniţiativa pentru transportul cerealelor ucrainene pe Marea Neagră, negociată de Turcia şi de Naţiunile Unite în iulie anul trecut, facilitează „transportul în siguranţă pentru exportul de cereale şi produse alimentare şi îngrăşăminte conexe, inclusiv amoniac” din trei porturi ucrainene. Sursa guvernamentală ucraineană a declarat pentru Reuters, sub acoperirea anonimatului, că termenii acordului nu acoperă tranzitul amoniacului rusesc prin Ucraina.
Rusia obişnuia să exporte 4,4 milioane de tone de amoniac pe an - reprezentând 20% din comerţul maritim global - înainte de a invada Ucraina, în februarie anul trecut.
În ciuda ameninţărilor Rusiei de a se retrage din acordul privind cererealele, iniţiativa de la Marea Neagră a fost prelungită miercuri cu două luni, cu o zi înainte de a expira.
Doar trei dintre principalele porturi ucrainene de la Marea Neagră sunt incluse în acord. Kievul a declarat în repetate rânduri că ar dori ca acordul să acopere mai multe porturi, dar şi mai multe produse.
Sursa guvernamentală a declarat că textul convenit miercuri nu menţionează conducta de amoniac Togliati-Odesa şi tranzitul pe teritoriul ucrainean şi că ar fi necesar un alt acord pentru a acoperi ruta ucraineană. În schimb, Ucraina ar urma să pună anumite condiţii.
„Noi spunem următoarele: dacă (acordul) include conducta de amoniac, atunci Ucraina ar trebui să primească unele lucruri suplimentare care vor servi intereselor noastre naţionale”, a declarat sursa ucraineană. „Este vorba de extinderea geografiei acordului şi a listei de bunuri (pentru export prin coridorul securizat de la Marea Neagră). Atunci asta ar putea servi intereselor ţării noastre”, a afirmat oficialul ucrainean.
Sursa nu a precizat care sunt mărfurile suplimentare pe care Ucraina doreşte să le includă, dar oficialii de la Kiev declaraseră anterior că ţara, care obişnuia să exporte oţel pe Marea Neagră, trebuie să exporte şi produse din oţel.
Polonia cere Chinei să condamne agresiunea rusă împotriva Ucrainei
ACTUALIZARE 18:20 Polonia a cerut vineri Chinei să condamne agresiunea rusă împotriva Ucrainei, cu ocazia unei întrevederi cu emisarul special chinez Li Hui, care a fost însărcinat de Beijing să poarte negocieri pentru o "rezolvare politică" a războiului început de Rusia, informează Agerpres.
Viceministrul polonez de externe Wojciech Gerwel "şi-a exprimat speranţa că China (...) va condamna agresiunea Rusiei şi va face presiuni asupra Rusiei pentru ca aceasta să revină la respectarea principiilor dreptului internaţional", arată un comunicat ministerului. Li a sosit la Varşovia după o vizită de două zile la Kiev, în cadrul unui turneu în Europa pentru promovarea planului chinez de reglementare a conflictului între Rusia şi Ucraina. Beijingul a anunţat că diplomatul va ajunge şi în Rusia, Franţa şi Germania.
Reuters: Soldații ruși au săpat tranşee şi au pus mine în jurul centralei nucleare Zaporojie
ACTUALIZARE 17:40 Forțele ruse au consolidat în ultimele săptămâni poziţiile defensive în interiorul şi în jurul centralei nucleare Zaporojie, în condiţiile în care în regiune este aşteptată o contraofensivă a ucrainenilor, relatează Reuters, potrivit News.ro.
Măsurile descrise de doi ucraineni care lucrează la centrala electrică şi de alţi doi locuitori din oraşul Enerhodar arată riscurile pe care războiul le reprezintă pentru securitatea instalaţiei. Aceștia au vorbit sub rezerva anonimatului din cauza temerilor pentru siguranţa lor într-un oraş aflat sub ocupaţie rusă.
