Două mari puteri din Asia refuză să condamne atacul Rusiei asupra Ucrainei. De ce riscă să fie acuzate de complicitate (analiză CNN)

Atât China, cât și India au refuzat să condamne în mod categoric invazia brutală a Rusiei și ambele state s-au abținut să voteze rezoluțiile Consiliului de Securitate și a Adunării Generale a Națiunilor Unite care cer Moscovei să oprească imediat atacul asupra Ucrainei, scrie CNN. Faptul că niciuna dintre țări nu și-a exprimat opoziția față de invadarea Ucrainei arată influența uriașă pe care Rusia o are în Asia, unde interesele naționale care includ vânzările de arme și comerțul fără obligații, au permis Moscovei să exploateze diferendele regionale și legăturile mai slabe pe care le au cu Occidentul.

Prim-ministrul Indiei Narendra Modi l-a numit „prieten drag”. Liderul chinez Xi Jinping a mers un pas mai departe și l-a numit „cel mai bun prieten al său”. Atacul neprovocat al autoritarului Vladimir Putin asupra Ucrainei a pus sub semnul întrebării relațiile până atunci calde ale Rusiei cu puterile asiatice.

În timp ce Statele Unite au clarificat că acestea consideră țările care nu condamnă războiul lui Putin ca fiind aliniate politic Rusiei, cele mai populate două națiuni ale lumii se confruntă cu o presiune internațională crescută pentru a-și arăta opoziția față de Moscova. Altfel, riscă să fie considerate complice la acțiunile Kremlinului.

În SUA și Europa, liderii de stat și-au justificat răspunsul dur față de invazia Ucrainei ca fiind parte a unei lupte ideologice mai ample pentru susținerea libertăților democratice și a statului de drept. Dar pentru două dintre marile puteri ale Asiei, liniile lor roșii sunt mai neclare, în ceea ce experții au descris a fi strategia Indiei și a Chinei de a se concentra doar pe propriile interese.

Relația Chinei cu Rusia

Pe măsură ce trupele ruse s-au adunat la granița cu Ucraina în număr tot mai mare cu doar câteva săptămâni înainte ca Rusia să invadeze, Xi și Putin păreau a fi mai apropiați ca niciodată. 

Într-o declarație lungă de 5.000 de cuvinte la începutul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, cei doi lideri au spus că relația dintre Rusia și China este „fără limite”. Țările au acumulat anul trecut 146 de miliarde de dolari în comerțul bilateral – un record – și au continuat tradiția de a organiza antrenamente militare comune printr-un nou exercițiu de mare amploare.

Cele două state împart o graniță de 4.000 de kilometri (2.458 de mile), iar China este cel mai mare partener comercial al Rusiei, în timp ce rușii nu sunt nici măcar printre primii cinci parteneri economici ai Chinei.

Dar adevărata cheie din spatele legăturilor tot mai strânse dintre Moscova și Beijing sunt tensiunile ascendente dintre acestea și Washington. Acum, așa-zisa lor relație „fără limite” este testată.

Deja au fost ridicate întrebări cu privire la cât de multe știa Xi despre planurile lui Putin. Un raport al serviciilor secrete occidentale a indicat că oficialii chinezi le-au cerut înalților oficiali ruși la începutul lunii februarie să aștepte până la încheierea Jocurilor Olimpice de la Beijing înainte de a da startul unei invazii în Ucraina.

Până acum, China a refuzat să condamne atacul rusesc sau să-l numească „invazie” și a spus că înțelege „preocupările legitime de securitate” ale Moscovei. Mass-media de stat din China a copiat, de asemenea, argumentările Rusiei cu privire la Ucraina. Guo Shuqing, președintele Comisiei de Reglementare a Băncilor și Asigurărilor din China, a declarat miercuri că statul chinez nu va participa la impunerea de sancțiuni.

Dar, Beijingul are legături și cu Ucraina, pentru care China este cel mai mare partener comercial. Ucraina s-a alăturat inițiativei de dezvoltare și infrastructură emblematică a lui Xi, „Belt and Road”, în 2017, iar, anul trecut, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris Ucraina ca fiind o potențială „punte către Europa” pentru China.

