China a criticat sancțiunile occidentale împotriva Rusiei pentru agresiunea Ucrainei și a spus că nu va urma exemplul, spunând despre măsuri că nu sunt „o modalitate eficientă de a rezolva probleme” și precizând că „se opune întotdeauna oricăror sancțiuni unilaterale ilegale”.
Marți, președintele Joe Biden a declarat că Statele Unite vor sancționa instituțiile financiare și oligarhii Rusiei după ce liderul rus Vladimir Putin a ordonat trupelor să intre în cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei. La rândul său, Marea Britanie, Uniunea Europeană, Canada, Australia și Japonia au anunțat, de asemenea, noi sancțiuni împotriva Rusiei ca urmare sfidării dreptului internațional.
Când a fost întrebat în conferința zilnică de presă a Ministerului de Externe dacă China ar lua în considerare să urmeze exemplul Vestului, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Hua Chunying, a răspuns, spunându-i reporterului că „în mod evident, vă lipsește o înțelegere de bază a politicii guvernului chinez”, notează CNN.
„Credem că sancțiunile nu sunt niciodată modalitatea fundamentală și eficientă de a rezolva problemele. China se opune întotdeauna oricăror sancțiuni unilaterale ilegale”, a spus Hua, reiterând că cele două părți ar trebui să caute o soluție prin dialog și negociere.
În răspunsul său, Hua a pus, totodată, întrebări cu privire la rezultatele obținute în trecut de pe urma sancțiunilor impuse Rusiei de către Occident. „Au rezolvat ei problema? Este lumea într-o stare mai bună din cauza sancțiunilor SUA? Problemele Ucrainei vor fi rezolvate automat prin impunerea sancțiunilor SUA împotriva Rusiei? Securitatea Europei va fi mai sigură ca urmare a sancțiunilor SUA împotriva Rusiei? Cred că ar trebui să încercăm să rezolvăm problema prin dialog și negociere”, le-a spus oficialul chinez reporterilor.
Hua Chunying a mai menționat că sancțiunile anterioare impuse de SUA „au cauzat dificultăți serioase economiei și mijloacelor de trai ale oamenilor din țările în cauză”, adăugând că, în ceea ce privește Ucraina, SUA ar trebui să „nu submineze drepturile și interesele legitime” ale Chinei și ale „altor părți”.
În prezent, SUA mențin sancțiuni împotriva Rusiei, care au fost impuse ca răspuns la invazia sa din Ucraina în 2014, rezultată prin anexarea ilegală a Crimeii și construirea frontului din Donbas. SUA au mai impus sancțiuni pentru probleme precum atacuri cibernetice, amestec în alegeri, proliferarea armelor și comerțul ilicit cu Coreea de Nord.
Citește și: Ocuparea Kievului este „foarte probabil” să intre în planurile lui Putin de a invada Ucraina, anunță șefa diplomației britanice
Beijingul acuză Washingtonul că „pune gaz pe foc”
China a mai acuzat miercuri Statele Unite că „pun gaz pe foc” în Ucraina. „Statele Unite au continuat să vândă arme Ucrainei, crescând tensiunile, creând panică şi chiar exagerând cu calendarul unui război”, a mai spus purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei chineze.
„Întrebarea cheie este ce rol au jucat Statele Unite în actualele tensiuni din Ucraina”, a notat purtătoarea de cuvânt. „Cineva care pune gaz pe foc în timp ce îi acuză pe alţii, este imoral şi iresponsabil", a mai declarat Hua Chunying.
Teama de o escaladare militară la porţile Uniunii Europene a atins apogeul de când preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa a două teritorii separatiste proruse din estul Ucrainei, autoproclamatele „republici” Doneţk şi Lugansk.
Ca represalii, Occidentul a adoptat primele sancţiuni împotriva Rusiei. Cea mai spectaculoasă măsură a fost anunţată de Berlin, care a îngheţat giganticul proiect de gazoduct Nord Stream 2, ce urma să aducă mai mult gaz rusesc în Germania, transmite Agerpres.
Citește și: Joe Biden: „Cine Dumnezeu crede Putin că-i dă dreptul să declare așa-zise noi state pe teritoriul vecinilor săi?”
Relația dintre China și Rusia
China a adoptat în ultima perioadă o poziție favorabilă Kremlinului. Săptămâna trecută, Beijingul a acuzat Statele Unite de „amplificarea ameninţării unui război şi crearea de tensiuni”, după ce preşedintele american Joe Biden a avertizat că peste 150.000 de militari ruşi încă sunt comasaţi în apropierea frontierei cu Ucraina.
Totodată, China a acuzat Statele Unite, fără a le numi în mod direct, că au alimentat criza din Ucraina prin extinderea NATO cu o „mentalitate de Război Rece”. „China apreciază că toate părţile implicate ar trebui să lase raţiunea să le conducă şi să tindă spre o reglementare politică, abţinându-se de la orice act de natură să exacerbeze tensiunile sau să alimenteze criza”, a declarat ambasadorul chinez la ONU, Zhang Jun. „Nimic nu se întâmplă fără motiv. Extinderea NATO este o problemă care nu poate fi omisă din tensiunile legate de Ucraina. Extinderea constantă a Alianţei Nord-Atlantice, în siajul Războiului Rece, este împotriva vremurilor noastre, de a şti să păstrăm securitatea comună”, a adăugat diplomatul chinez.
Mesajul său nu este întâmplător. Pe 4 februarie, odată cu ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Beijing, Vladimir Putin și Xi Jinping au avut o întâlnire bilaterală, la finalul căreia au semnat o declarație comună în care au cerut ca NATO să-și înceteze expansiunea, iar Moscova a transmis că sprijină pe deplin poziția Beijingului privind Taiwanul și că se opune independenței statului insular în orice formă.
Citește și: Putin s-a dus la Olimpiada de la Beijing cu promisiunea a 10 miliarde de metri cubi de gaze pentru China
În același timp, pe 14 februarie, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Chinei, Wang Wenbin, a declarat că ambasada din Ucraina „funcționează normal” și continuă să ofere protecție consulară și asistență cetățenilor și întreprinderilor chineze din Ucraina.
Citește și: Pe măsură ce tensiunile cu Occidentul cresc, Putin și Xi Jinping devin tot mai apropiați
Editor : Marco Badea