Noi tranşee au fost săpate în jurul oraşului Enerhodar, la periferia căruia se află centrala, şi au fost amplasate mai multe mine. Camerele de supraveghere de la centrală sunt îndreptate spre nord, către un mare baraj, spre teritoriul controlat de Ucraina.
Forbes: SUA și UE trebuie să blocheze principalele lanțuri de aprovizionare ale Rusiei pentru ca Ucraina să câștige războiul
ACTUALIZARE 16:55 În vreme ce Statele Unite și UE caută să identifice companii private care încalcă sancțiunile împotriva Rusiei în Orientul Îndepărtat, Armenia continuă să își crească volumul comerțului cu Rusia, reexportând bunuri aflate sub embargo, scrie Forbes. Presa din Europa și SUA scrie în mod regulat că Armenia servește ca nod logistic al Kremlinului în contextul invaziei declanșate în Ucraina, iar la Kiev oficialii armeni sunt acuzați în mod public că sprijină Rusia, mai notează publicația menționată. În ciuda faptului că atât UE, cât și Statele Unite au adunat dovezi în acest sens, din motive neclare ele ezită să taie acest lanț de aprovizionare al țării agresoare.
Financial Times scria pe 8 mai că Comisia Europeană pregătește sancțiuni împotriva unui număr de companii care furnizează microcipuri și alte piese electronice către industria militară rusă. SUA și UE urmăresc pe întreg globul astfel de companii care livrează ilegal bunuri Rusiei și fac presiuni asupra țărilor pe care Moscova le folosește pentru a ocoli sancțiunile. Ca efect al acestor presiuni exercitate de SUA și UE, din martie și până la începutul lunii mai, Turcia, Kazahstan și Uzbekistan au început să ia măsuri efective pentru a bloca importurile paralele în Rusia.
Citește continuarea AICI.
Cinci voluntari belaruşi au murit în luptă de partea Ucrainei la Bahmut
ACTUALIZARE 16:50 Cinci voluntari belaruşi au murit în luptă de partea Ucrainei la Bahmut, a anunţat vineri Svetlana Tihanovskaia, lideră a opoziţiei din Belarus, printr-un mesaj pe Twitter preluat de AFP, potrivit Agerpres.
„Cu inima frântă, am aflat despre moartea a cinci membri ai regimentului belarus Kastus Kalinovski care luptă la Bahmut. Regimentul a raportat că un comandant a fost ucis în timp ce ajuta la evacuarea unor răniţi. Patru sunt încă sub ruine după o lovitură de artilerie asupra imobilului în care se aflau şi nu pot fi recuperaţi deocamdată. Luptele continuă”, a scris Tihanovskaia.
Disidenta, care se opune din exil regimului de la Minsk condus de preşedintele Aleksandr Lukaşenko, a salutat „adevăraţii eroi” care au făcut „sacrificiul suprem” pentru libertatea Ucrainei şi a Belarusului.
Regimentul Kastus Kalinovski poartă numele unui scriitor şi revoluţionar polono-belarus din secolul al 19-lea, figură emblematică a revoltei împotriva Rusiei ţariste. Unitatea militară a fost înfiinţată la începutul ofensivei declanşate de Rusia împotriva Ucrainei în februarie anul trecut. Sunt înrolaţi opozanţi faţă de autorităţile din Belarus, a căror ţară este aliată cu Rusia şi a permis utilizarea teritoriului său ca bază pentru invadarea Ucrainei.
Lukaşenko, care a ordonat reprimarea opoziţiei şi a manifestaţiilor din 2020, după ce a fost reales în urma unui scrutin controversat, acuză frecvent regimentul Kalinovski că intenţionează să participe la o insurecţie pentru răsturnarea puterii din Belarus.