Trenurile de marfă chinezești către Europa circulă prin Ucraina, iar Kievul a fost o sursă majoră de produse pentru China, în special porumb și orz. China, cu siguranță, ar fi sperat ca invazia Ucrainei să se termine cât mai repede pentru a nu-i fi afectat comerțul. Totuși, ceea ce ar fi trebuit să fie o schimbare rapidă a regimului lui Zelenski se conturează acum a fi un război de lungă durată care amenință să lase țară în ruine.

Într-un apel telefonic cu omologul său ucrainean săptămâna trecută, ministrul chinez de externe Wang Yi a declarat că Beijingul este „profund îndurerat” de conflict. Și, deși există șanse ca statul chinez să beneficieze de pe urma unei Rusii mai izolate și dependente de economia chineză, China va fi, de asemenea, îngrijorată că întreprinderile sale ar putea fi implicate în sancțiunile occidentale împotriva Rusiei.

Banca Asiatică de Investiții în Infrastructură, o bancă de dezvoltare susținută de Beijing, a declarat joi că își suspendă toate activitățile din Rusia atâta timp cât „războiul din Ucraina este în desfășurare”. În plus, China va trebui să se confrunte cu potențiale consecințe negative în relațiile sale cu Occidentul.

Invazia Ucrainei de către Rusia a unit aliații occidentali ca nicio altă problemă din ultimii ani, iar sprijinul tacit al Chinei nu a trecut neobservat.

Unii analiști au subliniat paralele dintre planurile Rusiei cu privire la Ucraina și temerile legate de viitorul Taiwanului, o democrație insulară autonomă pe care Partidul Comunist Chinez o consideră teritoriul său și pe care nu a exclus că o va lua cu forța.

„Ucraina este un semnal de alarmă pentru Europa și America de Nord și pentru celelalte democrații”, a declarat Steve Tsang, director al Institutului Chinez al SOAS de la Universitatea din Londra.

„Veți avea deodată țări din Europa și din alte părți care își vor da seama că trebuie să se pregătească pentru eventualități care de la sfârșitul Războiului Rece, acum peste 30 de ani, nu am crezut că vor mai fi necesare”, a spus Tsang. „În acest context, determinarea Chinei și ambițiile sale declarate asupra Taiwanului vor îngrijora mult mai multe țări”.

Relația Indiei cu Rusia

Elefantul din cameră, sau, cu alte cuvinte, subiectul evident despre care nimeni din India nu vrea să vorbească atunci când discută relația sa cu Rusia, este chiar China.

India, cea mai mare democrație din lume, a încercat să contracareze influența tot mai mare a Chinei în regiunea Asia-Pacific. Un semnal clar în acest sens este rolul Indiei în Quad - o grupare informală de securitate din care face parte împreună cu Statele Unite, Japonia și Australia, care a devenit tot mai activă în ultimul timp.

India are relații în domeniul securității și apărării și cu Rusia. Estimările urcă până peste valoarea de 50% pentru cât de mult din echipamentul militar al Indiei provine din Rusia. Acest echipament este vital, având în vedere tensiunile continue de la granița Indiei cu China, care ar putea să explodeze din nou.

India are o relație tensionată și cu vecinul său, Pakistan, cu care este implicat într-o criză regională încă din 2019 la frontiera disputată din Kashmir. Între timp, India a încheiat un acord pentru achiziționarea de arme în valoare de 5 miliarde de dolari cu Rusia în 2018 pentru un sistem de apărare antiaeriană, în ciuda sancțiunilor pe care America le-ar fi putut impune.

India nu se uită la situația din Ucraina din punctul de vedere al relației sale cu Kievul. În schimb, se gândește la pericolele care o așteaptă în propria sa curte, a spus Happymon Jacob, profesor asociat de diplomație și dezarmare la Universitatea Jawaharlal Nehru din New Delhi.

„Nu este vorba de a se opune Occidentului sau de a sprijini Rusia”, a spus Jacob. „[Guvernul Indiei] nu a sprijinit în mod explicit Rusia, dar trebuie să adopte o abordare mai atentă și nuanțată”.

Până acum, India a încercat să joace ambele părți: Modi a vorbit atât cu Zelenski, cât și cu Putin și a promis ajutor umanitar pentru Ucraina. Modi nu a condamnat în mod explicit atacurile Rusiei, în schimb, el a cerut „o încetare imediată a violenței” și „eforturi concertate din toate părțile” pentru a negocia, potrivit transcrierii apelului său telefonic cu Putin din 24 februarie.

