Alegerile prezidențiale au început în Iran, vineri, un scrutin care va fi, cel mai probabil, câștigat de un loialist extremist al regimului, în ciuda faptului că se așteaptă ca prezența să fie extrem de redusă în contextul crizei economice, relatează Reuters.
Având în vedere incertitudinea care înconjoară refacerea acordului nuclear din 2015, dar și situația economică precară a unei mari părți a societății iraniene, prezența la acest vot este de văzută de experți și analiști drept un referendum asupra capacității regimului de la Teheran de a gestiona numărul mare de crize cu care se confruntă.
„Fiecare vot contează. Mergeți la vot și alegeți-vă președintele. Este important pentru viitorul țării”, le-a transmis iranienilor ayatollahul Ali Khamenei după ce și-a exprimat votul la Teheran.
Televiziunea de stat iraniană a difuzat imagini cu cozi lungi la secțiile de votare în mai multe orașe ale țării, în ciuda faptului că se așteaptă ca prezența să fie redusă. Rezultatele sunt așteptate cel mai devreme la jumătatea zilei de sâmbătă.
Care este miza alegerilor
În ciuda faptului că alegerile din Iran nu sunt nici libere, nici corecte și sunt extrem de controlate și limitate de regimul teocratic, există și posibilitatea unei surprize.
În acest moment, însă, având în vedere candidații admiși, cel mai probabil este că succesorul lui Rouhani va fi un loialist al lui Khamenei care va dispune de puțină putere, relativ cu cea a ayatollahului.
Extremistul Ebrahim Raisi, apropiat de ayatollah și de cercurile înalte ale puterii de la Teheran, este considerat principalul favorit să-i succeadă moderatului Hassan Rouhani, ineligibil pentru al treilea mandat.
În ultimii ani, moderații precum Rouhani au pierdut din ce în ce mai mult teren în Iran, iar conducerea țării s-a radicalizat constant, mai ales după ieșirea SUA din acordul nuclear, după reimpunerea de sancțiuni și după asasinarea lui Qasem Soleimani. Victoria clericului Raisi ar reconfirma această tendință de radicalizare a Iranului.
Pentru iranieni, cea mai mare problemă internă este economia, extrem de afectată de sancțiunile impuse de Statele Unite după ce acestea au părăsit acordul nuclear, în timpul președinției lui Donald Trump în 2018.
Economia iraniană s-a contractat cu 5% anul trecut și nu a mai crescut deloc din 2017. Prioritatea viitorului președinte va fi, deci, ridicarea acestor sancțiuni, mai ales celor aplicate domeniilor petrolier și bancar.
Mai mult, Covid-19 reprezintă o problemă serioasă în Iran, care are cel mai mare bilanț al deceselor din Orientul Mijlociu, iar restricțiile anti-pandemice nu au făcut decât să înrăutățească situația economică.
Cine candidează
În acest an Consiliul Gardienilor Revoluției Iraniene, format din juriști islamici, apropiați ayatollahului a descalificat un număr mare de candidați la alegerile prezidențiale, stabilind reguli pentru eliminarea celor între 40 și 75 de ani.
O altă regulă exclude orice potențial candidat care nu este musulman șiit. Printre candidații respinși s-a numărat și fostul președinte Mahmoud Ahmadinejad. Candidații care au fost aprobați și sunt în cursă sunt :
Ebrahim Raisi, un cleric judecător, considerat un hardliner al regimului și favoritul să câștige alegerile. A fost contracandidatul lui Rouhani în 2017. Raisi este acuzat de organizații pentru drepturile omului de implicarea în execuțiile în masă din 1988, considerate crime împotriva umanității. Pentru rolul său în aceste atrocități, Raisi a fost sancționat de SUA.
Mohsen Rezaei, un fost comandant al Gardienilor Revoluției
Abdolnaser Hemmati, fost șef al Băncii Centrale a Iranului și principalul candidat moderat din acest alegeri.
Amir-Hossein Ghazizadeh Hasehemi, vicepreședintele parlamentului
Editor : Adrian Dumitru