Franţa vrea să comande 130 de blindate pentru a le înlocui pe cele trimise Ucrainei
ACTUALIZARE 16:40 Ministerul Forţelor Armate franceze intenţionează să comande 130 de blindate suplimentare - 38 Jaguar şi 92 Griffon - pentru a înlocui tancurile uşoare AMX-10 şi vehiculele blindate frontal (VAB) trimise Ucrainei, informează vineri AFP, potrivit Agerpres.
Într-un amendament la proiectul de lege pentru programare militară (LPM) pentru perioada 2024-2030 depus înainte ca textul să fie dezbătut în Adunarea Naţională, guvernul francez prevede ca înainte de 2030 să aibă un parc de 238 de Jaguar, vehicule blindate de recunoaştere şi de luptă dotate cu un tun de 40 de mm, comparativ cu cele 200 prevăzute într-o primă variantă a textului.
De asemenea, acesta prevede un total de 1.437 de blindate Griffon pentru forţele armate franceze în 2030, comparativ cu 1.345 prevăzute iniţial.
La sfârşitul lui 2023, este prevăzut ca armata franceză să aibă 60 de blindate Jaguar şi 575 de blindate Griffon. Franţa a dat de la începutul lui ianuarie mai multe zeci - Parisul refuză să precizeze numărul exact - de blindate AMX-10, blindate de recunoaştere echipate cu un tun, şi VAB pentru transportul de trupe.
Înlocuirea acestor blindate vechi, care începeau să fie retrase progresiv din uz, nu se face în baza unui raport de unul pe unul, au afirmat surse din anturajul ministrului francez al forţelor armate, Sebastien Lecornu. Este vorba de o „înlocuire prin capacităţi echivalente, în scopul de a menţine formatul forţelor armate pentru a răspunde contractelor operaţionale”, potrivit acestei surse.
Proiectul de lege de programare militară prevede 413,3 miliarde de euro în resurse pentru forţele armate între 2024 şi 2030. Parcul final de 300 de blindate Jaguar şi 1.818 Griffon este prevăzut să fie obţinut în 2035, comparativ cu 2030 în precedenta lege de programare militară.
Zelenski a aterizat în Arabia Saudită și va participa online la summitul G7 (oficial)
ACTUALIZARE 13:51 Serviciul de presă al preşedintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, a precizat vineri că preşedintele ucrainean nu va călători în Japonia pentru a participa la summitul G7, dar va participa la reuniune de la distanţă, în format online, transmite EFE, potrivit Agerpres.
„Preşedintele ucrainean va participa online la reuniunea liderilor G7”, a precizat serviciul de presă al liderului de la Kiev într-o scurtă declaraţie, pentru a dezminţi informaţiile din ultimele ore potrivit cărora Zelenski ar urma să călătorească în Japonia.
Secretarul Consiliului pentru Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei (NSDC), Oleksii Danilov, care confirmase prezenţa lui Zelenski la summitul din oraşul japonez Hiroshima, a rectificat o declaraţie anterioară şi a precizat că preşedintele nu va „participa în persoană”, ci de la distanţă, potrivit agenţiei locale Ukrainska Pravda.
În schimb, Volodimir Zelenski a aterizat vineri în Arabia Saudită,, pentru a participa la summitul anual al şefilor de stat din Liga Arabă, unde va susţine un discurs El și-a anunțat vizita într-o postare pe Twitter.
Potrivit unor surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul, Zelenski va participa vineri la cel de-al 32-lea summit în calitate de „invitat de onoare” al Arabiei Saudite şi va ţine „un discurs important” în faţa liderilor Ligii Arabe.
El se va întâlni, de asemenea, în marja summitului, cu „preşedinţi şi monarhi” din statele membre ale Ligii Arabe.
Guvernul ucrainean nu a confirmat încă deplasarea la Jeddah a lui Zelenski, care a efectuat recent un turneu în mai multe ţări europene.
