Poate fi conotată asasinarea jurnalistului saudit Jamal Khashoggi ca fiind o reglare de conturi care are mai puțin de-a face cu disidența acestuia și vizează, mai degrabă, un conflict intern profund în monarhia absolută de la Riad? Experții și foștii oficiali turci contactați de televiziunea TRT World - care tratează îndeaproape cazul – sunt de părere că ipoteza din urmă ar putea furniza răspunsul.

Regula pe care se bazează transmiterea puterii în interiorul regatului saudit este una simplă: fiul cel mai mare preia tronul. În cazul de față, fiul cel mare dintre toți copiii regelui Salman este Mohammad bin Salman (alias MbS), în vârstă de 33 de ani.

Ascensiunea la putere a lui MbS a venit pe fondul unui spectacol de epurări instituționale, arestări și uzurpări între membrii familiei regale, vacarm autocratic pe care, până recent, prințul moștenitor părea, în tot cinismul lui, a-l fi instrumentat cu o gândire strategică fără cusur. Dar a venit ziua fatidică a uciderii lui Jamal Khashoggi în consulatul Arabiei Saudite de la Istanbul, iar din acel moment monarhia de la Riad a intrat într-un vertij politic ale cărui consecințe amenință să afecteze câteva dintre alianțele occidentale ale prințului. Nu de puține ori, în chestiuni de politică externă, MbS a demonstrat că nu este adeptul mersului sobru pe sârma trapezistului, ci mai degrabă al provocărilor de „copil teribil”.

„Ar trebui găsite ale motive politice decât cel al pretinsei disidențe” a jurnalistului de la The Washington Post, este de părere Cevat Ones, fostul director adjunct al serviciului național de informații din Turcia, citat de TRT World.

Dacă ar fi să dăm crezare teoriei enunțate de Arabia Saudită în cazul lui Jamal Khashoggi, spune One, și anume că jurnalistul ar fi fost ucis de o „camarilă rebelă” din serviciile secrete care ar fi operat fără acordul prințului MbS, este puțin probabil că puterea de la Riad să nu fie la curent cu conspirația criminală care „dospea” în aparatul de securitate al regatului.

Totuși, dacă ipoteza saudită rămâne în picioare, atunci Jamal Khashoggi este posibil să fi jucat un rol în „ruptură profundă din interiorul serviciilor”, menționează Cevat Ones.

Cevat Ones face referire la perioada petrecută de Khashoggi în postul de consilier al lui Turki al-Faisal, care a condus timp de două decenii serviciile de informații din Arabia Saudită, și că în spatele funcție sale, de fapt, jurnalistul ar fi fost un agent sub acoperire.

Jamal Khashoggi nu este un „erou democrat”

O optică similară asupra biografiei obscure a lui Jamal Khashoggi are și Karen Elliott House, specialistă în zona Golfului Persic. Ea spune că acest „episod sordid”  ar trebuie să nu mai fie interpretat ca o „ciocnire între conducător autocrat și un erou democrat”.

„Pare mai degrabă un conflict intern”, a scris această într-un articol publicat în Wall Street Journal.

Până să își facă intrarea în presa americană – aripa cu simpatii progresiste pentru Partidul Democrat – din postura unui critic al puterii de la Riad, Jamal Khashoggi, în tinerețe, fusese prieten cu Osama bin Laden și un militant pe baricadele islamului promovat de Frăția Musulmană, organizație considerată teroristă în Arabia Saudită. Poziția lui Khashoggi în monarhia saudită, unde s-a aflat multă vreme în grațiile regelui Salman, a luat o turnură neplăcută odată cu apariția în primplan a lui MbS.

CITIȚI ȘI: Fața nevăzută a jurnalistului dispărut. Care erau legăturile lui Jamal Khashoggi cu extremismul islamic

Bulent Orakoglu, fostul șef al departamentului de informații din cadrul poliției turce, are o altă părere legată de importanța lui Jamal Khashoggi în jocurile de putere de la Riad. Frizând teoria conspirației, el crede că MbS face parte dintr-o arhitectură politică mai largă, în care ar fi implicați și aliații deja tradiționali ai Arabiei Saudie – Statele Unite și Israelul.

„Ei (administrația Trump, alianța din Golf condusă de Arabia Saudită și Israelul – n.r.) au vizat Turcia (inamic al Arabiei Sauidte – n.r.) și Iranul (alt inamic al Arabiei Saudite – n.r.). Vor vărsare de sânge și mai mare în Orientul Mijlociu. Această presupusă crimă a fost orchestrată de această axă a răului”, a declarat Orakoglu.

Criză în CIA

Gina Haspel, şefa CIA, a plecat luni în Turcia pe fondul presiunii crescânde exercitate de comunitatea internaţională asupra Arabiei Saudite în urma asasinării jurnalistului saudit Jamal Khashoggi, potrivit publicaţiei The Washington Post, citată marţi de EFE, transmite Agerpres.

Sosirea Ginei Haspel în Turcia coincide cu anunţul preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan, care a promis să dezvăluie marţi detaliile anchetei despre presupusa asasinare a jurnalistului Jamal Khashoggi la consulatul saudit din Istanbul.

Potrivit publicaţiei americane, care citează surse apropiate dosarului, vizita Ginei Haspel în Turcia sugerează faptul că serviciile de informaţii americane încearcă să obţină acces la probele care ar putea fi deţinute de Ankara, cum ar fi o înregistrare audio din momentul asasinării.

CITIȚI ȘI: Degetele tăiate ale jurnalistului saudit i-ar fi fost trimise prințului Mohammed bin Salman

Preşedintele american Donald Trump a declarat luni că nu este „mulţumit” de explicaţiile oferite de Arabia Saudită în legătură cu moartea lui Khashoggi, care, potrivit Riadului, a murit într-o altercaţie la consulat.

„Nu sunt mulţumit de ceea ce am auzit”, a afirmat Trump, care a dezvăluit de asemenea că există agenţi de informaţii americani de „nivel înalt în Turcia” şi că mai multe detalii despre ceea ce s-a întâmplat cu jurnalistul saudit vor fi făcute publice în curând.

În acelaşi timp, Donald Trump a declarat că Statele Unite sunt favorabile instituirii unor măsuri punitive împotriva Arabiei Saudite pentru moartea lui Khashoggi, dar a subliniat că în acest caz trebuie să să ţină seama de importanţa Riadului ca partener comercial al SUA.