Rusia și India au o istorie lungă de relații amiabile, care se trag încă din epoca sovietică, când URSS a ajutat India să câștige războiul din 1971 cu Pakistanul. Mai este de luat în seamă și relația dintre Putin și Modi, care a fost unul dintre doar doi lideri mondiali pe care Putin i-a vizitat la ei în țară anul trecut.

„India are nevoie de Rusia pentru a face față Chinei”, a spus Harsh V. Pant, profesor de relații internaționale la King's College din Londra și șef al Programului de Studii Strategice al Fundației de Cercetare din New Delhi. „Va trebui să echilibreze legăturile sale istorice cu Rusia cu relațiile în plină dezvoltare cu Occidentul”.

Vânzarea de echipamente militare americane în India a crescut de la aproape zero în 2008 la peste 20 de miliarde de dolari în 2020. Și, pe măsură ce războiul Rusiei continuă, Putin s-ar putea să aibă tot mai puțin de oferit țărilor precum India în materie de echipament de apărare, având în vedere pierderile incredibile pe care le suferă în Ucraina, a spus Ian Hall, profesor de relații internaționale la Universitatea Griffith.

Mai există și presiune internă. După ce un student indian a fost ucis în timpul bombardamentelor rusești de la Harkov săptămâna trecută în timp ce cumpăra produse alimentare, au existat tot mai mai multe voci în India care cereau evacuarea a sute de alți studenți indieni blocați în orașul Sumî, din nord-estul Ucrainei, care a ajuns să fie bombardat puternic în ultimele zile.

Interesele naționale domină relațiile celor două mari puteri asiatice cu Rusia

Chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, relațiile internaționale dintre Moscova și restul lumii au fost foarte încurcate. Acum, rușii au ajuns să fie condamnați pentru acțiunile agresive din Ucraina de majoritatea statelor, iar Rusia va deveni, cel mai probabil, un stat paria în Occident. Această situație ar putea face relațiile sale cu țări precum China și India încă și mai importante.

„În prima perioadă [a lui Putin] ca președinte, el a pus mult accent pe reconstruirea vechilor legături sovietice cu partenerii asiatici”, a declarat Hervé Lemahieu, director de cercetare al instituției Lowy din Australia. „După cum am văzut, [Putin] se poate baza și pe alte state în afară de China.”

Atât China, cât și India mențin prietenia cu Rusia din interes propriu, dar din motive foarte diferite. China are un „interes clar” să se asigure că oameni precum Putin rămân la putere, spune Tsang.

„Ei împărtășesc două interese strategice primare: unul este acela de a reduce capacitatea americanilor de a conduce lumea cu un nivel sau două mai jos. Al doilea interes este acela de a face lumea mai sigură pentru autoritarism”, a spus Tsang.

Dar, sprijinul Beijingului este condiționat – dacă rușii nu mai contribuie cu succes la îndeplinirea obiectivelor comune ale celor două țări, China și-ar putea recalibra sprijinul, a spus Tsang.

În altă parte a Asiei, aliații SUA, Coreea de Sud și Japonia, au condamnat acțiunile Rusiei. Singapore a impus și sancțiuni împotriva Moscovei. Și, în timp ce Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) a emis săptămâna trecută o declarație care nu condamnă și nu se referă la acțiunile Rusiei drept o invazie, 8 din cei 10 membri au votat în favoarea rezoluției Adunării Generale a ONU prin care cere Rusiei să-și înceteze imediat operațiunile militare din Ucraina. Doar Laos și Vietnam s-au abținut.

În ceea ce privește India democratică, preocupările legate de securitate și dezvoltare ar putea să vină pe primul loc. „În Asia, provocarea fundamentală pentru majoritatea este puterea în creștere a Chinei, forța uriașă a Chinei”, a declarat Manoj Kewalramani, președintele Programului de Cercetare Indo-Pacific al Instituției Takshashila din Bangalore.

„Acestă dualitate a democrației și a autocraților este problematică – lumea este mult mai complicată”.

Citește și: China critică sancțiunile occidentale împotriva Rusiei. „SUA pun gaz pe foc în Ucraina”

Editor : Raul Nețoiu