Bătălia pentru Bahmut
ACTUALIZARE 13:14 Bătălia nesfârșită pentru Bahmut poate fi acum înțeleasă aproape ca două bătălii separate, cea de pe flancuri și cea din interiorul orașului. Forțele ucrainene au făcut progrese semnificative nu numai în sudul, ci și în flancul nordic al Bahmutului, lângă satele Khromove și Bohdanivka.
Contraatacurile Ucrainei au împins forțele rusești înapoi de pe cele două principale „Drumuri ale Vieții” în Bahmut, ceea ce, teoretic, face faimosul oraș „cetate” al Ucrainei mai ușor și mai sigur de consolidat și reaprovizionat.
Din păcate pentru Ucraina, la peste cinci luni de când luptătorii Wagner au intrat pentru prima dată în zona urbană Bahmutului, din oraș nu a mai rămas nimic. Începând cu 18 mai, Rusia controlează peste 95% din Bahmut, cele mai recente hărți open-source arătând forțele ucrainene prezente doar pe câteva străzi și în câteva clădiri de apartamente de la periferia de vest a orașului.
Şoigu inspectează trupele ruse din Zaporojie
ACTUALIZARE 13:05 Ministrul apărării rus Serghei Şoigu s-a deplasat vineri în regiunea ocupată Zaporojie (sudul Ucrainei), unde a inspectat cartierul general al trupelor ruse care luptă în această zonă, au relatat vineri Reuters, EFE, AFP şi media ruse, potrivit Agerpres.
„În cursul activităţii în zona de luptă a operaţiunii militare speciale, ministrul apărării al Federaţiei Ruse, generalul de armată Serghei Şoigu, a inspectat un post de comandă avansat al uneia dintre formaţiunile Grupului militar Est în regiunea Zaporojie”, a indicat ministerul său într-un comunicat.
Şoigu a ascultat rapoartele comandantului Grupului Vostok (Est) şi ale ofiţerilor postului de comandă „privind situaţia actuală, natura acţiunilor inamicului şi îndeplinirea misiunilor de luptă de către trupele ruse pe principalele fronturi”, se arată în text.
„Ministrul a avut o întrevedere cu comandantul Grupului de armată Est în cadrul căreia a evidenţiat eficienţa ridicată a detectării şi distrugerii echipamentelor militare inamice şi a concentrărilor de trupe inamice”, potrivit instituţiei de apărare de la Moscova.
Şoigu a ordonat comandanţilor ruşi să continue misiunile de recunoaştere pentru a detecta planurile inamicului în avans şi a le anula.
De asemenea, ministrul a pus accentul pe aprovizionarea trupelor care participă la campania militară rusă în Ucraina şi pe crearea unor tabere sigure pentru militarii ruşi.
Cu această ocazie, Serghei Şoigu a decorat mai mulţi combatanţi ai acestei grupări militare.
Această vizită are loc pe fondul unor critici intense la adresa ministerului său din partea patronului Grupului Wagner, Evgheni Prigojin, care îi acuză pe Şoigu şi pe şeful Statului Major rus, Valeri Gherasimov, nu doar de faptul că nu au furnizat suficiente arme şi muniţii trupelor sale, ci şi pentru retragerea forţelor regulate de pe flancurile de lângă Bahmut (est).
În acelaşi timp, vizita ministrului apărării rus intervine într-un moment în care Kievul declară că este pe cale să-şi finalizeze pregătirile pentru contraofensiva sa de amploare, notează agenţiile de presă citate.
Forţele ruse şi-au întărit poziţiile în interiorul centralei nucleare Zaporojie
ACTUALIZARE 12:02 Militarii ruşi şi-au întărit poziţiile defensive în interiorul şi în jurul centralei nucleare Zaporojie, în sudul Ucrainei, în ultimele săptămâni, au declarat patru martori, înainte de o contraofensivă ucraineană mult aşteptată în regiune, transmite vineri Reuters.
