Dodon îi răspunde lui Iohannis: România atentează la statalitatea R. Moldova

Preşedintele ales al Republicii Moldova, Igor Dodon, a replicat pe Facebook declaraţiei preşedintelui Klaus Iohannis, menţionând că i-a trimis acestuia din primăvară o scrisoare deschisă la care şeful statului român încă nu a răspuns, exprimându-şi speranţa că ”în relaţia dintre preşedinţi e de bonton să se răspundă la scrisorile deschise”. În scrisoarea din martie, Igor Dodon acuza România de atentarea directă la statalitatea Republicii Moldova.

”Domnul preşedinte Iohannis m-a vizat în una din intervenţiile sale recente, referindu-se la cum e corect să se procedeze între preşedinţi. E bine că Dumnealui deja nu doar ia act de alegerea mea, ci abordează situaţia mai personal şi mai concret”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

El a adăugat că îi aminteşte preşedintelui român Iohannis că i-a transmis încă în primăvară o scrisoare deschisă, la care acesta încă nu a răspuns.

”Îl asigur că în calitatea mea de preşedinte ales al Republicii Moldova am aceleaşi preocupări ca şi acum jumătate de an cu privire la subiectele din acea scrisoare. Deci, îi readresez domnului Iohannis acel mesaj”, mai precizează Dodon, ataşând scrisoarea deschisă din primăvară.

”Sper că în relaţia dintre preşedinţi e de bonton să se răspundă la scrisorile deschise”, încheie preşedintele ales al Republicii Moldova.

În scrisoarea dataă 22 martie 2016, Dodon aprecia faptul că România a fost printre primele state care au salutat oficial independenţa Republicii Moldova, precum şi dinamica relaţiilor comerciale bilaterale şi ajutorul oferit de Guvernul de la Bucureşti.

”Suntem pe deplin conştienţi de afinităţile culturale, lingvistice, istorice între popoarele noastre. Totuşi, în pofida relaţiilor culturale, economice şi diplomatice strânse care s-au înfiripat între statele noastre, în pofida încrederii pe care am acordat-o de-a lungul anilor conducerii de la Bucureşti, noi avem astăzi toate temeiurile să bănuim statul român de interes făţiş în lichidarea suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova. Altfel zis, avem temeiuri să îl bănuim de atentarea directă la statalitatea Republicii Moldova”, scria Dodon.

Igor Dodon îl menţiona pe fostul şef al statului Traian Băsescu drept ”portavocea impertinentă a unionismului şi antimoldovenismului”.

El îi cerea lui Klaus Iohannis să ia atitudine faţă de modul în care se acţionează în raport cu şi pe teritoriul Republicii Moldova din partea diferitor demnitari şi organizaţii din România. ”O detaşare oficială a conducerii de la Bucureşti de proiectele unioniste revanşarde va însemna un pas important de apropiere de cetăţenii moldoveni, de preţuire a aspiraţiilor moldovenilor de a trăi împliniţia în propria ţară, Republica Moldova”, sublinia Dodon.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, marţi, cu privire la apelul lui Igor Dodon privind renunţarea la discursul unionist, că preşedintele ales al Republicii Moldova trebuie să înţeleagă "cum se procedează între preşedinţi" şi că există "uzanţe diplomatice", făcând referire la interviul dat TVR de liderul de la Chişinău.

Întrebat despre acuzaţiile lui Igor Dodon, preşedintele a spus că nu a discutat în CSAT "diferite interviuri ale diferitelor personalităţi politice din Moldova".

"Noi ne referim la un demers foarte serios, foarte important şi foarte necesar de clarificare a situaţiei proiectelor şi abordărilor din partea României pentru Moldova. Pentru noi, indiferent cine spune, ce spune unul sau altul, Moldova este foarte importantă şi noi dorim să fim un partener care ajută Moldova", a explicat Iohannis.

El a adăugat că nu a avut nicio discuţie până acum cu Igor Dodon, dar nu intenţionează să îi răspundă la acuzaţii şi declaraţii.

"Există uzanţe diplomatice. Acum, chiar dacă domnul Dodon nu este încă preşedintele Moldovei, va înţelege şi domnia sa încet, încet, cum se procedează între preşedinţi", a spus şeful statului.

Preşedintele ales al Moldovei, Igor Dodon, a afirmat, într-un interviu pentru TVR, că îi consideră pe români ca fraţi şi prieteni, însă este nevoie ca România să renunţe la ideile unioniste şi să probeze respectul faţă de vecinii moldoveni prin semnarea Acordului de Frontieră şi printr-o declaraţie fermă a autorităţilor române că nu susţin şi nu finanţează mişcările unioniste.