Noi tranşee au fost săpate în jurul oraşului Enerhodar şi au fost amplasate noi câmpuri de mine. Camerele de supraveghere ale uzinei sunt îndreptate spre nord, peste un mare lac de acumulare, către teritoriul controlat de Ucraina.
De mai multe luni, ruşii şi-au instalat poziţii de tragere pe acoperişul unora dintre clădirile centralei nucleare, iar pentru descurajarea dronelor au instalat plase.
Măsurile descrise de doi ucraineni care lucrează la centrala atomo-electrică şi alţi doi locuitori din oraşul Enerhodar subliniază riscurile pe care războiul îl reprezintă pentru securitatea instalaţiei. Sursele au vorbit sub rezerva anonimatului, din cauza temerilor pentru securitatea lor într-un oraş aflat sub ocupaţie rusă.
Agenţia de informaţii militare ucraineană, Ministerul Apărării de la Moscova şi compania rusă de energie nucleară Rosatom - care administrează în prezent centrala - nu au răspuns la solicitările de comentarii din partea Reuters cu privire la fortificaţiile de la Enerhodar şi la riscurile de securitate pe care le-ar putea prezenta contraofensiva ucraineană.
Unii experţi din industria nucleară şi-au exprimat îngrijorarea şi au avertizat că orice daună pricinuită centralei ar putea avea consecinţe dezastruoase pentru persoanele şi regiunea înconjurătoare, pentru mersul războiului şi pentru industria nucleară mondială.
„Reactoarele nu au fost concepute pentru zonele de război şi nu cred că pot fi sigure sau securizate într-o zonă de război”, a declarat Nickolas Roth, director al think tank-ului Nuclear Threat Initiative.
Petro Kotin, şeful agenţiei nucleare ucrainene Energoatom, a declarat pentru Reuters că nu crede că forţele ucrainene vor lansa un atac direct asupra uzinei şi că mai degrabă ar putea încerca să-i forţeze pe ruşi să se retragă tăindu-le liniile de aprovizionare.
Dar există o îngrijorare la nivelul comunităţii internaţionale că centrala nucleară Zaporojie, cu şase reactoare - cea mai mare din Europa - ar putea să ajungă în centrul luptelor, mai ales că analiştii militari se aşteaptă ca Ucraina să încerce să respingă forţele ruse din regiunea Zaporojie.
Summitul G7: Ucraina are sprijin bugetar pentru 2023 şi începutul lui 2024
ACTUALIZARE 11:23 Liderii grupului G7, reuniţi la Hiroshima, în Japonia, au declarat vineri că s-au asigurat că Ucraina are sprijinul bugetar necesar pentru anul în curs şi începutul lui 2024, ei reînnoindu-şi angajamentul de a furniza susţinere financiară şi militară Kievului în lupta contra Rusiei, transmite Reuters.
„Astăzi, luăm noi măsuri pentru a asigura că agresiunea ilegală a Rusiei împotriva statului suveran Ucraina eşuează şi pentru a sprijini poporul ucrainean în căutarea unei păci juste bazate pe respectarea dreptului internaţional”, afirmă liderii G7 într-un comunicat.
Bateria Patriot avariată în Ucraina, din nou funcțională
ACTUALIZARE 10:15 Pentagonul a anunţat joi seara că bateria antiaeriană Patriot pe care Rusia susţine că a distrus-o în Ucraina este din nou pe deplin operaţională, după ce a fost reparată.
Purtătoarea de cuvânt adjunctă a Ministerului Apărării american, Sabrina Singh, a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă că bateria a suferit „daune minore”, iar, după reparaţii, este „pe deplin operaţională”, potrivit EFE, preluată de Agerpres.
Sabrina Singh nu a oferit detalii suplimentare.
Rusia a susţinut miercuri că a distrus un radar şi cinci lansatoare ale sistemului american de apărare antiaeriană Patriot, livrat de Washington Ucrainei, într-un atac cu rachete hipersonice Kinjal asupra oraşului Kiev cu o zi înainte.
Autorităţile ucrainene au afirmat la rândul lor că au doborât şase rachete ruseşti Kinjal în atacul din noaptea de luni spre marţi, fapt negat de Moscova.
Deocamdată, SUA au anunţat livrarea unei singure astfel de baterii către Ucraina şi au instruit personal militar ucrainean pe teritoriul său pentru a o utiliza.
O baterie Patriot include, de obicei, un radar care detectează şi urmăreşte ţinta, computere, generatoare şi o staţie de control, plus opt mini-lansatoare cu patru rachete gata de tragere şi necesită, de obicei, aproximativ 90 de persoane pentru operare şi mentenanţă.
Cât priveşte o ipotetică trimitere de avioane F-16 în Ucraina, Singh a subliniat că SUA trimit ceea ce cere Ucraina.
„De aceea, am dat prioritate sistemelor de apărare antiaeriană, pe care continuăm să le furnizăm”, a declarat purtătoarea de cuvânt adjunctă, adăugând că, după sistemele de apărare antiaeriană, ucrainenii au nevoie de artilerie şi blindate.
„Acestea sunt cele trei principale solicitări ale lor şi acestea sunt lucrurile de care ţinem cont în fiecare pachet (de ajutor) şi cărora continuăm să le acordăm prioritate”, a remarcat ea.
Alarmele antiaeriene au sunat din nou în Ucraina
Oficiali militari şi mass-media au raportat explozii inclusiv în Liov şi Rivne, în vestul ţării, dar şi la Herson, în sud. Şeful administraţiei civile şi militare din regiunea Krivoi Rog (sud), Oleksandr Vilkul, a făcut apel ca locuitorii să rămână în adăposturi şi a raportat explozii.
Nu au existat rapoarte imediate privind victime sau lovituri împotriva infrastructurii sau a obiectivelor civile. Sirenele de avertizare au încetat în capitala Kiev şi în sudul ţării după aproximativ o oră, în jurul orei 3 dimineaţa.
Forțele ucrainene au anunțat că au doborât trei rachete dintr-un total de șase lansate de ruși și 16 drone din 22.
Anterior, armata ucraineană declarase prin Telegram că avioane ruseşti se află în spaţiul aerian, avertizând asupra riscului de lansare a rachetelor hipersonice Kinjal. Mai multe ţinte aeriene au fost doborâte, a adăugat aceasta, fără a oferi mai multe detalii.
Administraţia civilă şi militară de la Kiev a apreciat că atacurile ruseşti efectuate de la începutul lunii mai au fost „fără precedent în ceea ce priveşte puterea, intensitatea şi varietatea lor".
Zelenski merge în Japonia
Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski merge în Japonia, la summitul G7. El urmează să ajungă duminică, scriu Bloomberg și Financial Times, care citează surse anonime. Ar fi prima vizită a lui Zelenski în Asia de când Moscova a atacat Ucraina în februarie anul trecut și vine în timp ce Kievul continuă să caute la partenerii săi occidentali sprijin militar înainte de contraofensivă.
Era știut că liderul Ucrainei urma să se adreseze liderilor națiunilor dezvoltate, dar prin videoconferință. Potrivit noilor informații, o va face în persoană, deși guvernul nipon exclusese această posibilitate.
Din G7 fac parte Statele Unite, Japonia, Germania, Marea Britanie, Franța, Canada și Italia, cei mai mari susținători ai Ucrainei.
Prigojin: „Puţin probabil ca Bahmut să fie cucerit complet mâine sau poimâine”
În privinţa situaţiei de pe front, liderul grupării paramilitare ruse Wagner, Evgheni Prigojin a apreciat drept improbabilă o capturare în zilele următoare a oraşului Bahmut din estul Ucrainei.
"Este puţin probabil ca Bahmut să fie cucerit complet mâine sau poimâine", a scris Prigojin pe Telegram joi seară, raportând lupte grele în suburbiile de sud-vest ale oraşului.
"Bahmut nu a fost cucerit încă. Este o suburbie numită Samolet. Este o fortăreaţă inexpugnabilă, formată din şiruri de blocuri (...) Acolo au loc în acest moment cele mai grele bătălii", a mai spus şeful mercenarilor Wagner.
"O rugăminte importantă, aşadar: fericirea iubeşte tăcerea. Lăsaţi-ne să terminăm treaba", a adăugat el.
Bătălia pentru acest oraş din Donbas este cea mai sângeroasă şi cea mai lungă de la începutul invaziei ruse, pe 24 februarie 2022.
SUA iau în calcul înghețarea conflictului din Ucraina
Oficialii americani fac planuri legate de posibilitatea tot mai mare ca actualul război ruso-ucrainean să devină un așa-numit „conflict înghețat”, care să dureze mulți ani de acum înainte - chiar decenii - similar cu cel dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud.
Un astfel de scenariu ar putea fi cel mai realist pe termen lung în cazul Ucrainei, în condițiile în care nici Kievul și nici Moscova nu sunt de acord să se recunoască învinse, informează Politico.
Printre opțiunile discutate de administrația Biden, referitoare la „înghețarea” pe termen lung a războiului din Ucraina, se numără inclusiv stabilirea liniei de demarcație pe care niciuna dintre tabere să nu o încalce, dar care, în același timp, să nu fie considerată nici granița oficială dintre cele două state.
Cum arată buncărul lui Putin de sub palatul de la Marea Neagră
Complexul subteran de sub palatul lui Putin este alcătuit din două tuneluri separate conectate cu un lift care coboară în jur de 50 de metri sub pământ. Planurile arhitecturale arată că tunelurile cu pereți groși de beton dispun de propriul lor sistem de ventilație, alimentare cu apă potabilă și cabluri electrice.
Amenajările pot susține traiul ocupanților complexului timp de mai multe zile sau chiar săptămâni.
Măsurile de siguranță sunt mult mai mult decât o obsesie personală pentru Putin. Autoritățile ruse au susținut luna aceasta că președintele rus a fost ținta unei tentative de asasinare când două drone au explodat deasupra Kremlinului.
Pentru prima dată de la Războiul Rece, NATO face planuri de răspuns la un atac al Rusiei
NATO va avea un moment de tip „înapoi în viitor” la următorul său summit ce va avea loc în luna iulie la Vilnius, unde liderii ar urma să aprobe mii de pagini de planuri militare secrete care vor detalia pentru prima dată de la Războiul Rece încoace modul în care alianța ar răspunde unui atac rusesc, se arată într-o analiză Reuters.
Această mutare subliniază o schimbare de paradigmă fundamentală: NATO nu a considerat necesară întocmirea unor planuri de apărare la scară largă de decenii, întrucât a luptat în războaie mai mici în Afganistan și Irak, considerând totodată că Rusia post-sovietică nu mai reprezintă o amenințare existențială.
Armatele private care luptă în Ucraina, o amenințare pentru Putin
Elita rusă „a realizat că dacă ai o CMP (companie militară privată) poți să primești obții beneficii de la Kremlin. Pentru că dacă contribui la efortul de război, vei fi recompensat”.
Grupul mercenarilor Wagner este menționat deseori în știrile despre războiul din Ucraina, dar „wagneriții” nu sunt singurii mercenari care luptă de partea Rusiei.
Mulți dintre cei mai bogați și puternici ruși au propriile lor companii militare private (CMP). Grupuri noi de mercenari ruși apar în continuu. Printre recruții lor se numără foști soldați din forțele speciale, deținuți, extremiști, vagabonzi, persoane în căutarea adrenalinei și tot felul de alte persoane.
Editor : G.M.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
